2,188 matches
-
obiectul unei refulări care are drept consecință un simptom de conversie. Dar, mai scrie Freud, „aici este instructiv să vedem pe ce cale încearcă nevroza să regleze conflictul. Ea devalorizează modificarea reală refulând revendicarea pulsională în chestiune, respectiv iubirea pentru cumnat. Reacția psihotică ar fi fost refuzul faptului că sora va muri” și, am putea adăuga noi, înlocuirea ei printr-o activitate de delir care ar menține-o pe soră în viață, de pildă prin halucinații. În concluzie, refuzul realității exterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
judicios distribuite, nuanțând viața interioară a personajelor. Frământările Rodicăi (soția unui condamnat la cincisprezece ani de închisoare) și procesul maturizării fiicei acesteia, Nadia, sunt conturate uneori cu tușe fine. În contrapartidă față de eroii pozitivi (cele două „femei singure” și Radu, cumnatul Rodicăi), apar personaje fără relief: condamnatul (om lipsit de scrupule și de o senzualitate maladivă) și sora sa, Marieta, femeie frivolă și rapace. Separarea celor două grupuri, survenită în finalul cărții, este soluția etică simplistă spre care „curge”, fără volute
BARBUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
, Alecu [Alexandru] (c.1811-1884, Atena), prozator. Descendent în a șaptea generație, al marelui vistier Iordache Cantacuzino (cumnat al domnitorului Vasile Lupu), nepot al lui Matei Cantacuzino (și el mare vistier al Moldovei, emigrat în 1791 în Rusia), C. era fiul lui Alexandru Cantacuzino (șambelan al țarului și participant la mișcarea eteristă) și al Elisabetei (n. Daragan). Întors
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
natală din Oltenia, unde părinții lui nu îi vor lăsa pe drumuri o perioadă, până când ea va găsi ceva de lucru într-un oraș mai mare. Înainte de a pleca din Slobozia, mătușa ei a sfătuit-o să caute sprijin la cumnatul șefei ei de la atelierul de covoare, unde lucra. Auzise despre acesta că se aranjase destul de bine în Craiova și poate că o va ajuta și pe ea . Înarmată cu un geamantan în care avea strictul necesar, cu o scrisoare de
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
o proprietate privata în Provence. Interesant este modul în care acest frate al ei a reusit să plece din România. A profitat de oportunitatea că Biroul de Turism pentru Tineret organiza excursii în Iugoslavia, și cum aici avea relații prin cumnatul său, sus pus, de la UTC, a ales o excursie ce avea în traseu Trieste, orășel de la granița Iugoslaviei cu Italia, și unde, o zi pe săptămână, trecerea graniței în Italia, era liberă. Cât a vizitat orășelul a întâlnit două italience
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
să fiarbă în suc propriu. Floriana l-a vizitat pe fratele ei câțiva ani mai târziu, când s-au deschis și pentru noi porțile Europei, mergând singură sau cu mama ei. Tovarășul activist a fost tras la răspundere pentru fapta “cumnatului”, motiv pentru care a pastrat relații destul de reci cu acesta. Dumnezeu nu i-a dat Florianei șansă de a avea copii. Floriana are un suflet bun, ocupându-se o lunga perioada de cresterea unui nepot din partea soțului ei, panâ când
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Unsprezece să fugă să se joace cu ceilalți copii, ca să poată și ea să bea o cană de cafea, să-și revină. Era la a doua cană când o voce suavă, feminină, Îi răsună În ureche: ― Bună dimineața, Tessie. Era cumnatul ei, părintele Michael Antoniou. ― Salut, părinte Mike. Foarte frumoasă slujba de azi, spuse Tessie și regretă imediat. Părintele Mike era diacon la biserica Adormirii Maicii Domnului. Când plecase ultimul preot, Întorcându-se ocărât la Atena după numai trei luni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îi irirtă, Desdemona și Lefty Încercau să se dezvețe unul de celălalt. În spiritul jocului pus În scenă la bordul navei, continuară să-și depene propriile istorii false, inventând frați și surori cu nume plauzibile, veri cu probleme de caracter, cumnați cu ticuri nervoase. Recitau pe rând genealogii homerice, pline de falsificări și de Împrumuturi din viața reală. Uneori se certau pentru câte vreo mătușă sau vreun unchi real și sfârșeau prin a negocia, de parcă ar fi distribuit roluri Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
