803 matches
-
se cuvine să se retragă. Gogu Georgescu , care a nenorocit ani de zile Opera Română prin favoritismul său și lipsa de înțelegere pentru muzica românească (aceeași metodă de sabotare a creației autohtone a întrebuințat-o și la „Filarmonică”, era tot atât de dârz). A trebuit să le cer la amândoi demisia, iar când au văzut că nu mai pot rămâne în posturile transformate în pașalâcuri, au indicat în petiții că demisionează la cererea mea. Nădăjduiau, probabil, că se vor putea reintegra, dar - din
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
se întorseseră la sate, nimeni ne putând crede că generalul Antonescu ar putea recurge la măsuri de forță, chiar în cazul unor neînțelegeri grave. De aceea, în afară de puține localități unde împotrivirea legionarilor la încercarea de înlocuire s-a arătat mai dârză, în scurtă vreme majoritatea prefecturilor au fost în mâinile trupelor trimise de Antonescu. Dar cine poate crede în chip serios că - dacă noi am fi plănuit o „rebeliune”, am fi început o după înapoierea la sate a zecilor de mii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dăduse acest grad (cel mai înalt în Legiune) drept o recunoaștere a credinței lor neclintite, prin atâtea suferințe, fără să le atribuie un rol special de conducere. Bădia Ilie Gârneață , pe vremuri admirabil luptător, era mult prea „moale”. Radu Mironovici, dârz la datorie, n-a avut nici el însuși altă veleitate decât de a lupta în Legiune și pentru ea; Mille Lefter și Inginerul Blănaru erau luptători modești, desigur nu lipsiți de valoare personală, dar necorespunzători unui post de conducere. Corneliu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cântec bulgăresc: Șumi Marița. O, cărvavena, Place vdovița Liutoranena, Marș, marș, Zghenerala naș... Orele de desen le ținea Gheorghe Șaru, un pictor mereu citat în presă pentru portretul lui Ilie Pintilie care-l înfățișa pe celebrul ilegalist într-o postură dârză care mai degrabă părea speriată. Mic și sfios ca o fecioară, Șaru nu rezistă impertinențelor cu care școlarii îl încercau pe fiecare profesor de cum apărea întâia oară în clasă. Pleca în timpul orelor, zicând că merge după director; de fapt aștepta
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
era faptul că nu trezea nimănui invidie, ci numai afecțiune. La 14 ani a debutat în Zori Noi din Suceava iar peste un an la Iașul Nou. Pline de avânt ideologic, versurile sale erau în ton cu atmosfera vremii („Fii dârz și luptă, Nicolae !”). Ca elev în clasa a noua participă la un concurs ARLUS (echivalentul olimpiadelor actuale), cu faze școlară, raională, regională și republicană, la toate ocupând locul întâi. Ultimul concurs avea ca temă „folclorul muncitoresc”. Intuind că această specie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
peste toate lucește în cerul limpede soarele. Suflecați până la genunchi, oamenilor le aburesc spinările. Au preocupări ciudate: câte unul priponește un podeț cu furca; altul caută în răchiți găinile cu cocoș care trâmbițează despărțirea apelor de pământ. Oameni aspri și dârji, între ei s-au numărat adesea haiduci și hoți. Nopțile, munții răsună de bubuituri: sunt vânătorii de fiare și uneori de oameni. Pământul e sărac încât, de multe ori, nu dă nici lutul care să fie pus pe pereți. Pe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
regală din Mălini) și recitase dirigintelui Socoleanu catrenul celor care plecau în Israel. La Fălticeni Labiș e un școlar model: ia premii, meditează colegii mai slabi la învățătură, joacă în piese revoluționare, ține conferințe despre noile rosturi ale societății. „Fii dârz și luptă, Nicolae!” e un program de viață. În afara debuturilor din Zori Noi și Iașul Nou, poetul se produce la șezătorile literare organizate de scriitorii suceveni. Un mare succes al său l-a constituit concursul ARLUS la care tratează, în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
bună!" IOAN SLAVICI Ioan Slavici (1848-1925) omul era un sucit, ca să nu zicem altfel, dar opera este remarcabilă. Cu percepția justă numai când se aplică la viața țărănească, el nu idealizează și nu tratează cazuri de izolare. Oamenii săi sunt dârzi, lacomi, întreprinzători, intriganți, cu părți bune și părți rele, ca orice lume comună. Limba, de obicei împiedicată în pagina de idei, e un instrument de observație excelent în mediul țărănesc. Cu toate că scriitorul deschide nuvelele printr-un fel de acord stilistic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca să-l frîngă-n cap de sat; Îl izbesc de-un dig de cridă, îndîrjit și îndesat; Îl resfiră printre case, ce se-ncearcă să-l despice Și-n ogrăzi îmbălărite, străbătând, l-au revărsat. Ca