3,235 matches
-
cherchelit bine, m-a pus să joc șah cu el. Așa cherchelit cum era, cât credeți că a fost scorul? Șase la zero, pentru el! Când a văzut că n-are cu cine juca, a dat voie să mergem la culcare. Avea el un prieten cu care juca adesea șah de la egal la egal, unul Mitică, magazioner forestier. Atunci luptele pe tabla de șah erau pe viață și pe moarte. Era cam periculoasă meseria de maestru de parchet. Oricum o făceai
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
instantaneu dacă îmi puneam felii proaspăt tăiate de cartofi pe frunte și mă legam cu un prosop. Am avut iarăși situații când pentru o durere mai rebelă de cap, era suficient să fac câteva seri, baie fierbinte la cap înainte de culcare. De data asta ușurare nesemnificativă însoțită de ciuda nereușitei. Am mai încercat frecție abundentă cu spirt înainte de a mă băga în pat, dar tot degeaba. Mai mult m-am sugestionat că voi reuși, dar nu a fost să fie. Și
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365803_a_367132]
-
Însă fără prea multe cuvinte Chiar părinții deseori o vând. Tu îți faci partajul de părinte Și divizi valorile la doi Însă eu, ca un copil cuminte, Cum să-mpart un gând curat spre voi? Cui să întind seara la culcare Fruntea spre sărutul părintesc Dacă sufletul amar mă doare Când o sărutare singură primesc. Nu gândi că sunt bărbat în lege, Casa părintească e un cult, Inima nu poate înțelege Cum de dorul ei nu mai ascult; Sau că sunt
VICTIMĂ COLATERALĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365850_a_367179]
-
punct și de la capăt”, recentelor constrângeri! Dar pentru asta, totuși, lectura din tren sau din metrou, Nu e-ndeajuns de coaptă în gânduri de rouă născătoare Și n-are absolut niciun prea-ademenitor ecou, Nici vorba-n rugă seacă , de dinainte de culcare. E-o luptă de idei, subconștiente.... Sortite a rămâne repetente, Pe când surâsul gândului hrănit Te face piatră de hotar în infinit. STATUIE Dedicată tuturor celor din generația părinților mei, care au suferit în trei epoci, ducându-și la groapă, rând
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
Însă fără prea multe cuvinte Chiar părinții deseori o vând. Tu îți faci partajul de părinte Și divizi valorile la doi Însă eu, ca un copil cuminte, Cum să-mpart un gând curat spre voi? Cui să întind seară la culcare Fruntea spre sărutul părintesc Dacă sufletul amar mă doare Când o sărutare singură primesc. Nu gândi că sunt bărbat în lege, Casă părinteasca e un cult, Inima nu poate înțelege Cum de dorul ei nu mai ascult; Sau că sunt
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
Putea fi Nicolae, Penea sau oricare altul. În noaptea ce a urmat a lucrat mai mult ca oricând la matematică, în biroul comandantului de pluton. Atunci când cel aflat în serviciul de planton a început să moțăie, l-a trimis la culcare asigurându-l că va sta el de veghe. Nefiind prima dată când făcea acest lucru nu a dat nimic de bănuit. Pentru a-și îndeplini obligația asumată, de a veghea somnul celorlalți, a inspectat în liniște dormitorul până ce s-a
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
negative din partea acestora: - Tu ne inviți la o bere și vrei acum să fugi? - Nu se pune problema cine plătește când eu v-am dat o întâlnire, dar aș dori să-l prind pe tatăl meu înainte să meargă la culcare. Am ceva urgent să vorbesc cu el. - Poți vorbi și mâine dimineață cu tatăl tău, așa că te rugăm să stai jos și să nu fugi ca un dezertor ce ești. - Nu avem aceeași oră de deșteptare. El pleacă foarte de
LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365492_a_366821]
-
nu avea curajul să-i propună. Ținea prea mult la bijuteria sa pe patru roți ca să o împrumute cuiva. Doctorul Trăistaru era în chioșc unde își savura pipa sa cu tutun oriental, în fața unui pahar cu vin alb sec, înainte de culcare. Acesta era tabietul său de seară: un pahar cu vin bun și bine răcit și o pipă în timp ce își citea ziarul sau o revistă de specialitate. - Seară bună, papa. Singur? Unde este mama? - S-a simțit obosită și a preferat
LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365492_a_366821]
-
papa. Abia ne-am cunoscut. - Știu, știu cum sunt aceste începuturi vulcanice. Pot lăsa în urma lor dezastre precum uraganele sau cutremurele. - Nu fi pesimist. Nu vreau să-ți stric atmosfera de bună dispoziție. Din nou îți mulțumesc și fug la culcare. Mâine vreau să merg la plajă, așa că te las cu pipa ta la răcoarea nopții. Noapte bună! - Noapte bună, fiule ! Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC... ROMAN / CAP. VII - LA O BERE / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365492_a_366821]
