2,171 matches
-
o locuință mai bine plasată. În mod bizar, casa lui avea un aer monastic. Pătrundeai pe sub niște arcade joase. Holul era panelat cu mahon. Lifturile erau ca niște cabine de confesional. În fiecare apartament intrai printr‑un vestibul pavat cu dale de gresie și luminat de o lampă gotică, fixată În tavan. Pe palierul din fața apartamentului lui Ravelstein se găsea aproape Întotdeauna câte o mobilă gata a fi eliminată, Înlocuită de o nouă achiziție - câte un scrin, un dulăpior, un suport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pasiunile nu pot exista fără Marea Politică. Rosamund a plâns când Antoniu rostește: „Mor, Egipt, mor!” și când Cleopatra Își pune vipera la sân. După aceea ne‑am culcat și am dormit, dar nu pentru multă vreme. Am leșinat pe dalele reci din sala de baie. Era Întuneric și bâjbâisem drumul afară din cameră, când m‑am prăbușit. Rosamund nu a reușit să mă ridice și să mă urce În pat. A alergat jos să o trezească pe proprietăreasă, care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
venit în oraș. Câteva urări de bun venit din partea prefectului Soporan. Acela citi atent și afișul acesta, pufnind nemulțumit de câteva ori. Se așeză apoi pe bancă. Prinse a zgâria cu nuielușa aceea metalică fel și fel de semne pe dalele prăfuite din fața sa. Socotea ceva. Sau scria, cu litere ciudate, cuvinte doar de el pricepute. Uneori semnele acelea dădeau a se închega într-un desen cu contururi colțate. Un fel de plan cadastral. Părintele Băncilă studie și el afișul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
gardul cimitirului, ca o donație pentru locul unde sunt astrucați părinții lui. Să-i dea și lui niște dolari, dacă tot dădea în stânga și dreapta. Îngândurat se așeză lângă acela. Un bărbat slab, puțin ghebos, concentrat asupra scrijeliturilor sale de pe dale. Din când în când insul întorcea capul spre părinte. Îl privea repezit, dojenitor parcă. Nu scotea nici un cuvânt însă. Părintele scoase din servieta mare, burdușită cât o cutie de armonică, pachețelul cu mâncare. Câteva felii de pâine, niște șnițele, felioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ai că peste trei ceasuri au să te salte și-au să te trimită la balamuc, la doctorul Wintris. Și pe Tomnea n-ai să-l mai vezi niciodată! Se răsuci iar spre liniile și zig-zagurile lui. Își reluă scrijelitul dalelor cu bastonul acela subțirel. Bodogănea doar, supărat: „Niciodată! Niciodată!“ Popa Băncilă îl urmărea curios, neîncrezător, ușor amuzat, nedumerit. Aproape îi pierise foamea. Mai mușcă totuși din șnițel și înghiți și trei felioare de gogoșar. Mai mult mecanic. Studia fața aceluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
explica lui Friepke un articol pe care-l citise într-o revistă de specialitate. - Cancer la piele și la oase, tulburări ale vederii, grețuri, migrene violente... Sunt verificate științific. Friepke fuma și mustața îi filtra fumul. Privea în jos, la dalele de piatră ale potecii, evitând să pășească în zonele de îmbinare, unde ploaia răscolise noroiul. - Vă speriați de tehnologia modernă, domnule baron, surâse. Până să ne îngroape radarul ne îngroapă războiul. Și ploile astea... Nu-i așa, Adler? Căpitanul Adler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
poemului de 5 versuritanka, dar și ale genurilor surori 15 și frățești, haiga, haibun etc. Este cunoscut pe internet (vezi Romanian Kukai și revista Roku!), datorită grupării din preajma lui Corneliu Atanasiu. Pentru tanka, vezi și blogul tanka al scriitoarei Magdalena Dale. Vom cita o tanka , din ciclu poemellor de 5-7-5-7-7 silabe, pe teme diverse ale autoarei, unde haikuul perfect este urmat de-un răspuns distih ce schimbă total vederea asupra peisajului, completând ideea, viziunea, sensul: Stol de porumbei măsurând cu zboruri
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
cu mânecile Întoarse, așa cum Îl văzusem prima oară. Abia atunci mi-am dat seama că Îl cunoșteam de foarte mult. Îmi amintea de cineva sau de ceva, ca un parfum sau ca o mâncare sau ca un oraș vechi, cu dale pe jos, un oraș care existase cândva, dar pe care nu-l văzusem niciodată, de unde - abia acum Îmi dădeam seama ! - veneau vocile misterioase ale copilăriei. Șaman 99 — Îmi amintești de ceva, nu m-am putut abține să-i spun. — Și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu mânecile întoarse, așa cum îl văzusem prima oară. Abia atunci mi-am dat seama că îl cunoșteam de foarte mult. Îmi amintea de cineva sau de ceva, ca un parfum sau ca o mâncare sau ca un oraș vechi, cu dale pe jos, un oraș care existase cândva, dar pe care nu-l văzusem niciodată, de unde - abia acum îmi dădeam seama ! - veneau vocile misterioase ale copilăriei. — Îmi amintești de ceva, nu m-am putut abține să-i spun. Și tu îmi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Într-o zi, careva. Nu e nimic. Au bani și nu știu ce să facă cu ei. Cum nu știu? Păi, nu vezi? Că fac vile. Dar, ce, astea-s vile? Astea-s niște Îngrămădituri de proiecte, puse-n operă, ala-n dala, nu de către pricepuți, ci, de către chiciști. Nu vezi? Nu - o ordine; nu - o linie; nu un contur de modernitate; nu - un peisaj, din tot ce-i aici, care, să te facă să-l admiri, să te atragă, spre a-l
