8,894 matches
-
centura decorată cu o pafta ornamentala la care era atașată sabia. Diverse izvoare iconografice și surse literare ajunse pînă în zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămîn a fi metopele monumentului triumfal de la Adamclisi (Dobrogea), basoreliefurile Columnei lui Traian (Romă) precum și fragmente de stele funerare descoperite pe teritoriul Daciei, cum sunt cele de la Costești-Blidaru, din cimitirul de la Densuș, la care adăugăm uimitoarele descoperiri din ultimii ani
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
de Sibiu în timpul săpăturilor pentru viitoarea autostradă Sibiu-Nădlac cu dovezi că zona a fost nu numai locuită din neolitic, ci a fost un puternic centru economic și administrativ - loc devenit un vast șantier arheologic, ca să nu mai vorbim despre statuile dacilor care împodobesc Arcul de Triumf din Romă, al împăratului Constantin Cel Mare. În majoritatea cazurilor dacii sînt reprezentați purtînd bărbi și plete. Reprezentările cioplite sau sculptate în antichitate, îi înfățișează pe daci avînd siluete robuste puse în valoare de vesmintele
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
locuită din neolitic, ci a fost un puternic centru economic și administrativ - loc devenit un vast șantier arheologic, ca să nu mai vorbim despre statuile dacilor care împodobesc Arcul de Triumf din Romă, al împăratului Constantin Cel Mare. În majoritatea cazurilor dacii sînt reprezentați purtînd bărbi și plete. Reprezentările cioplite sau sculptate în antichitate, îi înfățișează pe daci avînd siluete robuste puse în valoare de vesmintele confecționate din țesături de casă, simple că croiala, comode, lipsite de elemente decorative expresive. Un aspect
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
șantier arheologic, ca să nu mai vorbim despre statuile dacilor care împodobesc Arcul de Triumf din Romă, al împăratului Constantin Cel Mare. În majoritatea cazurilor dacii sînt reprezentați purtînd bărbi și plete. Reprezentările cioplite sau sculptate în antichitate, îi înfățișează pe daci avînd siluete robuste puse în valoare de vesmintele confecționate din țesături de casă, simple că croiala, comode, lipsite de elemente decorative expresive. Un aspect important care trebuie menționat este decentă costumului purtat de daci, lipsit de decolteuri sau volum exagerat
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
sculptate în antichitate, îi înfățișează pe daci avînd siluete robuste puse în valoare de vesmintele confecționate din țesături de casă, simple că croiala, comode, lipsite de elemente decorative expresive. Un aspect important care trebuie menționat este decentă costumului purtat de daci, lipsit de decolteuri sau volum exagerat. Acum se știe că statuile antice erau colorate, dar este dificil să fie determinată cromatică costumului, putem doar presupune că aceasta era susținută de nuanțele naturale ale materialelor utilizate: nuanțe de alb-bej, griuri și
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
formînd cute transversale asemenea ițarilor de lină, purtați de țăranii moldoveni pînă la începutul secolului al XX-lea. Subliniez - în legătură cu aspectul vestimentar și nu numai - ilustra lucrare de doctorat a domnului Profesor Leonard Velcescu, din care rezultă studiul statuilor de daci aflați atât pe Arcul de Triumf al Împăratului Constantin Cel Mare ridicat în Romă, în proximitatea Coloseumnului, cât și în marile muzee ale lumii: Romă (Vatican) Luvru (Paris) Ermitaj (Petrograd) ș.a. Pe langă vestimentație, domnia sa analizează atitudinea meditativa a chipurilor
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
neuitarea pietrei, încât se pune întrebarea legitimă: Cine este învinsul și cine învingătorul? Va rog să urmăriți în derulare, imaginile care ilustrează aceste statui! Straiul, sau portul popular cunoscut până în zilele noastre, își are originile în îmbrăcămintea strămoșilor noștri traci (daci și geți) și se identifică cu cel al popoarelor din Peninsulă Balcanică -aromani, vlahi, macedoromâni. O sursă valoroasă de informatie asupra continuității portului se regăsește în ținută domnitorilor, boierilor și a țărânilor alături de diverse documente și cronici pictate, jurnale, tablouri
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cuvintelor: cioáreci, s.m., pl. - Pantaloni de lâna ce se poartă iarnă: „Zină, oaie, zină, / Că din lână ta / Cioareci noi mi-oi fă” (Memoria 2001: 29). - Probabil cuv. autohton (NDU); Din tc. čaryk (MDA). Fără comentarii!” Haină exterioară purtată de daci, mai ales iarnă, era un cojoc cu blană pe dinăuntru sau pe dinafară. În acest sens poetul Ovidiu menționa: „Trec băștinașii înfofoliți în mițoasele blănuri” (Tristele, III, 10). Pe vreme rea, în afară de cojoace se mai purta gluga - ajustata în jurul gâtului