-
din Maramureș pentru a strânge ajutoare, a ajuns și la Moisei, unde a poposit chiar în casa natală. Tatăl lui murise. Trăia doar mama, bătrână și ea, căreia nu i-a spus cine este. Când s-a pregătit însă pentru culcare, mama i-a zărit pe gât un semn pe care îl cunoștea din copilărie. Așa a trebuit călugărul să mărturisească cine e și ce s-a întâmplat cu el. După o vreme de la întoarcerea în Moldova, călugărul Mihaiu a fost
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
ironizându-mă din când în când, cum plăsmuiesc io Tirolul Românesc aici în Munții Apuseni, prin noi înșine. Și când am terminat glajele, târziu după miezul nopții, ne-am luat vorbele și visele cu noi și ne-am dus la culcare. Paragina din centrul istoric al Abrudului l-a stânjenit rău pe Virgil, îndeosebi starea de degradare a Bisericii Unitariene și a casei monument istoric unde au fost trădați și deținuți conducători moților la Răscoala din 1784. Până la Roșia Montană mai
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
Să fi auzit Pinalty că am venit?! Nu cred, sunt incognito! Doar ardeleanca să nu mă dea de gol! Încă din tren tot aud: „Sărut mâna, doamna profesoară!” În următorul minut, soarele e, aproximativ, la locul lui în drum spre culcare(!?). Piatra, apare acum 1013 ani în Cronica lui Nestor: Korociunov Cameni (Piatra lui Crăciun), alături de Roman (Romanov Torg), Iași (Askai Torg) ... , a devenit Piatra-Neamț după mica Unire, spre a se deosebi de alte Pietre. În total vreo 23, din care
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
nr. 1328 din 20 august 2014 Toate Articolele Autorului Experiența Marelui Fuck Era un indian cu nume ciudat, albii l-au poreclit Fuck prin prescurtare de la Hamurarifuckuiama. Omul a înțeles și a compus un cântecel pe care îl spunea la culcare - fuck,fuck, fuck, sunt și eu un drac, cool ori bleumarin, eu fuck pe Marlene. Meșterii de azi, calfe și nomazi, vă salut din mers, fuck și eu un vers. Unii au râs, alții l-au scuipat, vorba vine, i-
EXPERIENŢA MARELUI FUCK de BORIS MEHR în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364824_a_366153]
-
plecăciune de fiecare dată când gândurile-ți cântă o doină din fluier ca o rugăciune... De ce păsările își opresc planarea pentru a-ți legăna visele legate de zbor de fiecare dată când rostești cuvântul „dor”. De ce luna nu merge la culcare până nu-ți ușurează înaintarea pe scara ei de mătasă de fiecare dată când ești la fel ca ea de frumoasă. De ce ecoul îți repetă numele cu glasul meu de fiecare dată când te odihnești în curcubeu. Înțeleg doar de ce
NEDUMERIRE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364847_a_366176]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ȚIN ÎN BRAȚE DRUMURI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 952 din 09 august 2013 Toate Articolele Autorului Se așterne seara îmi urmez drumul plec la culcare automatism nu simt nevoia de odihnă dimineața când mă trezesc pe luturi mergătoare senzația citadină a zilei post moderne mai sus de suflet privesc țin în brațe drumuri se împuținează în căușul palmelor petale de trandafir și mai unde pe
ŢIN ÎN BRAŢE DRUMURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364966_a_366295]
-
mori printre străini. - E crunt ce spui acum. Nu am știut! - Indiferent de atrocitățile la care eram supuși, nicio informație nu dădeam torționarilor noștri. Consideram o atitudine josnică trădarea tovarășilor de luptă. Într-o noapte întunecată, de parcă stelele plecaseră la culcare, am reușit să evadăm, pentru a doua oară. Eu și Mutică, un prieten din cartier, am fugit din Insula Mare a Brăilei animați de gândul că suntem oameni, nu fiare cum ne considerau ei. Cu câinii ne vânau. Nu ne
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364964_a_366293]
-
ridicau în aer și saluta, cum vedea el că parcă pilotul respectiv rotea încă o dată aparatul deasupra capului său, în semn că i-a primit îmbrățișarea... Era ca o flacără ce ardea înlăuntrul său, ce-i încărca gândurile de dinainte de culcare, dar și cele de la trezire. Acum... nu are nevoie decât de câteva secunde și-ți poate identifica tipul aparatului de zbor ce poate brăzdează cerul, doar după zgomotul motoarelor ce i-au rămas întipărite în suflet. Experiența din aviație este
AVIATORUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366331_a_367660]
-
coridoarele spitalului. Nici o urgență, ar fi vrut să ațipească nițel, Cristina a avut noaptea trecută crampe și nu i-a lăsat să doarmă liniștiți. — Te rog, Cristi, pleacă în dormitor, mâine ești la spital, ești și de gardă. Pleacă la culcare, mă descurc eu cu fetița, îi spuse Delia. Dar, el a plimbat micuța, ținând-o în brațe, știind că și peste zi va fi la fel de greu pentru Delia. Se ajutau, se bucurau, sufereau, toate împreună. Singurul lucru ce nu-l
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366359_a_367688]
-
a-ncheiat cu un toast de pomină: „Jurământ de faci, îți spun: nu uita, dracu-i bătrân!” și a golit... dar eu mai știu câte pahare s-au dus, pe gât în jos, în noaptea aceea... care se grăbise frumușel la culcare, iar zorile ne băteau în geam annțându-ne că e timpul să mergem pe la casele noastre. Ce-a mai fost, ce-a mai urmat, nu e greu de aflat: m-am mutat la ei în sat și, cum nu aveam nici
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
apărut, Cu cerul ținând norii-n partea stângă Purtându-mă prin ere ce-au trecut, Când lacrimile nu știau să plângă... În calea mea, venit din întâmplare, Sau că făcut-a Demiurg o glumă, Mi-ești ultim gând, 'nainte de culcare Și îmi ești deșteptarea...de pe urmă.... Antonela Stoica 7 Iunie 2017 © Referință Bibliografică: ÎN CALEA MEA / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2352, Anul VII, 09 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Antonela Stoica : Toate Drepturile Rezervate
ÎN CALEA MEA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366484_a_367813]
-
de lumină, cum n-a mai fost vreodată și, sus, pădurea verde mă cheamă către ea, foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată, când mierle-i cântă-n triluri iubirea pentr-o stea. În asfințit, când ziua se duce la culcare, văd nori tiviți cu aur ca valuri pe azur, e primăvară iarăși pe-a vieților cărare și totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur. A nins cu flori-minune pe dealurile mele și sus, pădurea verde mă cheamă către
A NINS CU FLORI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366505_a_367834]
-
de lumină, cum n-a mai fost vreodată și, sus, pădurea verde mă cheamă către ea, foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată, când mierle-i cântă-n triluri iubirea pentr-o stea. În asfințit, când ziua se duce la culcare, văd nori tiviți cu aur ca valuri pe azur, e primăvară iarăși pe-a vieților cărare și totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur. A nins cu flori-minune pe dealurile mele și sus, pădurea verde mă cheamă către
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
-atâta de lumină, cum n-a mai fost vreodatăși, sus, pădurea verde mă cheamă către ea,foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată,când mierle-i cântă-n triluri iubirea pentr-o stea.În asfințit, când ziua se duce la culcare,văd nori tiviți cu aur ca valuri pe azur,e primăvară iarăși pe-a vieților cărareși totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur.A nins cu flori-minune pe dealurile meleși sus, pădurea verde mă cheamă către eași brazii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
locuitor al propriului Turn de Fildeș. Peregrin pe meridianele lumii, prin civilizații și societăți diverse cântecul lui FUEGO pare un Jurnal de bord, consemnând momentele demne de a învinge curgerea vremii, par oglinda propriului suflet în care se privește înainte de culcare, dar și înainte de ivirea zorilor, pare emanația propriei aure purtătoare a unui nimb unic, dar și înregistrarea sonoră, în tonalități specifice simfoniei, a vocilor inimii. Artistul călătorește prin lume în căutarea propriului Sine, sperând, cvasi-utopic, într-o grabnică revedere și
AMANTA LUI FUEGO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366647_a_367976]
-
conserve de pește și apă de colonie, că ei au rețelele lor și știu mai bine ce valoare are osul. Muierea îi blestemă o vreme, însă își dădu seama că au dreptate, așa că se prefăcu supărată și se duse la culcare. Ceva mai târziu, când sub oghial se strecură și Bidel, acesta îi arătă scumpei sale doamne, cu destulă diplomație, că nu ține la supărare. A doua zi, tatăl și fiul, sponsorizați de mamă din economiile făcute de ea pe baza
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]