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
goale. Hămesiții de libertate și de distrugere au trecut la pasul următor: dărâmarea și Împărțirea construcțiilor. Au luat-o ușurel: cu acoperișurile, au trecut la ziduri, au coborât la padocuri, și, În cele din urmă, au dislocat, din pământ, și dalele de beton, din interioare și de pe alei. După ce totul a rămas ca o tristă amintire, a ceea ce fusese frumusețe de zootehnie, pusă pe roate, care aducea venituri frumușele fostei cooperative agricole, acțiunea de Îngurgitare și savurare a stârvului s-a
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
orașul, riști să cobori o stradă doar pentru a urca o altă, spre dreapta sau stânga... Biroul este chiar în Centru, în zona Administrativă, la doi pași de Mall și Pyke Market. O cladire din 1900, still, cu marmură și dale de gresie, coloane aurite și tavane pictate... Asta în lobby, mai sus sunt birouri nu atât elegante, cât funcționale. Ferestrele de la birou dau spre o intersecție foarte aglomerată. De acolo am urmărit demonstrațiile anti- Globalizare. Cei mai simpatici au fost
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
La Belle Époque și sunt adevărate călă torii în timp. Pasajul Verdeau este poate cel mai autentic dintre toate, găzduind cu discreție tot felul de mici galerii de artă, de anticariate, de minuscule restaurante și de librării cu aer prăfuit. Dalele de marmură tocite purtînd parcă amprenta a milioane de pași, firmele scrise cu vechi caractere de litere, felinarele și vitrinele doldora de curiozități, toate acestea și alte detalii nesfîrșite sunt mesajele unui secol epuizat, fragmente dintr-o memorie sfărîmată. Cînd
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
părea, dar nici nu păreau gata s-o întindă din incinta bombardată. Peste fosta structură labirintică de străduțe, fusese săpată și fier-îmbetonată noua structură radial-concentrică, cu bulevarde precum Victoria Socialismului, Unirii și Libertății, Coșbuc-Izvor. Capete de bulevarde imense, placate în dale pătrate, mozaicate, semi-translucide și pe luciul cărora tărăboanța patinând, pentru o clipă, îi viră lui Genel culoarea naturală, oacheș-gălburie, a bucii obrazului, într-una precum a colii de hârtie. Bâjbâiră, o vreme, peste găurile de șobolani ale picamerelor, pe sub benele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pustietățile Oceanului Pacific, 520-525 mile sud-vest de arhipeleagul Amiral Serafim. Astfel încît, atunci când, pe la 5 dimineața, cu genele cârpite de somn, Gabriela P. Mocanu (alungată de către fermecătoare în brațele spectrului invocat ca fiind cel al Profesorului de Istoria Religiilor) călca pe dalele curții din strada Perone, pentru a tîrî pubelele de gunoi către poartă. Pavajul, altădată stabil, al aleii, se legănă o dată spre dreapta, se hâțână de două ori către stânga. Și, alunecând pe un soi de mâzgă marină, ucenica se prăbuși
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
al marilor promisiuni, timpul prin care vorbește eternitatea și se exprimă absolutul: iubirea va fi veșnică, chinul nu mă va părăsi pînă la moarte, iar moartea ne va uni, În sfîrșit, pentru totdeauna... Însă aceste moduri verbale sînt, Încă o dală, glisante. Amorul are, În fond, un timp unic și acela amestecă nuanțele, planurile, ce a fost va mai fi, suferința, ca și bucuria, este o curgere continuă. Îndrăgostitul trăiește Într-un prezent dilatat, posesiv, nerăbdător În răbdare... Dar să ne