furnizez adezivul feminin care ține familiile laolaltă, trimițând scrisorele de mulțumire și ținând minte zilele de naștere și de nume ale tuturor. Ascultă, am auzit următoarea genealogie ieșind pe gura mamei mele: ― E verișoara ta, Melia. E fiica lui Stathis, cumnatul Lucillei, sora unchiului Mike. Îl știi pe Stathis, poștașul, cel care-i cam Încet? Melia e al treilea copil al lui, după băieții Mike și Johnny. Ar trebui s-o știi. Melia! E verișoara ta prin alianță!) Și iată-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Ce-i ascuns? ― Așa-zisa mea soție, Sourmelina, e o femeie cu pofte... să spunem nefirești. Cât despre tine și Lefty... credeți că m-ați păcălit? ― Te rog, Jimmy! ― Nu-mi spune așa. Nu așa mă cheamă. ― Cum adică? Ești cumnatul meu. ― Nu mă cunoști! țipă el. Nu m-ai cunoscut niciodată! Apoi, adunându-se: ― N-ai știut niciodată cine sunt sau de unde vin. Cu aceste cuvinte, Mahdi trece pe lângă bunica mea și iese pe ușile duble din hol și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În vârstă, asprit și umflat de viciile adulte. Conversația noastră Începu În modul obișnuit: Presto Întrebând despre mine și eu răspunzând cu minciunile standard. ― Unde te duci În California? ― La colegiu. ― La ce școală? ― La Stanford. ― Sunt impresionat. Am un cumnat care-a fost la Stanford. Mare sculă pe basculă. Unde zici că-i asta? ― Stanford? ― Da, În ce oraș? ― Îmi scapă. ― Îți scapă? Mă gândeam că studenții de la Stanford sunt deștepți. Cum o să ajungi acolo dacă nu știi unde e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mine. Mă Întreb acum cum arăta chipul părintelui Mike atunci când o ținea pe mama mea de mână În dormitorul mare. Era vreo urmă de Schadenfreude la el? De plăcere iscată de nefericirea fostei logodnice? De satisfacție pentru faptul că banii cumnatului său nu l-au putut apăra de această nenorocire? Sau de ușurare că pentru prima oară, În drum spre casă, soția lui, Zoë, nu va putea să-l mai compare cu Milton În detrimentul său? Nu pot răspunde la astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de respect a lui Milton, acceptându-i În același timp ospitalitatea și fiind constrâns să Își ducă un scaun de la masă În sufragerie dacă voia să stea jos. Da, a fost un șoc imens pentru Milton să-l descopere pe cumnatul său pe peronul gării. Dar, În același timp, acum totul se lega. Era clar de ce răpitorul voise să se tocmească la preț, de ce voise să se simtă și el o dată om de afaceri, și, vai, era clar de unde știuse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
față, Gremlinul făcea din nou la dreapta. Treizeci de secunde mai târziu, când Milton luă aceeași curbă, văzu podul Ambassador Întinzându-se Înaintea sa. Și Încrederea i se risipi. De data asta nu era ca de obicei. În seara aceasta cumnatul său, preotul, care trăise În lumea de basm a bisericii, Îmbrăcat ca Liberace, luase pentru prima oară o decizie Înțeleaptă. De Îndată ce Milton văzu podul peste râu arcuit ca o harpă gigantică, strălucitoare, panica puse stăpânire pe sufletul său. Îngrozit, Milton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
boscorodit, criticat, ignorat. Așa că nu era atât de greu să-ți dai seama de ce părintele Mike se hotărâse să evadeze din căsnicia sa și de ce avea nevoie de bani... ...ânsă Milton nu putea citi nimic din toate acestea În ochii cumnatului său. Iar În clipa următoare acei ochi Își schimbară iar expresia. Părintele Mike Își ațintise privirea din nou pe șosea și dăduse peste o imagine Înfiorătoare. Luminile roșii de avarie ale mașinii din fața lui clipeau. Părintele Mike avea viteză mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vânat, Felix Amadeo a trebuit să-i pună la adăpost pe toți cei apropiați lui. Și-a aranjat soția, asigurându-i un post modest în cadrul noii administrații, iar pe copilul lor îl lăsase ei să-l crească. Pe fratele și cumnatul său îi trimisese în Nord, unde se afla Sanctuarul, iar pe ceilalți îi trimise unde vroiau și îi ajutase cu bani, căci lumea devenise coruptă în scurt timp, și cu relații, care deveneau din ce în ce mai puține pentru el. El însuși s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu mai sunt destule scaune pentru nou-veniți. Imediat, cei doi Calpurnii Pisones se ridică respectuoși și-și oferă locurile. Trec pe banca din spate, eliberată urgent de ocupanții ei. Plancina se duce și ea să se așeze între soț și cumnat. Vipsania își împinge în față, pentru Claudius, propria