1,806 matches
-
Ioan Stanomir a copilărit între Focșani și București, înconjurat de o familie protectoare, cu bunici afabili - gazde permanente în casa părintească din ținutul bucolic al Vrancei. Meri înfloriți primăvara, gutui amare de toamnă, mirosul de mărar sau ceapă din grădină, culesul strugurilor în vii - chiar acesta a fost paradisul multor adolescenți, în vecinătatea căruia edificiile cetății socialiste se înălțau glorios, după legile îngrămădelii și ale pungășiei de stat. Foarte inspirat, Ioan Stanomir își introduce câteva subcapitole prin citate din directivele Partidului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dintre plante au ceea ce numim „semnături”, un sistem de caracteristici care ne ajută să identificăm planta și funcțiile sale. Este important să înțelegem care sunt aceste semnături, pentru a ști pentru ce pot fi folosite plantele. Vă veți perfecționa în culesul plantelor sălbatice odată ce ați înțeles semnăturile plantelor. (Aici doresc să menționez că alături de cunoaștere, vine și responsabilitatea. Multe dintre plantele sălbatice sunt pe lista plantelor protejate, deci fiți atenți când folosiți darurile naturii.) Cunoașterea semnăturii plantelor vă va ajuta și
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
nu aveam nevoie. Îmi este tare dor de vremurile când copiii culegeau mure alături de mine, deoarece erau unele dintre cele mai plăcute momente petrecute împreună. Întotdeauna ne distram foarte bine. Unii dintre copii mai vin și acum să mergem la cules - și îmi face mare plăcere - dar se pare că stă în puterea copiilor mici să facă orice situație mai plăcută. Chiar și gâzele pot face conversație fascinantă. Copiii au cele mai trăsnite idei despre viață. Avem multe de învățat doar
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
nuanțe de roz, albastru și verde. Copiii nu se opun mult la îngrijirea acestor pui. Sunt niște pui blânzi și se spune că ouăle lor conțin mai puțin colesterol. Fluier din soc Pentru a vă amuza copiii când sunteți la cules de fructe de pădure, scobiți o crenguță de soc pentru a face un instrument muzical. Copiii devin foarte creativi cu acesta. Pictură cu degetele Amestecați 2 căni de apă rece cu ¼ de amidon de porumb. Adăugați coloranți alimentari. Puteți păstra
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
babord, cînd la tribord, luînd în piept talazurile sau lăsîndu-se dusă de ele; tot timpul, catargele și vergile ei erau înțesate de oameni, aidoma a trei cireși falnici, în care s-ar fi cocoțat o puzderie de copii la vremea culesului. Se vedea însă, după felul împleticit și șerpuitor cum luneca pe apă, că această corabie care parcă plîngea cu lacrimi de spumă, rămînea fără mîngîiere. Rahila își plîngea copiii pierduți. Capitolul CXXVIII CABINA Ahab dă să iasă pe punte, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
transcris cu maximă fidelitate, urmând cele mai exigente reguli filologice de transcriere. Posibilitatea de a face greșeli la transcrierea unui citat s-a diminuat, datorită copiatoarelor. Când citatele se copiau cu mâna, apoi se dactilografiau și se dădeau ulterior la cules În tipografie, se strecurau foarte multe greșeli. Acum avem posibilitatea de a culege citatele de pe foaia xeroxată direct la calculator. Eliminându-se câteva verigi În transcrierea citatelor, se Înțelege că și posibilitățile de a greși sunt mai mici. Oricum, trebuie
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
care lucrarea se redactează În limba română. Observație Exigențele cerute În secțiunile 3.1.1, 3.1.2 și 3.1.3 au fost impuse de practică. Unii studenți utilizau un format mic de text (cu margini până la 4 cm), cules la două rânduri, cu corp de 14 sau chiar 16, pentru a avea numărul de pagini impus. Numerotarea paginilor se face Începând cu pagina de titlu până la ultima pagină a lucrării. Pentru detalii (numerotarea paginilor inițiale și finale), a se
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pref. N. A. Ursu, II, București, 1957, 337-339; Ion Heliade-Rădulescu, Opere, II, îngr. și introd. D. Popovici, București, 1943, 94-104, 124-131; Vasile Alecsandri, Proză, îngr. și introd. G. C. Nicolescu, București, 1967, 286-294; C. Aristia, [Scrisori], DML, I, 33-53; Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, IV, partea II, publ. Aron Pumnul, Viena, 1865, 17; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 139-142; Ramiro Ortiz, Per la storia della cultura italiana in Rumania, București, 1916, 276-278, 301-312, 324-343; Cezar Papacostea, Vechi traduceri din clasici. „Iliada
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
