1,681 matches
-
în colaborare cu Ștefan Baciu), București, 1941; Sărbătoarea recoltei, București, 1960; Dantelă veche, București, 1972; Nota 10 la muzică, București, 1972; Mă gândesc la tata, pref. Edmond Nicolau, București, 1978; Poezii, îngr. Traian Fințescu, București, 1999. Repere bibliografice: Al. Ruja, „Dantelă veche”, O, 1972, 32; Manu, Reviste, 101, 103; Gheorghe Luchescu, Lugojul cultural-artistic, Timișoara, 1975, 24, 147, 314; Opriș, Reviste, 128, 138, 190, 201, 203; Ion Maxim, „Mă gândesc la tata”, O, 1978, 22; Ștefan Baciu, Însemnările unui om fără cancelarie
LALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
Înalt de 30 cm. Se spune că este afrodiziac. Reglează ciclurile menstruale și este bun la tratarea tulburărilor stomacale. Săpunarița (Saponaria officinalis) Înaltă de 30 - 60 cm. Este grozavă ca șampon natural. De asemenea, este bună pentru spălarea delicatelor, precum dantela, pentru că este foarte blândă. Smirna (Myrrhis odorata) Înaltă de 90 cm. Folosiți-o pentru a trata tulburările digestive. Este considerată și expectorant. Folosiți-o pentru a trata răcelile și durerile pectorale. Folosiți-o ca tonic pentru persoanele în vârstă și
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Și în tristețea care mă-nconjoară / Din nou copilăria mea visează: / Ienibahar, piper prăjit pe plită, /Pești groși ce-au adormit în sos cu lapte, / Curcani păstrați în zeama lor o noapte / Spre o delicatețe infinită, / Ciuperci cât canapeaua, în dantele, / Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască / Aluaturi tapisate crescând grele” etc.) și Cămara cu fructe a lui Ion Pillat; în fine, poetul a fost asemuit uneori cu B. Fundoianu, versuri precum „Din staule dulci de-amintire / Vițeii ne cheamă
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
notații lirice ingenioase. Cum autorul se definește în mod esențial ca virtuoz, va exersa posibilitățile metaforei, contururile căutate, prețioase ale desenului, tiparele dificile ale liedului și sonetului. Toate sunt convocate să stabilizeze fluxul capricios al intimismului, să-i dea consistență („dantele de sticlă belgiană, cristaline și reci”, sună caracterizarea lui Emil Isac). Veșmântul râvnit pentru aceste „miniaturi” și „oglinzi” duce gândul la o medievalitate uneori grațioasă, alteori semeață. Mai spontan, enunțul liric din ciclul complementar Cântece de leagăn, „vers de laude
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Arlechinul și delfinul, Chișinău, 2001; Lampa și oglinda, Chișinău, 2001; Strictul necesar, Chișinău, 2002; Ceasornicul din măr, Deva, 2002; Balul racului, Chișinău, 2003; Cu ce seamănă norii?, Chișinău, 2003; Cetatea nu e gata de război, Iași, 2003; O umbrelă cu dantelă, Deva, 2003; Pe lângă ștreang, steag și înger, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantin Ciopraga, Poeți basarabeni. Leo Butnaru-Arcadie Suceveanu, DL, 1994, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 228; Maria Soltan, Leo Butnaru. Bibliografie, Chișinău, 1998; Petru Scutelnicu, „Îngerul și croitoreasa”, ATN, 1999
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
soarele acela frumos, de iarnă, care și-ar fi păstrat aceeași splendidă indiferență și dacă n-ar mai fi rămas nimeni în dimineața de decembrie. Era sigur că trăise clipele acelea de contemplație detașată și nedureroasă, sigur că văzuse fragila dantelă de chiciură care înconjura capul soldatului nemișcat. Capul lui... Când își recăpătă cunoștința, la spital, și putu iarăși să audă, află că fusese cât pe ce să fie crezut mort și părăsit pe câmpul unde nu mai era nici un om
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
demers reformator, construiește, de fapt se reconstruiește pe sine. Zidurile groase ale catedralei din Alba-Iulia dau senzația de bastion de cetate, simbolizând puterea, dorința de extindere a democrației: impunere și apărare a credinței catolice. Vitraliile - frumoase reprezentări artistice multicolore, adevărate dantele în sticlă, executate cu măiestrie de artizan și cu muncă de benedictin - dau impresia de creneluri, alteori au chiar forma clasică a crenelurilor, de parcă ar fi săpate în zidul de apărare al unei cetăți. În toată măreția aceasta se observă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