ei cate dră. Chiar dacă fără brațe, e mai comodă, căci are spătar. Cere unui sclav care circulă printre rânduri să mai aducă o pernă. Ca să n-o deranjeze și pe Antonia se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în 1946, iar eu m-am angajat acolo prin 1960. M-am născut în Hiroshima, dar un prieten mi-a recomandat firma asta, m-am anagajat și m-am mutat la Tokio. Până atunci îi ajutasem pe sora și pe cumnatul meu din Ōsaka la un angro de produse alimentare. Însă eram tânăr și voiam să văd și eu cum e viața în capitală. Atunci firma era în cartierul Chiyoda - Sotokanda, aproape de Ueno Matsuyakaya. Vreme de un an am locuit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
aducă neapărat banii colectați până seara, ca să fie puși în seif. Asta doar în departamentul nostru. Celelalte secții au avut sedință. Datorită acestui fapt în alte secții nu au existat victime. În acea perioadă au venit în vizită sora și cumnatul soției mele din Hokkaidō și au rămas la noi de vineri. Nu mai fuseseră prin părțile astea de patruzeci de ani, așa că a rămas ca pe data de 21 să facem turul Tokio-ului. Pentru că le place sumo, au zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
JT (Japan Tabacco). Mai întâi a fost instruit timp de un an de zile în orașul Nagaoka din prefectura Niigata.“ — Eiji a hotărât singur să meargă acolo? (Mama) „Aveam trei rude care lucrau acolo: doi veri și soțul surorii mele. Cumnatul meu a spus: «Eu mai am un pic până la pensie. De ce nu se duce Eiji să se angajeze la Japan Tabacco?» Asta se întâmpla cam când computerizau întreg sistemul. Eiji s-a dus la interviu și a zis: «Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
M-a răsfățat. În afară de spălatul rufelor, ea s-a ocupat de tot. Se purta frumos cu Asuka. Eu nu aveam mamă, iar tata nu avea cum să mă ajute. Soacra mi-a spus: «Vino la noi!» A crescut și copilul cumnatului, deci era veterană. Mă simțeam în siguranță, ca la bordul unui vapor mare. Dacă rămâneam singură, cred că mă îmbolnăveam de depresie postnatală. Acolo eram înconjurată de o familie numeroasă. Erau nouă persoane cu tot cu noi. Cumnatul avea doi copii (cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
A crescut și copilul cumnatului, deci era veterană. Mă simțeam în siguranță, ca la bordul unui vapor mare. Dacă rămâneam singură, cred că mă îmbolnăveam de depresie postnatală. Acolo eram înconjurată de o familie numeroasă. Erau nouă persoane cu tot cu noi. Cumnatul avea doi copii (cam în aceleași timp cu Asuka a venit pe lume și cel de-al treilea). Când plângeam, copiii veneau la mine și mă întrebau: «Matușică, ce ai? E din cauză că a murit Eiji?» Nu puteam să plâng dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de pază „șoșoi” la frontiera vestică? Cine știe cum ar fi mai bine, dar cert este că nația asta parazită, este și probabil va rămâne pentru multă vreme, cel mai mare blestem asupra adevăratului popor român... Învăț zborul pe mătură! Uraaa, fraților, cumnaților și necumnaților, prieteni și dușmani, toți cei care ați scăpat oarecum teferi de marele prăpăd băsescienist venit peste noi, mai ceva ca holera în 2010, pot să vă anunț,, personal, acum o veste mare. Chiar dacă sunteți deja cu bagajele la
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
prezentat!!! Petițiile cu foi de serviciu în partidul republican! Unii se prezentau blânzi, alții veneau furioși, strigând împotriva nedreptății de a nu fi luați în seamă..." (Joaquim Leitîo). Afonso Costa împănează posturile Ministerului de Justiție și ale altor instituții cu cumnați, veri și oameni de încredere. Este republicanul care înțelege cel mai bine în ce constă o revoluție. Și de aceea, atunci când va izbucni conflictul hotărâtor în partidul republican, Costa va aduna în jurul său numărul cel mai mare de deputați și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Apoi mijlocul mi se părea prea vulgar. Am recurs la un fost coleg al meu de școală, practicant într-o farmacie, care putea să intre în casa ei fără a fi suspect, deoarece farmacistul, stăpânul băiatului, era prieten cu doctorul, cumnatul ei, și în relații zilnice. M-am destăinuit colegului meu și el a primit să-mi facă serviciul acesta așa de delicat. Era vorba să se ducă acolo și, dacă va întîlni-o cumva, un moment, singură, în vreun antret, să
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]