un far de piatră, turnul, dârz biserica-și ridică. Clopotul de seară-i paznic veșnic trist și veșnic treaz... O cireadă răzlețită la pășune pe izlaz Pare-un stol de paseri albe ce se lasă fără frică În furtuni, pe pieptul verde al înaltului talaz. Volumul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fără lacuri negre, cu reflexe de păcură..." TUDOR VIANU Tudor Vianu n-a perseverat în poezie, totuși în Imagini italiene versurile sunt mai vii decât impresiile în proză: Știu zările că nu-i pe lume Cetate dulce după nume Mai dârză decât e Florența. Iat-o Cum se clădește dinspre San Miniato. Critucul s-a dedicat aproape exclusiv preocupărilor de estetică în care e un fundator, arătîndu-se sceptic în ce privește rostul articolului analitic. A scris totuși câteva eseuri (Eminescu, I. Barbu, Al.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
școli a introdus ateismul, metoda cea mai sigură de a-l înrobi și stăpâni pe om luptând împotriva Bisericii cu înverșunare; preoți, profesori și alți slujitori care nu și-au compromis misiunea au fost eliminați din societate, iar cei mai dârji au fost întemnițați și aruncați în gropi comune și înlocuiți cu analfabeți plagiatori. Uzurpatorii adevărului vor câștiga mereu pe seama celor adormiți, a lașității și credibilității impostorului sau prin necunoașterea adevărului. Dar degeaba cunoaștem adevărul dacă nu vrei sau nu știi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de pâine mai bună pentru neamul său și pentru un loc demn în societate. Pentru aceasta a îndurat chinuri inumane până la moarte. Legionarul a dat dovadă de loialitate față de comunitatea spirituală a neamului său, a dat martiri de o hotărâre dârză și curaj în lupta care le umple sufletul până la sublim și nu are a-și reproșa nimic și nu are fapte ascunse. CRIMINALITATE ȘI LEGIONAROFOBIE Justiția spune: judecă, dovedește și apoi condamnă. Nerespectarea acestei rânduieli umane înseamnă criminalitate. Dar legionarofobia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
bărbatului ei, Vitoria reconstituie cu luciditate drumul făcut de Nechifor labirintul exterior , se amestecă printre oameni întrebând cu discreție și inteligență din loc în loc, din han în han despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat. Tenace, dârză și aprigă, punând cap la cap cele aflate cu o logică impecabilă, ia urma oilor și a ciobanilor. Cu o deducție uimitoare de detectiv dovedește, relatând în amănunt, înfăptuirea crimei și-i demască pe vinovați. Datina înmormântării și pedepsirea ucigașilor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
rând, din două elementei vestimentare ("Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână")care evidențiază vârsta personajului și modestia portului caracteristic oierilor. În al doilea rând, sunt reliefate printr-o serie de gerunzii, așezate în rimă, sentimentele puternice ale acestei mame îndurerate, dîrză, energică si hotărâtă ea îșicaută cu disperare copilul, "din ochi lăcrimând./ Pe câmpi alergând,/ Preoți întrebând/ Și la toți zicând [...]". Durerea cumplită, grija nemărginită și dragostea maternă profundă sunt trădate de ochii ei "lăcrimând", de agitația și căutările ei disperate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
legat de un stâlp și bătut... Am auzit de ele sau am văzut persoană legată de stâlp, acolo, și care-o fost bătută și lăsată acolo. Tortura asta era Îndurată mai cu seamă de oamenii care erau mai categorici, mai dârji... Dar să vă spun altceva despre Gherman... Într-o zi cu ploaie multă, am rămas desculț, că mi s-a desprins talpa la gheată. Am legat-o cu o sârmă și așa am umblat... Și trebuia să mă duc la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În Colegiul I votau marii proprietari, în Colegiul al 2-lea micii proprietari și patentarii, în Colegiul al 3-lea profesiile libere și contribuabilii cei mărunți, în Colegiul al 4-lea țăranii prin delegațiune. În realitate lupta nu se dedea dârză decât numai în Colegiul I și în Colegiul al 3-lea. Celelalte două colegii erau compuse din elemente prea slabe pentru ca să poată rezista. Colegiul al 2-lea era un fel de zestre guvernamentală, la fel după cum era și colegiul țărănesc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la întâietate vechea clasă boierească, era partidul care stetea în fruntea coaliției, atât prin numărul mare de aderenți care urmau pe șefii cei activi și combativi, cât și prin puternica sa organizare solidară în întreaga țară. Lupta electorală se anunța dârză. Fiindcă nu era numai lupta între două sau mai multe partide politice, dar era, mai ales, lupta între două tendințe, între două lumi antagonice. Guvernul lui Lascăr Catargiu reprezenta ultima guvernare a unei oligarhii care nu mai era înțeleasă și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
