2,277 matches
-
în care au fost suiți cei doi copii mai mici - Mihai și Ilie. Grigore și Ion, nerăbdători, au pornit-o înainte, spre satul în care tatăl lor se pregătea să cedeze îndemnului apropiaților de a le face copiilor parastas după datina creștină. Iată cum descrie col. Grigore Dominte, în cartea sa de memorii, clipa reîntâlnirii cu tatăl său, la întoarcerea din Germania: “M-am oprit la gard și am strigat, dar n-a răspuns nimeni; toată grădina era plantată cu porumb
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343883_a_345212]
-
neființă, Din pustia coastă tulbure-n pustiul sinapsei cenușii. Tac... tac și tot tac; Mă supun negrăit verdictului cosmic Dat încă din pântece - Încătușare meschină a propriului ciolan: Otravă puturoasă ce mă-năbușă Și mă veștejește fără oprire. Legea și Datina mereu sunt treze, Gata să-mi mănânce rărunchii... În loc să-mpuște brazi găunoși, Nimeresc fără teamă tot un biet meteor luminos, Care stă-mpietrificat în scaunul predestinării, Consternat de plumbul ce găurește neîncetat. Stelele-s uimite, ochi nebuni și-nfometați După ale
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
pe la porți zeci de copii. Se adună cu toții și pleacă grăbiți, Dar unii dintre ei sînt inca adormiți. Aleargă,se-mping,alunecă și cad, O gălăgie veselă răsună peste sat. Din poartă în poarta merg cu toții cîntînd Referenul ce din datini îi zice colind. Începe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă, Aleargă cu colindul din casă în casă. Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși, Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogoși. Din poartă în poarta merg cu toții
COLIND de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343142_a_344471]
-
iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă, Aleargă cu colindul din casă în casă. Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși, Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogoși. Din poartă în poarta merg cu toții cîntînd Refrenul ce din datini îi zice colind. Aproape să inserat și lor le pare rau, Un an au așteptat și acum să terminat. Ar dori cu toții să țină mereu, Dar mamica-i pune să viseze-n pat. Și în vis copii pleacă toți cîntînd
COLIND de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343142_a_344471]
-
Aproape să inserat și lor le pare rau, Un an au așteptat și acum să terminat. Ar dori cu toții să țină mereu, Dar mamica-i pune să viseze-n pat. Și în vis copii pleacă toți cîntînd Refrenul ce din datini,îi zice colind. Referință Bibliografica: COLIND / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1799, Anul V, 04 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Edi Peptan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
COLIND de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343142_a_344471]
-
Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat această zonă scăldată atât de apele Dunării, cât și ale Mării Negre. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
fariseism, crocodilism, celebrism, idealism, futurism, piz...ism, vizualism, ezoterism, intertextualis(t)m) În comunism aveam un ism comun Capitalismul l-a făcut un capital Din care iese, ca slănina-n fum, Mai afumat salamul lui de cal! Și, îngropați în datini, proverbe și zicale, Să respirați trecutul visînd la un prezent, Din care ies rateuri de-a dreptul epocale, În timpul vostru sacru și sufocant latent! Dar ce-ați putea să puneți în loc de acest „ism”? Sortiți sînteți de-a pururi să vă
CE FEL DE COMUNISM A FOST COMUNISMUL ÎN ROMÂNIA? de IOAN LILĂ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343186_a_344515]
-
autor Helene Pflitsch (Germania), Gustul dulce al copilăriei pentru „Tridentul de aur”, autor Puiu Răducan, Antologia „Limba noastră cea română”- manifestare a spiritului românesc la Antologia “Limba noastră cea română” coordonată de Ligya Diaconescu(România/Canada), Moșnenii brezoieni - păstrători ai datinilor și obiceiurilor românești” la volumul “Brezoi, oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” de Gelu Efrim, , “Viața - un episod din Roata timpului” la romanul “Roata timpului” de Dora Alina Romanescu, “Septuagenarii Cantemiriști” la romanul “Puncte de inflexiune” de
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
