803 matches
-
pentru admiterea la Facultatea de Drept. În aceleași tipuri de surse l-am descoperit și pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, care frecvență mai puțin amfiteatrele și bibliotecile, preferând să-și petreacă serile în fumul birturilor ori în brațele "curtezanelor"; iar banii, ce-i mai rămâneau în urmă deselor escapade nocturne, se duceau pe o altă patimă a sa, pariurile la cursele de cai. Alături de aceștia, s-a găsit la un moment dat și fostul ofițer Vasile Butză, student politehnist
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Stela Huțan-Palade) În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au mai apărut (selectiv): • Aviatori de altadata, Daniel Focșa • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare, Daniel Focșa • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
DE FRONTIERĂ au mai apărut (selectiv): • Aviatori de altadata, Daniel Focșa • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare, Daniel Focșa • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
pe vecie în mrejele poeziilor lui : De atunci în exaltare,/ Gândind la tine numai, la tine, poet mare,/ Mi-am îmbătat simțirea cu-a tale poezii/ Ce pot să redeștepte pe morți între cei vii (V 7). Ca și celelalte curtezane cucerite de arta poetului, Actea e gata să-l urmeze pretutindeni : Unde-i voi să mergem, noi mergem bucuroase,/ Ovidiu, de-a ta liră suntem prea amoroase (II 7). Ea se recunoaște subjugată de farmecul lui : Poete, peste inimi tu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
încercarea lui Platon, zădărnicită numaidecât de judecători, de a lua cuvântul la proces în apărarea magistrului său (XX 41). Dumitru Solomon întrebuințează și alte surse antice în piesa lui. Din Convorbirile memorabile ale lui Xenofon el împrumută episodul Teodotei, frumoasa curtezană dornică să afle de la Socrate cum să-și câștige prieteni (III 11), precum și cearta dintre Xantipa și fiul ei Lamprocles, prilej de meditație asupra binefacerilor dăruite de părinți copiilor oricât de nerecunoscători (II 2). Dramaturgul exploatează și dialogurile platoniciene : din
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
supraveghetoarei șefe avea inflexiuni senzuale! Gabriela se uită de jur împrejur. Patul cu baldachin, icoanele, vegheate de o candelă aprinsă, flacoanele cu dopuri de argint, bombonierele, Cupidonii și misterioasa mireasmă cu urme de tămâie făceau din cămăruța asta alcovul unei curtezane sau chilia unei călugărițe? Și cea care o locuia, chiar ea, cu veșnicele mătăsuri negre și cenușii, cu lungul șirag de perle false, cu ciorapii fini și pantofii delicați, de ce anume atârna mai tare? De sobrietatea hainelor sau de rafinamentul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
spațiu și timp, cu atât Parisul lăuntric, cu alte cuvinte, o opțiune intelectuală, se consolidează; realitatea dispare, ideea crește și dă pe dinafară, gata să-i subjuge spiritul. Această biată rusoaică e o posedată. E posedată de utopia ei! Aventurieră, curtezană sau femeie întreținută în Orașul Lumină, oricând depunându-și votul de celibat profan, ea a devenit în al doilea exil călugăriță, asceta unei idei." Pussy își miji ochiul mai mare decât celălalt, care strălucea ciudat dincolo de genele apropiate: Vede acul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Berlioz, Wagner, Verdi, Ceaikovski, Enescu, Grieg și atâția alți titani ai muzicii culte. Ascultăm Aida cu spectaculoasele sale personaje în spații exotice. Grandioasa scenă a marșului lui Radames în fruntea egiptenilor victorioși, punct culminant intrarea faraonului însoțit de prea frumoasele curtezane. Mulțimea cântă coruri de slavă, ți se încrețește pielea de fiori, starea auditoriului atinge paroxismul. Frumusețea "celestei Aida" fredonată în cântul lui Radames reflectă însăși emoția muzicii ajunsă la rang de geniu sonor. Muzica ne poartă departe, ne duce pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a fost citită în cele două adunări și în care cerea să i se respecte întru totul hotărîrea. La Paris, se alcătuise în jurul principelui Carol o curte restrînsă, pestriță, ciudată. O curte în care aventurierul politic se întîlnea cu o curtezană de mare lux, bancherul cu omul veșnic ocupat, dar fără nici o profesiune, omul de afaceri cu zetarul în căutarea unui interviu de senzație. Toți aceștia așteptau ora, ora cea mare cînd Carol va urca treptele tronului și cînd fiecare dintre
