966 matches
-
-și permiteau să irosească nimic... Mi-a rămas în minte conceptul de «hobo art»... cei care călătoreau ca să găsească de lucru făceau adesea mărunțișuri pe care să le vândă sau să le dea la schimb... sâmburi sculptați, monede bătute, portrete, cuverturi... orice!“ Roz, verzi, galbene sau portocalii, și-ar găsi cu ușurință loc într-un penar dacă nu ar avea atâtea lucruri de spus. De ce totuși creioane? „Sunt niște obiecte cu o simbolistică extrem de puternică. Toți avem creioane, toți ne amintim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Văcărești în timpul regimului comunist, prin redarea video a unui performance în care e retrasat topografic locul faptei. Pe pereți sunt suspendați saci de ciment stigmatizați din care s-a prelins pe ziduri praful. În fine, ultima lucrare, instalată pe o cuvertură așezată pe jos la intrarea în spațiu, este un teanc cu câteva exemplare din cartea CEAU, editată de Christoph Büchel și Giovanni Carmine, reproducând o colecție de 300 de tablouri și lucrări grafice, produse în vremea comunismului, care îl portretizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
spulberate într-o clipă cu degetele care fac valuri în apa ruginită. Joc de copil lângă o cadă de baie, demult. Milena „Mă uit la pat. E larg de două persoane. E un studio. E gol. Peste așternut e aruncată cuvertura. Înseamnă că e dimineață târziu.“ Sub pat e Țuki, pisica din catifea. Azi e zi de spălat rufe. „Mămica pregătește mașina de spălat și nu uită să-mi pună un lighenuș pe scăunel. Îmi dă vreo două batiste. Sunt rufe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
răsplată pentru osteneala lor. Mai târziu, către miezul nopții încep să colinde copii mai mari cu capra, cu căluții sau cu cerbii. Pentru capră se asociau câte 3-4 copii. Unul se îmbracă cu o piele de capră sau cu o cuvertură pe care sunt prinse vârfuri de stuf pentru a da culoarea cenușie a caprei și are un cap din lemn care păcănea continuu imitând zbieretul caprei. Altul cântă din fluier cântecul caprei, iar ceilalți dansează pe loc și exclamă strigături
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
crăpături prin care puteai băga mâna până la cot, ferestrele închise, poarta zăvorâtă. Peste gard se vedea o parte din curtea interioară, mică, umbrită de coroanele copacilor bătrâni. Pe o bancă, sub un măr cu frunze albe, rare, se afla o cuvertură galbenă, îmbietoare ca razele soarelui molatec. Într-un con de lumină jucăușă, se găsea o măsuță rotundă, cu un singur picior. O ceașcă de cafea cu gura în jos, uitată pe un șervețel de masă, amintea de prezența de curând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
un miros de lucruri vechi, trecute prin timp. Îndată ce m-am obișnuit cu semiobscuritatea, m-am apropiat de un fotoliu demodat, stilul începutului de secol douăzeci, plușat, cu rotile și speteaza lăsată pe spate. Înainte de a mă așeza, am privit cuvertura de aceeași culoare cu cea de pe banca de afară ce acoperea un pat de lemn masiv cu o lustruială veche, negricioasă. Aerul mi se părea greu de respirat, deși ferestruica dinspre curte era larg deschisă. Aș fi vrut să dorm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
bluze, fuste... Ultima oară știu că am găsit un macramé și mi-a plăcut mie un model foarte frumos, în care trebuia să faci niște pătrățele legate între ele. Îți ocupa mintea. Am ajuns să fac două treimi dintr-o cuvertură. Într-o zi, m-am întors din America, le-am pus într-un coș și, din clipa aceea, nu am mai făcut un pătrățel! Viața mea se schimbase. și acum mă așteaptă coșul ăla... Trac am, ca toată lumea, dar fără
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pleacă. Intrăm în clădire. Străbatem niște coridoare, gardianul scoate o trusă de chei, ne oprim în fața unei uși, deschide și cu un zâmbet nedumerit îmi face semn să intru. O celulă cu un singur pat de fier și cu o cuvertură pe el. Mă întreabă dacă știu nemțește și cu multă curiozitate se uită la mine și în special la uniforma mea. La răspunsul meu afirmativ, privirea lui devine chiar binevoitoare și cu politețe și ușor jenat se interesează ce s-
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