păr vânjos, tunsă ca postavul, cu o ceafă otova care-i lega de spinare craniul. în ultima clipă ajunsese la înmormântare și fiica mortului pe care Vasile Drobotă o purtase în școli. Era o orășeancă în doliu, cu rochie de dantele care îi dezveleau gâtul și umerii, și figura plânsă. Toți o priveau cu o curiozitate nestânjenită. îl adusese și pe nepot, un adolescent drăguț, cu buze neformate și priviri naive. Era o înmormântare frumoasă. într-o mașină mică care vâjâia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fi, se gândea în sinea ei și a început să caute între hainele ei o rochie potrivită pentru bal. Oricum nu avea rochii așa de scumpe ca și regina sau doamnele de la curte, dar avea și ea o rochie cu dantelă albastră ca cerul senin, cu ea se putea prezenta la curtea regală. Duminica fix la ora cinci s-a înfățișat la poarta castelului, unde nu a mai intrat niciodată. Curtea era plină de musafiri cu pahare de cristal în mână
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
merg. Animat de cadouri frumos Împachetate, alergam prin cadrele filmate de tatăl meu. Pe acele prime Crăciunuri de celuloid eram Înfofolit ca o infantă. Ahtiată să aibă o fiică, Tessie sărise puțin calul cu Îmbrăcămintea mea. Fustițe roz, manșete de dantelă, fundițe colorate În păr. Nu-mi plăceau hainele și nici pomul Înțepător de Crăciun și de obicei sunt filmată izbucnind dramatic În plâns... Sau se poate să fi fost din pricina instrumentelor cinematografice ale tatălui meu. Camera de filmat a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și un băiat care păreau de șapte-opt ani. Aveau părul castaniu-arămiu și amândoi erau Îmbrăcați În haine mai curate și cu modele mai complicate. Băiatul purta o cămașă albă lungă, iar fata o rochie de botez vestică cu marginea din dantelă. Vera remarcă Îngrozită că amândoi fumau țigări de foi. Erau de fapt gemeni, iar conform credinței tribului erau divinități. Îi Împinseră cu Îndrăzneală pe ceilalți, Îl apucară pe Rupert de mâini și-l duseră la bunica lor care avea grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că mergeam de când lumea pe un pod suspendat, îngust și lung de nu-i vedeai capetele. Deodată mi-a apărut în față. Venea spre mine: tânără, înaltă, trupeșă și frumoasă de-ți lua ochii. Era îmbrăcată toată în alb, numai dantele și purta pe umăr o umbreluță albă de soare. M-am întrebat o clipă ce face cu umbrela, că era noapte, dar mi-a venit în minte imaginea mergătoarei pe funie care-și ține echilibrul cu ajutorul unei umbrele. Apoi, când
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dorea, o aștepta și de bună seamă o merita, o dată ce în caseta alăturată găseai o bucată sfâșiată de tunică, cu buzunarul de la piept, pe care se putea desluși urma nedecolorată lăsată de o decorație, primită probabil ulterior. O mănușă de dantelă, un ceas de buzunar cu capacele aurite și un buchețel de lămâiță din hârtie albă pânzată, înnegrită de vreme, îi marcau nunta. Compartimentul vecin îi desemna meseria prin câteva modele de costume și rochii decupate din reviste de modă și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Momentele de dragoste începeau brusc și se terminau brusc, ca și răutățile sau suspinele tandre. Nu eram însă superficial. Trăiam cu intensitate. Am o memorie sentimentală impecabilă, care leagă emoțiile mele disparate și le dă amploare. Am brodat numai o dantelă mai fină, aceasta e diferența. Dar pentru un om normal aceste salturi sunt obositoare. Irina se simțea bine amețită, goală, pe perne moi și calde, și eu plimbîndu-mi mâna în lungul trupului ei. Și vorbele bune să curgă abia auzite
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
că mergeam de când lumea pe un pod suspendat, îngust și lung de nu-i vedeai capetele. Deodată mi-a apărut în față. Venea spre mine: tânără, înaltă, trupeșă și frumoasă de-ți lua ochii. Era îmbrăcată toată în alb, numai dantele și purta pe umăr o umbreluță albă de soare. M-am întrebat o clipă ce face cu umbrela, că era noapte, dar mi-a venit în minte imaginea mergătoarei pe funie care-și ține echilibrul cu ajutorul unei umbrele. Apoi, când
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
