1,698 matches
-
leat 7180”, iertat de turci), mai sus pomenita Doamnă a „lepădat hainele acelea [care erau «foarte frumoaseț - nu se peste abține cronicarul să constate] și au luat românești”327. A reintrat, adică, sub presiunea circumstanțelor, în normele codului și ale cutumei. Și totuși, elementele apusene pătrundeau chiar în rigidul costum de ceremonie. într-o miniatură, Doamna Elena a lui Matei Basarab poartă pantofi cu tocul înalt de evidentă proveniență apuseană. în rest - spune Corina Nicolescu 328 - datele costumului îmbrăcat de soția
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dar abia intră mica trupă În munții pe care Îi ocupă acest trib, semnalat chiar Între afgani prin acțiuni nemiloase de tâlhărie, că a fost jefuită, fără nici o considerație pentru veșmintele șefului ei. Abia după aceste preliminarii, neîndoios autorizate de cutumă, acești khaiberi aveau să consimtă a primi explicații despre proiectele vecinilor lor din valea Jelalabadului. Când au auzit că acești oameni primiseră misiunea de a face săpături la principalul st¿pa din zona lor, au Început să strige amarnic, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
constituindu-l ipoteza că, după ce participaseră la a cincea cruciadă, cavalerii teutoni (crijacii) au ctitorit, în ostrovul Snagov, o biserică. Cartea este o frescă ce imaginează organizarea socială a vlahilor, cu informații despre gospodăriile lor, muncile specifice, port, sărbători și cutume sau despre modul de strângere a oastei domnești. O epocă zbuciumată, pe care prozatorul o definește contrapunctic: „porniri contradictorii, de senzualism primitiv și de sentimente de exaltare mistică; se împletește un romantism juvenil cu o brutalitate neînfrântă. Suntem în epoca
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
în general, și de igienă mintală, în special, sunt acceptate în mod diferit de diferite grupe etno-sociale, în raport cu variațiile unor modele socio-culturale diverse. Se remarcă, în sensul acesta, mai multe niveluri de accepțiune a măsurilor de igienă: în raport cu tradițiile și cutumele statuate; în raport cu temperamentul specific grupului respectiv; în raport cu comportamentele și normele acestuia, și, nu în ultimul rând, cu posibilitățile socio-economice. Din aceste motive, pentru a putea impune regulile igienei mintale sunt necesare vederi largi, un spirit deschis de toleranță și înțelegere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și de care nu se poate separa; forța modelelor primare, tradiționale, în care individul s-a format și trăiește îl împiedică să accepte un alt tip de situație, tot în acest context se înscrie forța valorilor morale tradiționale și a cutumelor de care persoana respectivă nu se poate desprinde; frica de pierdere a identității prin înstrăinare; nesiguranța, suspiciunea, teama de înfrângere, de eșec; teama de schimbare, de necunoscut, de nou; frica de a nu putea răspunde noilor exigențe care i se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de violență antisocială; alcoolismul, toxicomaniile; dezorganizarea familiei; izolarea, alienarea socială; conflictele între generații; dificultățile de adaptare socio-culturală. Modul de viață, în condițiile mai sus menționate, va suferi schimbări importante, fenomene de „criză” sau chiar situații de „ruptură” în raport cu sistemul de cutume și valori tradiționale, care vor afecta direct și durabil starea de sănătate mintală, având consecințe numeroase și prelungite în timp. Efectele pe care schimbarea frecventă și rapidă a „modului de viață” le va avea asupra comunităților de indivizi sunt următoarele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
maxime, în raport cu sistemul de valori socio-culturale căruia îi aparțin; d) conformismul este consecința situației de grup; apartenența la grup obligă la acceptarea normelor sociale; în acest caz, conformismul este rezultatul a patru factori: - sugestia de prestigiu; - individul nu cunoaște alte cutume decât cele al grupului căruia îi aparține; - individul care nu se conformează practicilor obișnuite ale grupului este eliminat de la rețeaua de drepturi și datorii reciproce a grupului; - transgresiunea este pedepsită. Antropologia culturală are un aport considerabil la înțelegerea dinamicii grupelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un caracter esențialmente mobil. Satul este spațiul socio-comunitar uman de grup restrâns, bazat pe tradiții, pe conduite culturale specifice, pe un anumit gen de activitate (agricultură, păstorit, pescuit, activități mixte). El este o comunitate stabilă și relativ închisă, cultivând tradiții, cutume și conduite specifice. Are un caracter originar gentilic sau tribal. Exemplele de mai sus sunt importante pentru înțelegerea aspectelor legate de starea de sănătate mintală și boală psihică în raport cu spațiul comunitar-uman. În ceea ce privește igiena mintală și patologia psihosocială a orașului, cităm
