805 matches
-
celuilalt: imitația respectuoasă este pe cale de a părăsi terenul, cea competitivă îi ia locul. În sânul vechiului regim, spațiul de manifestare al imitației competitive era, practic, anulat de normele stricte ale ceremonialului. Ce boier de starea a doua ar fi cutezat, bunăoară, să-și lase barba să crească în voie, într-o vreme în care portul ei era apanajul celor de starea întâi, de la agă și spătar în sus? „În ziua când cineva îmbrăca caftan de boier mare, era trimis acasă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
modă. Coțcarii care mișună în comediile deceniului 5 și dau chiar titlul uneia dintre ele sunt un produs marginal, dar elocvent al nivelării aparențelor sociale. Cu vreo 20 de ani mai devreme, cine s-ar fi gândit - necum să fi cutezat - să se îmbrace în straie boierești și să se dea drept agă sau spătar? Odată cu adoptarea hainelor egalității, asemenea inițiative devin posibile și îmbietoare. 9 La moartea tatălui său, Ion Ghica lua asupră-i lichidarea unei datorii a defunctului față de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
stricat toată sistima de arhontologhion și, pe nesimțite, au urcat pe toți ăia până la dânșii...“ Prin 1855, într-o biserică din provincie, între două cucoane se stârnește ceartă și bătaie. Motivul? „Cea dintâi, care nu era decât o simplă cetățeană, cutezase să se ducă la mir înaintea celeilalte, al căria bărbat era clucer mare“ (G. Baronzi, Misterele Bucureștilor). B.P. Mumuleanu, bun observator al moravurilor, desenase scena mai devreme cu trei decenii: „Apoi când este la mir, / Nu mai caut caractir, / Ci-ntâiere
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fu prima scriere ce apăru pe orizontul României tipărită cu alfabetul simplificat“. Inițiativa lui Heliade, susținută de colegul său Daniel Tomescu, va aprinde mânia mitropolitului Grigore, în același timp președinte al Eforiei școlilor: „«Cine sânteți voi - începu a striga -, să cutezați a strica limba românească și a vă atinge de legea și de credința pravoslavnică? ce sânt eresurile acestea? [...] unde mai e Alfa și Omega, daca voi, nelegiuiților, ați lepădat pe omega? S-a dus și legea, și credința de când s-
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
nou. De obicei, cu litere latine se culege titlul propriu zis, celelalte elemente (subtitlu, localitate, redactor) rămânând deocamdată în veșmânt tradițional. Aspectul de ansamblu devine astfel extrem de sugestiv: e ca o livadă la începutul primăverii, în care unii pomi au cutezat să înflorească mai devreme, vestind sosirea noului anotimp. Mersul tranziției alfabetice, cu inegalitățile și ezitările lui, se răsfrânge concomitent în ținuta publicațiilor periodice, în practica școlară, în atitudinea oficialității. Deosebiri se fac remarcate și de la o parte a țării la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
comitetului îi propunea pe Geo Bogza, Marin Preda, Ana Blandiana, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu, D.R. Popescu, Titus Popovici, Pop Simion și Szasz Janos să reprezinte Uniunea Scriitorilor în Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste 23. Cu excepția lui Pop Simion, care cutezase să-și ridice vocea întru apărarea lui Eugen Barbu, ceilalți scriitori se afirmaseră ca participanți activi la schimbarea garniturii redacționale de la Luceafărul sau ca spectatori neutri ai crâncenului duel literar. Răspunzând Mariei Banuș, care dorea o amânare a votului pentru
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
focul 20 și i-a elibera de teama morții (ibid., 248). Gelos de a nu fi fost el însuși autorul acestei condiții a omenirii Zeus a vrut să nimicească omenirea pentru a crea o alta (ibid., 233). Prometeu singur a cuteza să se împotrivească planului Stăpânului lumii. Spre a explica mânia lui Zeus și intransigențe lui Prometeu, Eschil a împrumutat de la Pindar (sau de la altă sursă, proprie) un detaliu dramatic: Prometeu dispune de o armă teribilă, anume secretul pe care i-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și nu vorbește decît franțuzește. Va fi vreo franțușcă veselă. Atît mai bine pentru bărbatul său, student serios. La un punct, între discuțiile noastre, «femeia mea» îi dă o palmă bărbatului său -, se înțelege, de iubire -, de răsună odaia. Hm!, cutezam în mine, iuți sînt la mînă francezele voastre! Pînă la sfîrșitul mesei s-a bisat, terțat tragerea palmelor și pumnii în public, fără ca bărbatul său să facă obiecție. Așa va fi datina în Paris, îmi ziceam: iată am ocazie a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unghiuri de abordare înnoitoare în dezbaterea științifică. Tentativa sa - pornind, precum apreciam, de la perceperea anumitor carențe în sfera epistemologică - este cu adevărat temerară, pentru că, frustrat de avantajul de a fi angajat într-o instituție de profil academic sau universitar, a cutezat să vizeze o tematică de remarcabilă amplitudine, circumscrisă unui evantai problematic divers, acoperind fapte istorice disipate de-a lungul a peste o mie de ani. Între altele, în cuprinsul prezentei lucrări autorul abordează chestiuni legate de identitatea etnico-culturală a ausonilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-ți pot spune." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (d) " Dacă ajunseră fiecare la ai săi, bogătașul era vesel că are să-și câștige pricina, iară săracul se puse pe gânduri și tot ofta. Copiii se adunară pe lângă dânsul, se uita, dară nu cutezau să-l întrebe ceva. Începură și ei a plânge; și se făcu acolo la dânșii o plângere și o jelanie de te luau fiori de milă." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "-Bine te-am găsit, împărate, deși mă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
“AȘA A VRUT DUMNEZEU !” Recunoștința mea, mamei, Livia, și soțului, Mihai, pentru susținere și iubire ! Un mandat de deputat în Parlamentul României rămâne, orice s-ar spune, o experiență unică pentru profesorul de carieră, ce a cutezat să încerce o reprezentare a concetățenilor săi în cel mai democratic for instituțional inventat până acum și să se oblige, în urma unui vot popular, să-și asume o bătălie pentru oameni. Patru ani de parlamentarism reprezintă un eveniment demn de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
economice și inginerești, relații internaționale. Alături de noi, să intre în Europa, recunoscuți ca cetățeni europeni. Avem, stimate domnule Vicol, numeroși studenți moldoveni care, absolvind studiile de licență, masterat sau doctorat la Universitatea din Suceava fac carieră strălucită întorși acasă sau cutezând să cucerească Europa. Remarcabilă este evoluția lor nu numai ca specialiști, ci și ca forță studențească, reunită în organizații puternice, extrem de active și cu o personalitate clar conturată. Bravo lor ! Acești tineri sunt cei mai activi ambasadori în relația dintre
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
la noi nu plăteau nimic ! Din mulțime se detașează Mugur Isărescu, un lord nimerit unde nu trebuia, Theodor Meleșcanu, președintele A.P.R., un frate al P.S.D. rămas nefinanțat, un profesor universitar serios, avocat, Antonie Iorgovan supranumit ,,părintele constituției”, care a cutezat să se ia la trântă cu Ion Iliescu și să candideze în numele ecologiștilor. Tot la P.S.D. a ajuns până la urmă, parlamentar; Teodor Stolojan, președinte la P.D. apoi la P.D.-L, căruia i am consacrat câteva editoriale, Ion Dinu-independent, și alți
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
acestui florilegiu. O scrisoare însoțea coletul. D-a rené Brice mi-a transmis cu amabilitate această misivă inedită către tatăl său; îmi face plăcere să v-o ofer spre lectură: "Sinaia, 21 octombrie 1887. Domnule, Cred că sunt destul de îndrăzneață cutezând să vă rog să aruncați o privire peste micul meu volum de cugetări care va apărea curând. Ele n-au alt merit decât acela de a fi cugetări, simțite și scrise sub impresii foarte reale, adesea foarte dureroase, așa cum le
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
exprimând experiența profesională din serviciile chirurgicale de adulți și copii din București, în unitățile și domeniul care au constituit tema acestei lucrări. Cu greu și cu migală, ani în șir, în condiții nu totdeauna favorabile, mintea și mâna chirurgilor au cutezat permanent pentru a înțelege și formula norme de conduită pentru progresul chirurgiei și mai bunei ocrotiri a omului suferind. Clinica a II-a Chirurgicală publică (sub titlul „Clinica și reanimarea”), experiența sa, din dorința de a deschide o discuție privind
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
au dat arme nemulțămiților, au corupt lăcomia, au sedus buna credință, subminând puterea ce voiau s-o răstoarne... S-a promis pacea pentru a vedea fruntariile dezarmate și aceste fruntarii au fost cotropite, și generalii ruși, atacând împărăția otomană, au cutezat să declare că veneau ca prieteni pe teritoriul ei. Astfel, îi văzusem, la sfârșitul veacului trecut, oferind Poloniei prietenia lor vicleană, ocupând ca aliați întinsele ei provincii, până și capitala ei, până și treptele tronului. Dezastrele de la Praga au încununat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se întoarse tocmai în luna mai a anului următor, 1838, întovărășit de Aristarhi, agentul lui Ghica la Constantinopol. Acesta aducea Domnului un firman al Porții, conceput în termenii cei mai aspri pentru acei membri ai Adunării care, în vara precedentă, cutezaseră să respingă inserarea în Regulament a articolelor aprobate de cele două Curți. Prin acest firman se poruncea Adunării să adopte toate articolele în chestiune, constatându-se această adoptare prin proces-verbal semnat de toți membrii. Se mai recomanda Domnului să pedepsească