Imitație de coșmar, București, 1995; În dimineața de după moarte, București, 1996; Balanța cu un singur talger - Die Waage mit einer einzigen Schab - La Balance à un seul plateau - The Balance Scale with a Single Pan, ed. plurilingvă, București, 1997; La cules de îngeri, București, 1998; Cartea albă a lui Arpagic, București, 1998; Geniul de a fi, București, 1998; Soarele de apoi, București, 2000; Ghicitul în mulțimi, București, 2000; Cine sunt eu? (Un sfert de secol de întrebări), Cluj-Napoca, 2001. Traduceri: Michel
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Balmuș, Chișinău, 1988; Stihuri, tr. Virgil Teodorescu, introd. Paul Cornea, București, 1966. Repere bibliografice: V. Alecsandri, „Satire și alte poetice compuneri de prințul A. Cantemir”, „Propășirea”,1844, 23; I. Heliade-Rădulescu, Notiță critică, „Curierul românesc”, 1844, 50; Aron Pumnul, Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, I, Viena, 1862, 147; Al. Odobescu, Opere, București, 1955, 205; Ghenadie Enăceanu, Principele Antioh Cantemir ca scriitor, „Revista nouă”, 1889, 4; N. Iorga, Știri despre D. Cantemir din scrisorile fiului său Antioh, CL, 1904, 10; Ștefan Ciobanu
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
venit acasă ne-a tras o săpuneală bună fiindcă i-am distrus copilărește o bună parte din recoltă. Roadele muncii lui, tot cu noi le împărțea, deși contribuția noastră era foarte mică. De regulă, noi mergeam la câmp numai la culesul de viei, când aveam motiv să facem și o serbare câmpenească. Îl mai ajutăm la depănușatul porumbului atunci când era adus din câmp, acasă. Peste un timp fiica doamnei Mladinescu, terminând facultatea de medicină, a obținut un post în București, unde
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
hoiturile. E drept că foametea nu s-a mai abătut niciodată asupra celor trei sate de când familia samuraiului primise pământurile în stăpânire, dar tatăl său a poruncit ca fiecare gospodărie să adune în saci castane, ghinde și mei din primul cules și să le pună la păstrare în podurile caselor, atârnate de grinzi. Ori de câte ori vedea sacii puși la păstrare în fiecare casă, gândurile samuraiului zburau de la unchiul său plicticos la chipul blând al tatălui său mai înțelept pe care și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Dar câteodată tocmai pentru că înțelegea blândețea ei, sufletul îl durea și mai tare. Seniorul Ishida... Într-o seară, pe când rupea surcele alături de unchiul său, acesta îl întrebă nemaiputând îndura: — Seniorul Ishida n-a dat încă nici un semn? — Acum e vremea culesului și la Nunozawa. Fără îndoială că o să mă cheme când o să isprăvească. Cu toate că era suzeranul său, seniorul Ishida nu-i trimisese nici o vorbă samuraiului după întoarcerea sa acasă. Parcă ar fi ocolit orice legătură cu familia Hasekura. Samuraiul îl trimisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sa, Riku. Doar pentru simplul fapt că îl avea alături pe Yozō cu care împărtășise chinurile îndelungatei călătorii, inima lui își găsea o alinare, oricât de firavă. În vale era vremea la care terminaseră și de strâns meiul, și de cules ridichile japoneze. Pe ogoarele pustii se ridicau ca niște paparude clăile de fân ce urmau să fie folosite ca așternut de paie în grajdurile cailor. Curând aveau să ducă fânul în grajduri și până la Anul Nou nu mai aveau nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ar mai fi nici gutui ori pere coapte, nici grâul, porumbul și alte plante n-ar mai fi în stare să hrănească oamenii și animalele. Toamna, copii, e anotimpul bogăției. Ea dăruiește oamenilor rod bun, răsplătindu-le, astfel, truda. După cules, munca în câmp nu se oprește defel: plugurile răstoarnă brazdă adâncă. Atunci e vremea când se seamănă grâul. Pe urmă, vin ploile, pentru ca pământul să adune apă și să păstreze substanțe hrănitoare pentru plantele ce vor crește și vor rodi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres. 32. Vie din Sibma, te plîng mai mult decît Iaezerul; ramurile tale se întindeau dincolo de mare, se întindeau pînă la marea Iaezerului; dar pustiitorul s-a aruncat peste strîngerea roadelor tale și peste culesul viilor tale. 33. Și astfel, s-a dus bucuria și veselia din cîmpiile și din țara roditoare a Moabului." " Am secat vinul din teascuri, zice Domnul, nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sunt strigăte de război, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