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și armonia fac noblețea și distincția ființei umane. Ele sunt condiția esențială a progresului individului și a afirmării sale. Tocmai de aceea, din cele mai vechi timpuri ale civilizației umanității datează prescripții de igienă mintală. Ele au devenit cu vremea cutume, veritabile repere directoare ale organizării societății și ale formării personalității umane. Nu există nici o societate civilizată care să nu gândească omul în perspectiva sănătății mintale, a armoniei interioare și a echilibrului sufletesc. Normele de igienă mintală sunt înscrise în codul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în multe ocazii de S. Freud, H. Baruk, M. Blondel, K.A. Menninger, J. Bless, A. Tonquédec, H. Ey, A. Porot, M. Damayé. Conștiința morală se dezvoltă în raport cu următorii factori: educația; imitația modelului; asimilarea valorilor; influența mediului; factorii sociali: legi, cutume, factori de coeziune, sentimente colective. Conștiința morală este esențială în cazul edificării stării de sănătate mintală, întrucât ea este garanția echilibrului sufletesc de care au vorbit atâția filosofi și psihologi (Socrate, Platon, Seneca, Cicero, Epictet, Marc Aureliu, Boetius, Descartes, Spinoza
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
miturile explicative, cât și soluțiile utopice au un rol medico-psihologic și psihoprofilactic esențial în normarea valorică a modului de viață al membrilor comunităților social-umane. Așa cum viața unei comunități umane se desfășoară nu numai conform legilor, ci și potrivit moravurilor și cutumelor, trebuie să acceptăm existența, dincolo de legi, a unor modele cutuminare în ceea ce privește igiena într-o societate, igiena mintală în special. Stilul de viață bazat pe moravuri și cutume construiește și menține din punct de vedere valoric „modelul de sănătate mintală” colectiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunități umane se desfășoară nu numai conform legilor, ci și potrivit moravurilor și cutumelor, trebuie să acceptăm existența, dincolo de legi, a unor modele cutuminare în ceea ce privește igiena într-o societate, igiena mintală în special. Stilul de viață bazat pe moravuri și cutume construiește și menține din punct de vedere valoric „modelul de sănătate mintală” colectiv. Din acest motiv, fiecare societate are „normele” și „stilul” său propriu de viață, care trebuie respectat și cultivat, întrucât el corespunde „psihologiei”, dar și „patologiei” societății respective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe care copilul îl urmează, el îi oferă acestuia condiții de viață, securitate afectivă, educația de bază. Practic, de modul în care părintele își îndeplinește rolul depinde viitorul copilului. Merită să evidențiem câteva caracteristici generale ale climatului familial. Copilul asimilează cutumele familiale fără a fi comunicate verbal, doar în virtutea situației de coabitare. Regulile explicite ale educației se învață numai în măsura în care familia își propune acest obiectiv. În unele cazuri, părinții așteaptă să meargă copilul la școală pentru a scăpa de această responsabilitate
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
răului” se stabilește o relație directă, permanentă. M. Sendrail afirmă că între „istoria bolilor” și „istoria civilizațiilor” există o relație directă. Fiecare civilizație își creează o patologie proprie, în funcție de moravuri, legi, modele de gândire, valori morale și religioase (interdicții, norme, cutume etc.). În mod egal și bolile concură la definirea unei culturi. Fiecare secol sau epocă istorică are „stilul său patologic” așa cum are și „stilurile sale culturale” (M. Sendrail). O incursiune succintă în istorie de revelează aceste aspecte. Cercetările de arheologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legalizată a atitudinii (rezultat al unei anumite mentalități) de „respingere” și de „izolare” a bolnavului psihic de către restul societății. În planul mentalității sociale, al Weltanschauungen-ului, nebunia apare ca o „împotrivire” ca un „act de negație” a ordinii sociale (norme, legi, cutume) dar și a puterii politice (refuzul de a se supune acestor legi). Din acest motiv, din punct de vedere social, „boala psihică” nu mai are semnificația unei „suferințe medicale” ci a unei „abateri de la normele sociale”, o negare a valorilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
configurări artistice din aria sud-est și central europeană. Se supune unui examen critic exhaustiv problematica proprie cântecului despre „jertfa zidirii”. Textul poetic este raportat la stratul etnografic și la contextul mentalităților, fiind pus în relație cu credințele, practicile magice și cutumele legate de construcție (materiale, alegerea locului, așezarea fundamentului, terminarea edificiului, mutarea în casă nouă). Sunt trecute în revistă și tipologizate legendele construcțiilor (Cine construiește, Locul potrivit pentru construcție, Moartea zidurilor, Jertfa zidirii). În partea inițială a secțiunii consacrate baladei românești
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