la celulă, îmi revine totul în minte și am impresia că trăiesc un coșmar. N-a insistat și a plecat spunându-mi că în curând îmi va aduce de mâncare. La ora 7,30 seara, a revenit cu o nouă cuvertură (gest de bunăvoință) pe care a pus-o pe pat, cu o gamelă cu un conținut dubios și cu niște biscuiți pe care i-a pus pe o mică banchetă lângă pat. L-am întrebat unde suntem. Mi-a răspuns
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
aduce și va face tot posibilul ca biletul meu să ajungă la destinație. Aveam, în sfârșit, o speranță. N-am dormit toată noaptea. Nu m-am dezbrăcat și m-am învârtit prin celulă. Prea obosit, târziu, mi-am pus o cuvertură pe umeri și m-am așezat pe marginea patului. Plin de nerăbdare așteptam dimineața. Timpul se scurgea atât de greu. N-aveam astâmpăr. Totul era de necrezut. Cum e posibil? De ce? Se făcuse deja ziuă când am auzit mișcare pe
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
văd limpede, clar. Nu, hotărât nu. Desigur, trăiam un coșmar. Fără să-mi dau seama, probabil o oboseală acumulată în ani de tensiune, în război, își spunea acum cuvântul. Dar, până la urmă o să mă culc, da, pe jos, voi folosi cuverturile ce mi-au fost aruncate și voi dormi, cât de cât mă voi odihni și mă voi trezi, fără îndoială, într-o realitate normală, firească, mă voi șterge la ochi și-mi voi spune: uf! A trecut, dar ce coșmar
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Și aceasta îmi dădea întotdeauna o stare de bien-être, de liniște, de încredere. Dar acum, ce puteam gândi, ce hotărâri puteam să iau, când nimic nu depindea de mine? Ore întregi treceau, într-un târziu m-am oprit, am luat cuvertura și m-am întins pe podea, poate voi putea adormi și... mâine voi vedea. În orice caz, trebuia să se producă ceva. Ei bine, trecu noaptea, veni dimineața și mai trecură multe nopți și multe dimineți și situația era aceeași
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
după ce gustasem din micul dejun, aud ușa deschizându-se și în cadrul ei apare un tânăr îmbrăcat în civil cu o mică valiză; în spatele lui santinela închise ușa rămânând afară. Tânărul oprit lângă ușă lasă valiza jos, peste ea pune două cuverturi pe care le avea pe umăr și cu o privire ce mi se părea confuză, mă privește, se uită de jur împrejurul camerei, la fereastră, apoi revine cu privirea la mine, intrigat mai întâi probabil de uniforma mea. Face câțiva pași spre
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mi se făcu semn să intru, după care ușa s-a închis și m-am văzut singur într-o încăpere complet goală, însă cu mult mai mare decât prima, unde îmi petrecusem zilele dinainte. Pe podea, lângă unul din ziduri, cuverturi și... să nu-mi cred ochilor: sacul meu de parașută pe care-l lăsasem în avion și care fusese golit de pachetele de scrisori (destinate prizonierilor români din Germania). Acum nu mai cuprindea decât câteva schimburi de lenjerie personală, care
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
din ce în ce mai scurte, iar nopțile din ce în ce mai lungi. Ne apropiam de luna decembrie. Atașați numai la trenuri de marfă, drumul devenea lung, în ritmul în care mergeam începuse să ne cuprindă disperarea. Fără paturi, ajutați doar de lucrurile noastre și de niște cuverturi aruncate de englezi la plecare, viața era teribil de obositoare, o preocupare fiind în special bătrânii. Marele noroc era că nu era nimeni bolnav. Voința de a ajunge în țară era așa puternică încât întreaga lor forță îi ajuta să
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
o noapte, cu imaginația fierbinte, foarte excitat, în erecție, nu m-am mai putut stăpâni, mi-am luat inima în dinți, am trecut tiptil în odaia ei și, ajungând la pat, am început a pipăi formele fetei, care palpitau sub cuvertura ce o învelea. Nu m-a respins, dar nici nu m-a lăsat să trec alături de ea în pat, să facem dragoste, oricât am stăruit. În nopțile următoare, n-am mai reluat „atacul“, imaginația mea s-a mutat pe alte
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