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Pe vreme rea, în afară de cojoace se mai purta gluga - ajustata în jurul gâtului cu un siret și garnisita la terminații cu franjuri. Apanaj al pastorilor, gluga a rezistat în timp transformîndu-se în costumul popular moldovenesc în mantă cu gluga. În picioare, dacii încălțau opinci legate cu nojițe, rămase și ele în costumul țărănesc de-a lungul veacurilor. Imagini cu costume pupulare din secolul trecut - sunt prezentate în slit-urile care urmeaza! Costumul purtat de femei Este înfățișat pe Columna lui Traian că
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
reprezentative pentru costumul din difeite zone geografice și bineînțeles conform categoriilor sociale. După tipul de ocazie, straiele mai simplu ornate sunt folosite începând cu muncile agricole, regăsindu-se până la cel mai frumos ornat, cel de nuntă. Pentru a obtine țesăturile dacii practicau meșteșugul țesutului dar cunoșteau și diferite procedee de obținere a materialelor textile prin împâslire, prin care obțineau pâsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor. Ulterior îmbinarea tehnicilor de țesut și a celor de prelucrare prin piuare a generat obținerea
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale erau confecționate și straița sau desagii de carat hrană sau alte produse. Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate celor cu o poziție socială mai joasă, iar din bronz și aur celor din clasele privilegiate. Cele mai multe podoabe erau din
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
ornamentale obținute prin împletire sau îmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate. Asortate cu costumul de forme simple cu o gamă cromatică modestă bijuteriile și accesoriile vestimentare creau o imagine impresionantă accentuînd prin strălucirea lor spiritualitatea puternică a dacilor. Totodată e necesar să afirmăm că unele aspecte ale creației populare materiale și spirituale, inclusiv și în domeniul costumului, poartă amprenta structurii demografice a zonei etnografice concrete. Aceste mici deosebiri se referă la croiala, ornamentica, culoarea unor detalii din structura
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
au contestat ideea continuității populației Daciei. De altfel cred că acest fapt l-a determinat și pe savantil Bogdan Petriceicu Hașdeu nu numai să se întrebe în cadrul omui dialog interior ci chiar să pună pe hârtie întrebarea retorica: „Perit-au dacii?” dându-și cu siguranta seama de importanța acestei teme fundamentale. Acum, pește încă un veac de când a fost pusă această întrebare, timp în care polemicile au continuat, răspunsul nostru este neîndoios și categoric NU! Unul din argumentele forțe, pe lângă cel
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
reconstituirea sau chiar practicarea ritualurilor arhaice. *** Concluzii Analizând comparativ elementele costumului dacic și formele de port popular autohton, păstrate în colecțiile muzeelor se pot trage concluzii deosebit de interesante. Poate fi observată o continuitate uimitoare a tipurilor vestimentare antice purtate de daci, modificările în timp referindu-se doar la diversitatea materialelor utilizate și tehnologiile de prelucrare ale acestora. Este bine să știi că român să diferențiezi o iie de Muscel, o fota de Bucovina, un brâu de Bistrița, o marama din Oltenia
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cum sunt întreținute și prezentate cu cele din străinătatea vestică a României, fiindcă ne cuprinde jalea. Romanii în construcțiile lor de aici au folosit pe lângă piatră și marmoră. Au găsit-o repede,la fel cum au găsit aurul și sarea dacilor, puțin mai jos, după Poarta de Fier a Transilvaniei, în zona comunei Bucovei de azi. Dar Munții Poiana Ruscă au și alte zăcăminte de marmură. Marele zăcământ de marmură de la Rușchița a intrat în atenția lumii, a mineralogilor și a
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
marmorei de la Rușchița în douăsprezece țări din Europa sub marca: Amagyar Carrara !! Vezi reclamele și documentele timpului. La Magyar Carrara din Munții Banatului, prin 1900, munceau din greu vreo trei sute de gugulani - rumânii locului ce se consideră urmașii direcți ai dacilor -ce tăiau, încărcau și transportau 700 de tone de marmură pe lună cu niște care mari, special făcute la care erau înhămate multe perechi de cai si faceau un drum de douăzeci de kilometri până la gara din Voislova. Era o