vechiț sunt părinții înțelepciunii și călăuzele umanității”)8. Se referea, bineînțeles, la vechii aezi, precum Homer, sau la primii sophoi, precum Thales. În ciuda legendei despre izgonirea poeților din Polisul ideal închipuit de el în Politeia, Platon nu putea ignora o cutumă milenară. Peste veacuri, un Heraclit (Retorul) observa: Începând de la vârsta cea mai fragedă, se dă ca hrană sufletului naiv al copilului pe Homer ș...ț Creștem - și el este mereu lângă noi. Nu putem să-l părăsim pe Homer fără ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
păcate, nu știm dacă Pitagora însuși este autorul acestui text uimitor, căci regula pitagoreică a anonimatului interzicea divulgarea paternității. Nici chiar titlul acestei capodopere pedagogice nu este sigur 39. Dar Hieros Logos îngemăna armonios o tradiție paideutică fabuloasă, susținută de cutume și datini milenare, cu o kosmopoieză 40 originală care se armoniza perfect cu o teorie a destinului metempsihotic - aceasta din urmă împrumutată, probabil, din îndepărtate influențe indo-ariene. Credința în metempsihoză - postulată ca realitate cosmică - avea darul de a anula caracterul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Acesta confirmă că știa, dar tot nu pricepe. Socrate îl mai năucește cu o întrebare: „Dar că mă îndeletnicesc și eu cu aceeași meserie ai auzit?”. Platon nu subliniază paradoxul, pentru că, în vremea sa, lucrul era de la sine înțeles. O cutumă milenară stabilea că băieții trebuie să urmeze meseria taților, iar fetele pe cea a mamelor. Așadar un bărbat „mamoș” era de neînchipuit. În plus, Socrate era un cetățean liber, și nu un metec obligat să-și câștige existența muncind. Munca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acesteia - se decantase în frământatele veacuri anterioare ale civilizației grecești. Mai ales în acele poleis democratice precum Atena sau Milet. Grecii veneau cu prejudecăți paideutice, întreținute de o mitologie deschisă ideii de desăvârșire umană încă din vremuri homerice; credeau în cutume, în legi și în posibilitatea recâștigării condiției androginice care îi apropia de zei. Cu aceste eresuri l-au inventat pe fabulosul învățător Chiron 1, au devastat Troia, s-au înfruntat pe viață și pe moarte în războiul peloponesiac și i-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
VII" Ambiguitatea curriculumului cenobitictc "Ambiguitatea curriculumului cenobitic" 7.1. Coenobium - o școală pregătitoaretc "7.1. Coenobium - o școală pregătitoare" În preajma anului 100 d.Hr. și în veacul următor, lumea romanică părea totuși pradă unei regressio ad inferos: legile, normele și cutumele s-au erodat în doar câteva decenii; autoritatea principilor efemeri a devenit volatilă; violențele de tot felul s-au răspândit în Imperiul care își pierduse orgoliul de atotstăpânitor și conștiința ecumenică; nimeni nu mai respecta pe nimeni; dreptul roman și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și, probabil, l-a sfătuit să conceapă o „regulă a mănăstirii”. Regula de la Lérins era, foarte probabil, un curriculum pentru imitatio Christi; din păcate, textul original s-a pierdut, dar se poate deduce, cu ușurință, că el era inspirat de cutumele orientale ale vieții eremite, la care s-au mai adăugat sfaturile lui Cassian cu privire la condițiile vieții occidentale 13. Este drept, „regula de la Lérins” a fost acuzată de semipelagianism 14. Pelagius din Britannia răspândise între 400 și 418, împreună cu Iulian din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Tschijewskij a dat peste manuscrise într-o bibliotecă insignifiantă, aparținând Casei orfanilor din Halle. Nu s-a putut lămuri în mod clar nici când și nici de ce au ajuns acolo. S-a emis ipoteza că este vorba de mai vechea cutumă rozicruciană: Tăcere după zarvă. Dar dovezi nu există. Comenius s-a stins la 15 noiembrie 1670 și a fost înmormântat în curtea unei biserici valone din Naarden, lângă Amsterdam. Făcuse, într-adevăr, mult zgomot. Consultatio catholica ar fi declanșat însă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tineri prin influențe socioeducative de tip informal sau nonformal. Curriculumul „ascuns” nu este specificat în planurile de învățământ sau programele școlare. Psihopedagogii anglo-saxoni descoperă abia acum că familia, strada, comunitatea desfășoară o educație tenace, prin care sunt transmise reguli, ritualuri, cutume și obiceiuri specifice, cu efecte ce pot fi mai semnificative decât cele oferite de școală sau alte instituții educative oficiale. Cu toate acestea, curriculumul „ascuns” este de multă vreme cunoscut prin observații de bun-simț. La români se vorbește de „cei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rapid în panică, disprețul față de timp, caracterul de violență, gradul redus de conștiință. Acceptând coada ca fenomen natural, inevitabil, normal, individul învață norme de internalitate, se supune unor reguli și reglementări de organizare socială, avansează conduite sociale așteptate, își însușește cutume, obișnuințe sociale care-l anexează unei anumite ierarhii de valori. El face deci obiectul unei învățări sociale și al unei transmisii sociale (Dubois, 1994). El asimilează valori ale evenimentelor normative și le utilizează social, identificându-se cu sistemul, însușindu-și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]