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
grei ai exilului. Astfel, Carol Caraiman (așa se numea în exil) încetează de a fi numai o persoană fizică. El devine o întreprindere. Fiecare investește larg, din plin, capitalul pe care îl are. Principele primea toate darurile curtenilor săi, grațiile curtezanei, banii bancherului, lingușirile adulatorului și devotamentul exagerat pînă la neverosimil al lichelei. Din adolescență, Carol simțise o penibilă înclinare către prieteniile dubioase. La Paris, în atmosfera deosebit de prielnică pentru astfel de contacte, principele putea să dea deplină libertate vechii sale
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Dar Cristi amuțise la vederea minunăției de fată. Și un sentiment de gelozie nemaiîntâlnit îi invadase tot trupul. De gelozie și neputință, știind că cele câteva hârtii și monede pierdute prin buzunare n-au cum să o miște pe frumoasa curtezană. — Domnișorule Cristian, permiteți-mi să vă mai torn un pahar de vin, pentru a stinge amarul. Și cum a terminat Pribeagu de umplut paharul, Cristi s-a și repezit în el și l-a dat pe gât. — Încă unul ? — Nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
În Vestul țării, În anii mei cei mai sensibili, mai vii, mai „lacomi de realitate”, și ochii acelui copil - ce sunt aproape Întotdeauna „oglinzi carnivore” - au putut contempla cu calm tipurile fundamentale umane și sociale, eterna tipologie romanescă: băcanul, ofițerul, curtezana, ratatul, preotul și funcționarul, țăranul chiar - aflat În mediu străin, orășenesc, dar și la el acasă, În vacanțele lungi la mătușile mele, Nemțoaice, În Banatul sârbesc și cel românesc! -, intelectualul care era adesea profesorul, deci autoritatea, o anume autoritate!, dar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nordul Ardealului după diktatul de la Viena, s-a recunoscut la rându-i în acea „doamnă Veturia”, care, „aflată la băi la Călimănești, unde, pe bolovanii încinși de soare își despletea bogatul, grandiosul ei păr” și, fin-perfidă și amabilă cum sunt curtezanele mai bătrâne cu cele tinere, îl ajută pe tânărul berbecuț Grobei să se apropie de grațiile Leliei. Ba, mi se pare chiar că, într-un moment când frumoasa demimondenă se vântura cu alții pe corsoul din Sinaia, nu-l lasă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
au încheiat. În această scrisoare m-am decis să vă scriu despre viața mea la Romă. Pare potrivit, luând lucrurile pe rând, să vă spun unde stau, deoarece m-am mutat și nu mai sunt în apropierea atâtor de multor curtezane cum eram vara trecută. Locuința mea este situată în piață numită Sân Michele din Borgo 137, care este foarte aproape de palat și de piață Sf. Petru. Dar este într-o zonă singuratica, fiind spre dealul numit în vechime Janiculum. Casă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
povestit puțin cu Brancaccio și Messer Giovambatista Nași, care stă adesea pe la mine. În zilele de sărbătoare mă duc la slujba, si nu fac la fel ca dumneata, care lipsești adesea. Dacă ar fi să mă întrebați dacă am vreo curtezana, aș răspunde că la început, atunci când am sosit, am avut câteva, după cum v-am scris. Apoi, înspăimântat de aerul verii, m-am abținut. Oricum, am "stricat-o" pe una dintre ele, acum vine adesea fără s-o chem. Este destul de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Guilbert, la femme aux gants noirs, și Félix Galipaux, cupletist În monorime imitate de G. Ranetti; și, ca să termin, acea dansatoare spectaculoasă, fluture multicolor, Loie Fuller, prietena principesei Maria, cum și țiganca spaniolă, dansatoare cu mii de draci În ea, curtezana Europei galante, cu toți marii duci ruși la picioarele ei, „La Belle“ Otero, care pomenește În memoriile ei despre bătrânețe, despre dragostele purtate În Bucureștiul nostru („foarte pitoresc oraș, cu multe biserici, cu străzi strâmte și cu grădini minu nate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