soi de bonetă de noapte pusă cam într-o parte lăsa să se vadă un păr cărunt. Cercei cu diamante montate după moda veche coborau pe umerii halatului ei presărat cu tutun, ca pe vremea elegantelor Frondei. În jurul ei, pe cuvertură, se aflau risi pite pli curi de scrisori golite de scrisorile pe care le conținuseră și pe care Doamna de Coislin își însemna gândurile, în toate direcțiile; nu-și cumpăra hârtie, i-o furniza astfel poșta, gratuit. Din când în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ocupă suprafețe întinse pe teritoriul comunei Șipote . În cadrul localității de reședință, se prezintă ca o fâșie îngustă flancând interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei și o zonă ceva mai lată pe stânga acesteia din urmă. Datorită grosimii diferite a cuverturii deluviale (5-10 m ), constituției litologice și granulometrice heterogene, cât și ca urmare a posibilităților diferite de alimentare, apa din această unitate hidrogeologică este neuniform repartizată, atât în plan orizontal, cât și pe verticală. Adâncimea medie la care se află apa
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și 3 m. Variațiile sezoniere mari ale nivelului hidrostatic impun măsuri speciale pentru construcții și instalații, mai ales dacă ținem seama și de mineralizarea apei , de agresivitatea ei. În categoria apelor de adâncime intră totodată straturile acvifere cuprinse în depozitele cuverturii de platformă de la 950-1000 m și până la nivelul stratelor sarmațiene de sub cuverturile depozitelor cuaternare. Pe baza forajelor de adâncime s-a putut constata existența unor strate acvifere de adâncime puternic mineralizate. Nu este exclusă nici existența unor pânze de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
construcții și instalații, mai ales dacă ținem seama și de mineralizarea apei , de agresivitatea ei. În categoria apelor de adâncime intră totodată straturile acvifere cuprinse în depozitele cuverturii de platformă de la 950-1000 m și până la nivelul stratelor sarmațiene de sub cuverturile depozitelor cuaternare. Pe baza forajelor de adâncime s-a putut constata existența unor strate acvifere de adâncime puternic mineralizate. Nu este exclusă nici existența unor pânze de apă de adâncime, la 130-150 m, în depozitele badeniene și bugloviene. În limitele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
urmare a creșterii numărului celor plecați și a scăderii natalității, densitatea populației s-a încadrat pe o linie descendentă, oscilând între valori de cca.58 loc/ Km², în 1992 și 66,2 loc/ Km² în 1996. Se apreciază că dimensiunea,, cuverturii umane”, a potențialului uman al unei regiuni este în strânsă legătură cu particularitățile naturale și cu profilul socioeconomic al acelei regiuni. Așadar, evoluția densității populației comunei Șipote este specifică zonelor din Câmpia Moldovei, cu un pronunțat profil agricol-cerealier. În 1972
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Se sărută mâna părinților. Vornicul, cu o icoană mare în mână, dansează și scoate mirii și nuntașii din casă. Jucatul zestrii miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Se sărută mâna părinților. Vornicul, cu o icoană mare în mână, dansează și scoate mirii și nuntașii din casă. Jucatul zestrii miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ele fiind alcătuite din straturi înclinate pe direcția S, S-E. Platforma este alcătuită din două etaje structurale principale, distincte atât prin conformație cât și prin geneză: - un etaj inferior, precambrian, constituit din roci cristaline, cutate; - un etaj superior, de cuvertură, care cuprinde depozite sedimentare, necutate. Etajul superior, denumit și fundament, a suferit, în mod succesiv, în decursul erelor geologice, repetate scufundări și ridicări, devenind, rând pe rând, fund de mare sau regiune cu teren uscat. Aceste fenomene au favorizat două
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
suferit, în mod succesiv, în decursul erelor geologice, repetate scufundări și ridicări, devenind, rând pe rând, fund de mare sau regiune cu teren uscat. Aceste fenomene au favorizat două aspecte mai importante și anume: cel de depozitare, creind stratul de cuvertură, gros de peste 100 m, iar cel de-al doilea aspect se referă la acțiunea de modelare a cuverturii, sub influența numeroșilor factori externi. Datorită retragerii și înaintării mărilor de pe acest teritoriu, depozitele de cuvertură ale etajului superior a dobândit în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]