urcat sus în iuruș, dar cei de sus, înarmați cu bastoane și cu ardei pisat, răspundeau chiorând pe asaltatori. Îmi amintesc că se vorbea atunci de un fierar care făcuse minuni de vitejie respingând el singur atacul bătăușilor celor mai dârji. Bătăușii, văzând că nu pot izbuti să ocupe biroul, au schimbat tactica: s-au dat jos și au început să bombardeze pe cei dinăuntru cu pietre și cărămizi. Toate geamurile localului au fost sparte, precum și câteva capete. Dar biroul a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
văzut de ce e în stare un tip dogmatic! Funeraliile Mareșalului au fost transmise în direct și de Televiziunea Română. Procesiunea a durat mai bine de trei ore. Mulțimea înșirată pe marginile bulevardelor arăta, o dată în plus, că iugoslavii sînt un popor dîrz, mîndru, solidar. „Azi cel mai trist oraș din lume”, Belgradul părea ieșit tot în stradă. Pentru confruntarea de impresii, dar și ca să rămîn în atmosfera emoționantă, gravă de peste zi, seara am recitit din Lazăr de Malraux paginile referitoare la funeraliile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
domnule Eugen Dimitriu, M-a impresionat În mod deosebit scrisoarea dvs., nu doar prin bogăția informațiilor, prin vivacitatea angajării În actualitățile culturale, prin nescăzuta convingere că, pe tărâmul muncii pasionate, nu există abandon, iar legea e ... eterna reîncepere. Ci prin dârza hotărâre de a „ne bucura de darurile acestei vieți”, fără a ceda melancoliei care ne amintește perpetuu de eternitatea de „dincolo”. Am citit aceste pagini ca pe o lecție de Înțelepciune și morală, ca pe un model pe care, noi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la luptă Hotărâți să nu dăm înapoi. Jertfa noastră se înalță sfântă Camarazi viteji, venim la voi. Cu dușmani mișei, care v-au ucis, Ne-om încleșta și-i vom nimici. Biruință, biruință, biruință, E al nostru gând. Făurit-am dârz și cu răbdare Armă nouă să vă răzbunăm, Cu credință-n jertfa voastră mare Pe morminte vrem să ne-nchinăm. Vă vom răzbuna, duhul cel vrăjmaș îl vom strivi ca și Arhanghelul. Răzbunare, răzbunare, răzbunare, Prin oțel și foc. Brațe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
românești. De aceea dorința comuniștilor de a se ajunge la un armistițiu cu Mișcarea Legionară era justificată. Nicolae Petrașcu reprezenta la momentul acela prezența supremă a existenței legionare și era perfect conștient de misiunea lui. În fața Istoriei el a privit dârz, pătrunzător, cu profunzime și netemător pentru momentul de atunci, dar cu grijă ca viitorul să înregistreze și să păstreze în memoria lui, existența unei Mișcări Legionare cu o concepție superioară, unică a naționalismului românesc, care să rămână mărturie peste timp
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu anglo-americanii îi dau astăzi de gol pe aceștia, spunând totul ca o lecție învățată pe de rost. Generalul Cibuchi mai adaugă: „ce fel de mijloace trebuie să fi întrebuințat zbirii acestui regim, ca să demoralizeze astfel chiar pe cei mai dârzi legionari și adversari ai acestui regim.” Valeriu Moldovan, fost consilier al C.N.R. În timpul regimului antonescian afirmă: „Acest proces este o acțiune contra anglo americanilor și nu ar trebui să ne apucăm noi la ceartă cu state așa de mari.” „Aceasta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sufletul unei întregi generații de luptători care l-au cunoscut pe el și lupta lui. Datorită scrierii foarte șterse din manuscris, apar foarte multe imperfecțiuni de ritm, de rimă, de număr de silabe. Trecând peste acestea impresionează idealizarea omului - conducătorului dârz și neînfricat precum și dragostea ostașului pentru Comandantul său. Tu munte! Prof. Nicolae Petrașcu de Radu Avram Tu munte Vulcan de frunte Pironit în fund de ocean Ciclon Cu umeri de granit Ai stat de neclintit împotriva vântului viclean Din Vest
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de iarbă, trimițându-și „gândul departe”, întrezărind „Reșițe noi cu coșuri pân-la cer”, locomotive „cum n-au mai fost pe pământ / pentru graba aspră a puterniciei românești”, poetul nu era străin de tendințele prospective ale avangardei europene. Profet cu „vrere dârză”, îl însuflețesc proiecte enorme, vizând „Lăcașe sfinte ale mușchilor și ale creierului: / Romele,/ Parisurile, / New Yorkurile / izbânzilor românești de mâine!” Verbul lui se vrea exhortativ, oracular, liturgic. Prin infuzie de forțe proaspete, „sili-vom grâul românesc să crească,/ înalt și
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]