dorea, o aștepta și de bună seamă o merita, o dată ce în caseta alăturată găseai o bucată sfâșiată de tunică, cu buzunarul de la piept, pe care se putea desluși urma nedecolorată lăsată de o decorație, primită probabil ulterior. O mănușă de dantelă, un ceas de buzunar cu capacele aurite și un buchețel de lămâiță din hârtie albă pânzată, înnegrită de vreme, îi marcau nunta. Compartimentul vecin îi desemna meseria prin câteva modele de costume și rochii decupate din reviste de modă și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de musafiri. Și azi parcă-mi aduc aminte de lucruri de pe altă lume. De-atunci n-am mai văzut așa viață bogată lipsită de griji, frumoasă și plină. Mi-aduc aminte de femeia proprietarului, care avea ampiruri făcute numai din dantelă. Peste câtva timp familia aceea s-a dus la băi la Odesa, iar eu am rămas cu copiii și cu o doamnă (rudă a lor) care avea două fete cam de 14 -16 ani. Acum era liniște. De fete nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sincopă în inimă când mersul îi învăluia haina pe picioare. Și când într-o zi a izbucnit năprasnic o furtună, care i-a învălmășit rochia și i-a scos la iveală pentru o clipă ciorapii negri și o margine de dantelă, ai început să visezi la ea arzător și să ți se pară și mai nesuferit individul pe care-l bănuiai că iubește și el pe Leonora. Și de atunci imaginea ei s-a tulburat în capul tău: silueta ei s-
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și - implacabila cronologie. Ne-am dus la restaurant. Ne-am așezat la o masă mică, luminată de o lampă prinsă în perete. Bustul Adelei, înalt, elegant, era ușor aplecat asupra mesei. Ochii ei răspândeau o lumină viorie, și potirul de dantelă al mânecilor scurte îi punea flori de umbră pe albul rotund al brațelor. Ce grațios mănâncă o femeie când e grațioasă! Dar grația nu răpea actului semnificația lui de apetență pro-fund organică. Din contra, o făcea și mai tulburătoare. Adela
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
lanul, aveam din nou pe Adela lângă mine, întreagă, cu mersul viu, cu coatele lipite de corp, cu brațele mișcîndu-se liber în ritmul pașilor grăbiți, ca în adolescență. Ajungând între case, Adela și-a pus pălăria de paie și de dantele trandafirii. În cerdacul unei chilii, o maică tânără servea la masă pe un ofițer, care nu era deloc bătrân și cu care se vedea a fi în termeni de perfectă camaraderie. - Un ofițer și o maică! exclamă Adela.Ea nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cunoscute și de ea, m-am dus în cerdac. Când mi s-a permis din nou să intru, Adela avea pala de păr așezată exact la locul ei, pe jumătatea stângă a frunții, și un alt capoțel, mai bogat în dantele și panglici, iar pe pat și la îndemîna ei, o oglindă ovală cu mâner. Făcea sforțări să pară veselă, să-mi zâmbească și îmi cerea scuze că m-a "speriat" și că mă "plictisește". La șase seara, termometrul înnebunise! Eram
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
decât tristețea mocnită a saltarelor goale, apoi pe al treilea, din care s-a răspândit, ca o adiere din trecut, același parfum al ei, și apoi pe cel din urmă, unde am găsit un degetar stricat și o bucățică de dantelă albă. Am luat obiectele scumpe și le-am pus în portofoliu lângă mănușă, lângă biletele ei, lângă pana pitpalacului și lângă acul de siguranță cu care mi-a prins pelerina în munții Văraticului. Atâta rămăsese de la ea - și florile presate
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
fără să se ardă? Pasărea ce aduce laude lumii În timp ce ea se uita spre cer într-o transă de clopote auzeam pasărea ce aduce laude lumii cu trilurile sale Singura mea libertate Purta un vechi costum femeiesc cu inserții de dantelă pe umeri, o rochie neagră strânsă pe trup, care îi scotea puternic în evidență tocmai ce încerca să ascundă, Mai grav și mai adânc decât proprile gânduri îmi sunau în minte ecourile pașilor cu care își mișca picioarele în camera
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
mai merg tic-tac... acum aleargă tac-tic spre șina capului macazul mă duce în gara vieții hărăzită... Nedumerire pe aripi necunoscute ți-ai purtat pașii nesiguri prăbușeai munții peste roata pe care am prins împreună spiță cu spiță... pribeag am întrebat dantelele crestate ce mărginesc cerul mi-au răspuns ciutele din tânguirile limbilor de clopot... zilele mi-au rămas agățate pe rogvaivul arcuit în jurul inimii frânte la plecare ai vrut să acoperi rănile cuibului cu ramuri de pelin smulse din goliciunea gândului
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
putea spune că nu EL, care dispăruse, Îi lipsea camerei, ci culoarea lămîii. Deodată, deasupra bibliotecii am zărit o pisică Împăiată. Sub schița motorului Formula 1, se afla un răftuleț ornamental pe care se găsea o pereche de mănuși din dantelă. Ce bine i se potrivea camerei culoarea aceea lămîiatică! Și femeii. Era camera ei. O cameră anume a ei, o cameră rînduită astfel ca să se potrivească cu stilul ei de viață. Am dat din cap. Eu la a șasea țigară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]