lor?" 8. "Fugiți, dați dosul, plecați în peșteri, locuitori ai Dedanului! Căci voi aduce nenorocirea peste Esau, la vremea cînd îl voi pedepsi." 9. "Oare, dacă ar veni niște culegători de struguri la tine, nu i-ar lăsa nimic de cules pe urma culegătorilor?" Dacă ar veni niște hoți noaptea, n-ar pustii decît pînă s-ar sătura!" 10. Dar Eu însumi voi despoia pe Esau, îi voi descoperi ascunzătorile și nu va putea să se ascundă. Copiii lui, frații lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
care se întindeau pînă la Iaezer, și se încîlceau prin pustie: mlădițele ei se întindeau și treceau dincolo de mare. 9. De aceea plîng pentru via din Sibma, ca pentru Iaezer; vă ud cu lacrimile mele, Hesbonule și Eleale! Căci peste culesul roadelor voastre și peste secerișul vostru a căzut un strigăt de război! 10. S-a dus bucuria și veselia din cîmpii! Și în vii, nu mai sunt cîntece, nu mai sunt veselii. Nimeni nu mai calcă vinul în teascuri. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
căzut un strigăt de război! 10. S-a dus bucuria și veselia din cîmpii! Și în vii, nu mai sunt cîntece, nu mai sunt veselii. Nimeni nu mai calcă vinul în teascuri. Am făcut să înceteze strigătele de bucurie la cules. 11. De aceea îmi plînge sufletul pentru Moab ca o arfă și inima pentru Chir-Hareșet; 12. și cînd se va arăta Moabul, obosindu-se pe înălțimi și va intra în locașul său cel sfînt să se roage, nu va putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
nu ți-ai adus aminte de Stînca scăpării tale. De aceea ți-ai sădit răsaduri plăcute, și ai sădit butuci străini. 11. Cînd i-ai sădit, i-ai înconjurat cu un gard, și în curînd i-ai văzut înflorind. Dar culesul roadelor a fugit tocmai în clipa veseliei: și durerea este fără leac. 12. Vai! ce vuiet de popoare multe care urlă cum urlă marea! Ce zarvă de neamuri, care mugesc cum mugesc niște ape puternice. 13. Neamurile mugesc cum mugesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
s-a dus orice desfătare, nu mai este nici o veselie în țară. 12. Numai pustiire a mai rămas în cetate, și porțile stau dărîmate. 13. Da, în țară, în mijlocul popoarelor, este ca atunci cînd se scutură măslinul, sau ca la culesul ciorchinelor rămase după culesul viei. 14. Ceilalți însă, care vor mai rămîne, își înalță glasul, scot strigăte de veselie de pe țărmurile mării, laudă măreția Domnului. 15. "Proslăviți dar pe Domnul în locurile unde strălucește lumina, lăudați Numele Domnului, Dumnezeului lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
desfătare, nu mai este nici o veselie în țară. 12. Numai pustiire a mai rămas în cetate, și porțile stau dărîmate. 13. Da, în țară, în mijlocul popoarelor, este ca atunci cînd se scutură măslinul, sau ca la culesul ciorchinelor rămase după culesul viei. 14. Ceilalți însă, care vor mai rămîne, își înalță glasul, scot strigăte de veselie de pe țărmurile mării, laudă măreția Domnului. 15. "Proslăviți dar pe Domnul în locurile unde strălucește lumina, lăudați Numele Domnului, Dumnezeului lui Israel, în ostroavele mării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
doboară cu putere la pămînt. 3. Va fi călcată în picioare, cununa îngîmfată a bețivilor lui Efraim; 4. și floarea veștejită, care este strălucirea podoabei ei, pe culmea văii mănoase, va fi ca o smochină timpurie care se vede înainte de culesul roadelor și pe care, abia o iei în mînă, și îndată o și înghiți. 5. În ziua aceea, Domnul oștirilor va fi o cunună strălucitoare și o podoabă măreață pentru rămășița poporului, 6. sau: un duh de dreptate pentru cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
face planuri alese, și stăruie în planurile lui alese." 9. Femei fără grijă, sculați-vă și ascultați glasul meu! Fiice nepăsătoare, luați aminte la cuvîntul meu! 10. Într-un an și cîteva zile, veți tremura, nepăsătoarelor; căci se va duce culesul viilor, și strîngerea poamelor nu va mai veni. 11. Îngroziți-vă, voi cele fără grijă! Tremurați, nepăsătoarelor! Dezbrăcați-vă, și încingeți-vă coapsele cu haine de jale! 12. Băteți-vă pieptul, aducîndu-vă aminte de frumusețea cîmpiilor și de rodnicia viilor. 13
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
S-au ridicat câțiva profesori și profesoare cu oarece vechime (adică măcar un an de învățământ ca suplinitori, comparativ cu noi), vorbind despre problemele cu care se confruntau de obicei: frecvență scăzută a elevilor în perioadele importante din viața satului - culesul viilor, strângerea recoltei, sărbători, nunți, cumetrii, botezuri și altele neprevăzute; refuzul unor săteni de a-și trimite copiii la școală că la ce le-ar fi folosit; lipsa unor materiale didactice; lipsa rechizitelor etc. etc. - Un moment, tovarășe profesor Ardeleanu
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]