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ni-i neamul prins în rădăcini adânci, În glia stăpânită de străbuni, Precum un brad în clinul dintre stânci Sau vița bolții la ai noștri buni. Și limba ne e tot o rădăcină, Rămasă de la daci și traco-geți, Și-atâta cât a soarelui lumină Ne-o lumina cu-a razelor săgeți O vom vorbi, ca sfântă și curată, Ce-a viețuit în secole prin noi, Ca rădăcina de stejar ’cercată, De vânturi și torente în puhoi
RĂDĂCINI de NELU PREDA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1466250724.html [Corola-blog/BlogPost/375258_a_376587]
-
încă de la vârsta de 8 ani de la tatăl său, după moartea acestuia a învățat să cânte la mai multe instrumente construite de el: tulnic, caval, fluier, tilincă și chiar la frunză. Ne prezintă istoria tulnicului, instrument foarte vechi, din timpul dacilor cărora le oferea posibilitatea de a comunica între ei, prin niște coduri muzicale, pentru a lansa o invitație sau a anunța o sărbătoare sau un pericol. Îi place foarte mult să cânte pe munte, nederanjat de nimeni, pentru propriul suflet
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
de meșteri romani dați tribute și zălog de Roma înfrântă așteaptă lângă fântână. De fapt erau căpetenii romane cu însărcinare de spioni, trimiși de împăratul Traian, sub conducerea prietenului său, generalul Licinius. Toți râd și glumesc pe seama fetelor ursuze ale dacilor.). TABLOUL I Scena 1. LICINUS (Așezat pe o piatră cu bărbia în palma mâinii. Stă pe gânduri.). Unde ești, slăvită și mândră cetate La care mă închinam cu pietate? Unde ești cetate a lui Romul cu delirul și uitarea? Cu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
amici. Se cade să fim, însă, cu multă sârguință Și mai ales cu destulă săbuință. Poate lucrul la Drubetic s-a terminat Constructorul Asiatic e neînfricat. Opera cea mare a lumii de-a arunca peste Istrul pod, Apa sacră a dacilor de pe acest glod . ( Arată cu mâna pământul și munții din zare. Sălbaticul Danubiu v-a fi în clipa de față traversat.Opera desăvârșită. Armata imperatorului Traian e pornită 7 Și în curând trecând peste multe greutăți Va fi aici la
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
lui Cornelius Fuscus mort în aceste ținuturi Barbare, sălbatice și bătute de vânturi Când zăpezile înghit razele de soare. Sângele roman cere răzbunare! Să se știe că la Roma Traian străjuiește. Pe cine vrea pe acela îl cucerește. ...De altfel, dacii, au simțito pe pielea lor În prima străpungere a hotarelor. Apoi, bogățiile acestei țări ce se află în sânul ei Le-ar sta mai bine podoabe Romei. Bogatul pământ al Daciei nu cunoaște mana, Roma își așteaptă de la noi...hrana
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
SABINUS În acest mod participă la sacrifii când pe suliți Războinicii duc zeului carnea încă vie a celor iubiți? PROPELLIUS Nu! Sacrificiul acesta se face lângă tempu, dar... Marele Preot, alături de fecioare, în altar Imploră bunăvoința zeului, purtător De grija dacului luptător. Scena 2. (În spate, spre stânga, se arată fecioarele dace.). DOCHIA Sunt sortită lui Tehomir, sprijinul ostășesc Al tatălui meu, căruia îi va ceda locu-i regesc, 9 Iar eu regina lui voi fi Într-o apropiată și sacră zi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
-l robii. (După o pauză.). E un vis, o nebunie a spune că iubești Pe altcineva , de pe alte locuri vrășmășești. Nici nu ași îndrăzni s-o spun. E totul în van. El ... un sclav. Un ... roman! Iar eu fiica regelui dacilor liberi, floare ... Ooo! Depărtarea e prea mare ... Ura tatălui meu crește, cu trecerea fiecărui an, Împotriva a tot ce este roman. Și ... totuși, inima mea ... iubește Ceea ce tata disprețuiește!? Oricare ar fi, dar ... Ooo ... Tată, iubite tată, mi-e sufletul
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
nici-un semn S-a spart un urnicior din lut ars la flacără de lemn. DOCHIA E blestemul lui Zalmoxis. Tu nu ști străine! De blestemul ce-a căzut pe mine. ZADA Sacrilegiu îl voi lua asupra-mi, fiice ale zeului dacilor, Dragile mele nouă surori, mistuite de dor. Când se v-a vedea lipsa celui de-al nouălea urnicior, Voi spune că eu l-am spart la izvor. Daciei îi trebuiește pe Dochia, plină de lumină, Într-o zi ea v-
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
și-n câmpuri mănoase Rodesc grâne în holde frumoase. Bogății ce nu au alte țări, De aceea vin din cele patru zări Să ne cucerească, vărsând sânge de-al nostru și-al lor. Slăvit să-ți fie numele, zeu al dacilor! 15 Ne apărăm pământul pentru urmașii ce-l vor moștenii! DACIA DEAPURURI A DACILOR VA FI! Deocamdată, pentru mâine, avem sărbătoare. Zalmoxis a însemnat pe răboj o zi mare. Răgaz și odihnă să fie pentru lumea toată, Să se știe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]