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
atunci exemplul lui Miloș, căzut la granița Austriei, fără chiar ca Austria să fi îndrăznit a cere seamă de zgomotul căderii ce o auzise; a vorbit de neajunsurile suscitate de boieri principelui Sturdza, când, la suirea lui pe scaun, a cutezat să gândească la restaurarea unei monarhii dace; a citat alternativele de favoare și de rigoare prin care a trecut însuși principele Ghica, după cum a servit sau nu, în cursul domniei sale, planul Puterii Protectoare și a dat ca dovadă: datoriile Domnului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Regulamentului; articolul întâi al rezoluției de la 28 martie 1848 cerea chiar ca: Regulamentul să fie strict observat în tot cuprinsul lui și fără falsă interpretare. În ochii lui Mihai Sturdza și în acei ai consulului rusesc, actul acestor tineri, care cutezaseră să trimită Domnului rezoluția adoptată de întrunire ca s-o aprobe, era o răscoală. Acei dintr-înșii care nu scăpară prin fugă fură arestați în somnul lor, parte din ei maltratați, alții desțărați peste Dunăre. Poporul, pe care nu știuseră
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
locuința și sănătatea sa, dreptul său firesc la muncă și la viață. Români! Vremurile sunt grele. Ne stăpânește minciuna; ea caută și astăzi să vă fure încrederea și nădejdea cu vorbe umflate și goale. Spre a izbândi mai deplin a cutezat să îmbrace haina naționalismului. Noi v-am spus-o de mult: programele și cuvintele cântăresc atâta cât trag în cumpăna judecății voastre, oamenii. Ne cunoașteți. Mâinile noastre sunt libere. Mâinile noastre sunt curate. Avem deplină încredere în puterea și virtuțile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu de sovietici. Mihai Antonescu mi-a spus că în zilele de 19-20 august trupele noastre cedaseră în derută; ministrul ar fi vrut chiar ca Nanu să spună acest lucru ambasadoarei sovietice, ca o dovadă că noi dorim pace! Am cutezat să-i spun că o asemenea mărturisire, adversarului cu care negociezi, e o enormă greșeală. Adaug că faptul că mi se încredința această misiune mie, tânăr curier care trebuia să facă două zile până la Stockholm și risca chiar să nu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
incitat, am îndrăznit să-mi pun mâna pe coapsa lui, ceea ce, în loc de respingere, a adus o sporire a presiunii pulpei lui; din cale afară de excitat, am împins mâna până la sexul bărbatului și, simțindu-l în mare formă, palpitând chiar, am cutezat să-l deschei la pantaloni (cu ce precauție, cu ce încetineală, cu ce teamă!) și să-mi introduc mâna sub chiloții lui, ca să prind într-însa acel corp viu și cald, independent parcă de restul trupului de care ținea. Îmi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
apărut și preocupările politice ale colegilor mei umili și sordizi. Politic eram mai cu interes „informat“ prin Le Temps și poate alte gazete de pe malul Senei de ce se întâmpla acolo, în lumea depărtată, mie mai aproape. Ce profet ar fi cutezat să-mi șoptească la ureche atunci: mai curând decât îți închipui, vei fi și tu unul dintre ei!? Probabil că întrevederea mea cu directorul școlii mi-a atras atenția și m-a făcut curios asupra legionarilor ca atare. Tatăl meu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
rezultat decât contactul buzelor cu pielea proaspătă, răcoros catifelată a obrajilor ei înfrăgeziți de frig, am îngrozit-o aprobând din tot sufletul uciderea marelui istoric. Vizitând-o acasă - desigur nu în cămașă verde, cum nici la Blaga n-aș fi cutezat să mă înfățișez în „uniformă“ -, l-am cunoscut în sfârșit pe venerabilul ei părinte, refugiat și el cu familia la Sibiu. Înainte de căderea zăpezii, fusesem la București, la o mare manifestație legionară (la Parcul Carol), prezidată de generalul Antonescu în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fost posibilă, atunci și acum, doar prin oameni, prin cei pătrunși de fiorul moral al credinței creștine. În general, domeniul de cunoaștere al psihologiei a fost și este dificil, și a pus la grea încercare pe toți cei care au cutezat să se înscrie pe acest drum. Deși pare neobișnuită, invocarea unor cauze morale poate fi interesantă și oricând binevenită, întrucât acest drum a fost parcurs de oameni care au fost greu solicitați, între care s-au închegat prietenii, deseori de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]