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ferite unghere, și atunci armurile luceau scurt, ca o cremene izbită de piatră. Petrache luă găleata cu apă, presără în ea un praf alb care se topi iute, lăsând o spumă verzuie ce mirosea a iarbă crudă. Începu să șteargă dalele, muind, când și când, pămătuful și amestecând spumele, până ce clăbucii amenințară să se reverse peste marginile găleții. În cele din urmă, pardoseala căpătă un luciu plumburiu, de parcă cerul și pământul se oglin deau unul în altul, de nu mai știai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Poate că se așteptau să găsească un contur desenat pe trotuar, poate că așa se face când omul moare. „Ce rost avea să faci conturul cu creta, omul acela mișca, imaginează-ți, strângea spasmodic între degete smocurile de iarbă dintre dale, ca și cum nu vrusese să cadă, ci să se cațăre...“ Priviră în sus și numărară cele cinci etaje, balustrada balconului era ușor de trecut pentru un bărbat în toată firea. Cosmina se întrebă, pentru o clipă, dacă o încălecase ori se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
conduse până la ușă. Ești un om cumsecade, îi zâmbi ea. Am avut noroc cu dumneata... Ca și cum ar fi sfâșiat perdeaua Templului. Ca și cum un trăsnet ar fi despicat brazii cu două vârfuri. Ca și cum și-ar fi scris numele cu pickhammerul pe dalele de piatră. Maca își ambală motocicleta, bucurându-se de zgomotul care izbucnea, se izbea de pereți și apoi pornea mai departe, ducându-se haihui, în ecouri. Chestia asta cu numele i se părea cea mai amuzantă. Și pentru a conduce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
egale între ele. La capătul Străzii Mari se afla gara. Era o clădire veche, de cărămidă roșie. Fusese făcută pe vremea când orășelul era punct de frontieră. Granițele se mutaseră între timp, la fel și trenurile. Rămăsese peronul lat, cu dale de piatră. Rămăseseră stâlpii și arcadele de care se agățau ghivecele cu petunii și regina-nopții. Și ceasul cel mare pe care îl întorceau, cu cheița, în fiecare duminică. El anunța când vine primăvara, apoi Învierea sau Crăciunul. Acolo se adunau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ionice, la care urcai pe câte o scară cu balustradă de piatră. Acoperișul era de olane, restul pereților - albi, gardul - dintr-un grilaj rar de fier (un cancello sever, neînflorit), iar porțiunea de trotuar, printr-o excepție, era pavată cu dale de piatră. Simplificarea aceasta a unei case banale, concepută pe o schemă regulată, era opera lui Ioanide. Îndată peste drum se recunoaște și celălalt punct insolit, prin același dalaj al trotuarului. Aci construcția era mai scundă, cu toate că solidă. Un zid
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îl va executa. Și cu creionul îi schiță pe dosul unui plic, la repezeală, ideea sa. Avea să facă o aedicula albă și zveltă cu lanternă, cu o ușă de bronz, în fața căreia ar fi dus un mic drum de dale de piatră. Îngerul, așezat cu picioarele la nivelul dalajului, ar fi călăuzit pe moartă spre poarta de metal, arătând cu spada în direcția lanternei, simbolizând cerul. - Numai un artist ca dumneata e în stare să găsească o asemenea idee! zise
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Goujon. Pendulul lui Saferian, cu nudurile sale de lemn, era și el așezat la un perete lateral, între două fotolii. Sonurile pe care le scotea erau surprinzătoare din cauza acusticii sălii. De observat că Ioanide nu puse parchet pe jos, ci dale de travertin spongios, bine lustruite și exact lipite, încît podeaua revela, ca și plafonul, schema ei geometrică în forma unui grătar de linii. De altfel mijlocul fusese acoperit cu covoare. Mobilele nu umpleau interiorul, ci ședeau ca niște ornamente de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
htm. 21. Anthony J. Blinken, "Winning the War of Ideas", în Alexander T.J. Lennon (ed.), The Battle for Hearts and Minds: Using Soft Power to Undermine Terrorist Networks, Cambridge, Mass.: MIT Press, 2003, p. 287. 22. Stephen Johnson și Helle Dale, "How to Reinvigorate U.S. Public Diplomacy", Heritage Foundation Backgrounder no. 1645, Washington D.C.: Heritage Foundation, 2003, accesibil la: http://www.heritage.org/Research/NationalSecurity/bg1645.cfm, p. 4. 23. British Broadcasting Corporation, BBC World Service, Annual Report 2002-2003, "Review of
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
p. 1. 32. Leonard, Public Diplomacy, capitolul 3. 33. Blinken, "Winning the War of Ideas", p. 291. 34. Hans N. Tuch, Communicating with the World: U.S. Public Diplomacy Overseas, New York: St. Martin's Press, 1990, capitolul 12. 35. Johnson și Dale, "How to Reinvigorate U.S. Public Diplomacy", p. 2. 36. Beers, citat în Leonard, Public Diplomacy, p. 19. 37. Butler, citat în ibid., p. 14. 38. Newt Gingrich, "Rogue State Department", Foreign Policy, iulie 2003, p. 42. 39. Senator Chuck Hagel
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]