despre femei, despre zbuciumul lor zadarnic și despre scurta lor glorie lumească. - Cele mai aspre cuvinte ce ați auzit despre femei, despre tentațiile, rătăcirile, vițiile și prădă ciunile lor. - Les femmes n’ont ni goût, ni dégoût, spunea o mare curtezană a Europei galante de acum patruzeci de ani. - Dar parcă tot mai bine e să te lași păcălit de femei, căci ai ce Învăța de acolo. - A face dragoste În mod inte ligent, le este oare cu putință? [...] - Amintiri dintr-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și nu chiar de nevoie, cu indivizi res pinși după fizic și moral, și chiar cu taxa dublă, de orop sitele bordelului. Les femmes n’ont ni goût, ni dégoût, spune În amintirile ei și cu glorioasa ei experiență de curtezană a Europei galante de acum o jumătate de secol la belle Otero. Femeile au, Într-ade văr, o proastă opinie despre ele Însele. Orgoliul și Înfumurarea unora, aparent și fragil, abia le maschează acest complex de inferioritate. știau ei ce știau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
străină și de necunoscută, a iluziilor tale amoroase de-o clipă. (Aristip, discipol al lui Socrate, propaga o filozofie a feri cirii bazată pe practica plăcerilor lumești, nerușinându-se, de aceea, când era văzut de elevii săi intrând la o curtezană: „Nu Înseamnă că ești vicios, le spunea filozoful, când intri unde intru eu acum, ci când nu mai ieși de aici.“) Am găsit Într-un bordel din Galați o tânără și mult gingașă femeie nespus de plăcută În dragoste fiindcă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
civilizație", an II, nr. 14, noiembrie 2010, pp. 13-15. În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
repudiat: mânăstirea sau eșafodul. Nouă ne-a revenit o a treia, cea mai grea poate: Coroana. și trebuie să suportăm, în mijlocul singurătății noastre atât de dureroase, amabilitatea echivocă a curtenilor, surâsurile iro nice ale ambasadorilor străini și aerele nerușinate ale curtezanelor și favoritelor! Iar la toate acestea se adaugă reproșurile și neînțelegerea Voastră, Domnule, care ne sunteți cel mai drag pe lume, unicul nostru refugiu și speranța noastră. O, Seniore, nu ne refuzați, rogu-Vă, prietenia și sprijinul Vostru! În tot
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sau fereastră, drept pentru care ușa Veronicăi, care până atunci rămăsese deschisă, pentru a lăsa aerul să circule, se trânti cu putere. Pe partea până atunci ascunsă a ușii am descoperit, în toată splendoarea sa lucioasă, un magnific halat de curtezană, lung și languros, negru cu maci roșii. Atunci am înțeles. Nu doar că Flutur Veronica era singura mea cunoștință în carne și oase care se încadra cu brio în categoria „prostituată“. Era ceva mult mai important: în mod paradoxal și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Rozolina (nemțoaică) <endnote id="(657, pp. 26-27 și 108-109)"/>. Într-un „roman național” (Manoil, 1855), Dimitrie Bolintineanu imaginează În cârdul de „fiice ale Vinerii” și o frumoasă „israelită” : „Una este Zlatca Evreica, de la munte până la Dunăre, În Țara Românească”. Și „curtezana” evreică Rașelica Nachmansohn - din romanul lui Mateiu Caragiale Craii de Curtea-Veche (1929) - Își seduce victimele (Pașadia, Pirgu etc.) cu mijloacele unui tip de erotism exotic : „În trufia fără margini a stirpei alese”, „ovreica” este „conștientă de minunata ei frumusețe răsăriteană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sedusă la vârsta de zece sau doisprezece ani de stăpânul ei, de fiii lui sau de unul din servitorii lui, orfana sfârșește invariabil În P.“ - și așa mai departe, toate acestea adâncind misterul, În loc să elucideze sobru aluziile la amorul de curtezană pe care l-am Întâlnit În primele mele contacte cu Cehov sau Andreev. Vânătoarea de fluturi și diverse sporturi Îmi ocupau orele Însorite, dar oricâte exerciții fizice aș fi practicat, nu scăpam de neliniștea care mă propulsa În fiecare seară
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ar fi să scape de propria lui legendă, să nu se supună „ideii” și să poată și el „trăi ca toți ceilalți”, pentru Maria-Magdalena lucrurile stau invers. Pentru ea, viața autentică, ieșirea din condiționarea prea confortabilă a existenței ei de curtezană, ar fi să se supună modelului ; ea năzuiește zadarnic să i se supună, să trăiască efectiv căința, suferința, răscumpărarea. Dar nu reușește ; ratează această șansă. În episodul al doilea, când apare sub chipul propriului ei „mit”, instituționalizat, instalată tot prea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]