la cantina liceului N Nițescu Discuții pe marginea organizării festivalului.. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Buzău, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Creației Tradiționale, județBuzău și ASOCIAȚIA RA-LIBRIS, invită pe toți cei ce iubesc datinile, tradițiile, muzica și dansul popular, la un altfel de festival de muzică tradițională, PRIN MUZICĂ, LA OBÂRȘII, ediția III, ce se va ține la Sala Consiliului Județean (Casa Albă), în zilele de 17 și 18 noiembrie 2012, ora 19,30
BUZĂU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343531_a_344860]
-
său religios și artistic, poemele sunt mărturii creștine ale omului devotat Creatorului, tulburătoare experiențe mistice pe care autorul le împărtășește semenilor. Scrise în vers orchestrat amplu, poemele sunt adevărate fresce ale vieții religioase din zona Ardealului, oglindind totodată tradițiile și datinile care se mai păstrează la sat. Jianu Liviu Florian - poet de fibră religioasă își aduce darul său liric în această Antologie, exprimându-și simțămintele în sintagme interesante, alese cu grijă, care-i reflectă reverența adusă Creatorului. Autorul are și o
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
atât în capelă, cât și la căpătâiul bolnavilor. Îndemna enoriașii să aducă din puținul lor pentru spital, adunând mulți tineri în biserică și în diferitele acțiuni caritabile pe care le întreprindea. Ținea mult ca oamenii să se roage, să respecte datinile și pravilele, să se împărtășească din tainele iubirii lui Dumnezeu, insistând asupra efectului mântuitor, purificator al Sfintei Liturghii - întăritoare și păstrătoare a identității noastre creștine. A știut să reaprindă scânteia de lumină ce sălășluia și în sufletul cel mai deznădăjduit
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. 9 Total punctaj maxim lit. A - Conținutul cultural B. Contribuția culturală 5 Opera audiovizuală/Subiectul promovează identitatea etnoculturală românească sau europeană. 3 Se acordă 3 puncte pentru promovarea în cadrul producției a portului, datinilor, obiceiurilor, ritualurilor tradiționale și creației populare din spațiul românesc sau european. 6 Opera audiovizuală/Subiectul reflectă valori importante românești sau europene, cum ar fi diversitate/solidaritate, egalitate/protecția minorităților sau drepturilor omului/toleranța/protecția mediului/respectul pentru tradiții culturale sau familie. 3 Se acordă 3 puncte
DECIZIE nr. 660 din 1 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285074]
-
și real — rescrierea unor texte dintr-un alt punct de vedere decât cel din care a fost scris; — realizarea de scrisori virtuale adresate unor personalități, personaje din puncte de vedere diferite; — redactarea unor texte scurte prin care se ilustrează credințe, datini, obiceiuri familiare; — realizarea de microbiografii, micromemorii ale familiei, ale unor personalități din comunitatea locală, pornind de la modele literare; — redactarea unor texte scurte funcționale, utilizând anumite tipare date; — realizarea unor grafice, tabele pornind de la texte ficționale și nonficționale date
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
este în una dintre limbile oficiale UE. 9 Total punctaj maxim secțiunea A - conținutul cultural 18 B. Contribuția culturală 5 Opera audiovizuală/Subiectul promovează identitatea etnoculturală românească sau europeană. 3 Se acordă 3 puncte pentru promovarea în cadrul producției a portului, datinilor, obiceiurilor, ritualurilor tradiționale și creației populare din spațiul românesc sau european. 6 Opera audioizuală/Subiectul reflectă valorile importante românești sau europene, cum ar fi diversitate/solidaritate, egalitate/protecția minorităților sau drepturilor omului/toleranța/protecția mediului/respectul pentru tradiții culturale sau familie. 3 Se acordă 3 puncte
PROCEDURĂ din 1 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285197]
-
este în una dintre limbile oficiale UE. 9 Total punctaj maxim secțiunea A - conținutul cultural 18 B. Contribuția culturală 5 Opera audiovizuală/Subiectul promovează identitatea etnoculturală românească sau europeană. 3 Se acordă 3 puncte pentru promovarea în cadrul producției a portului, datinilor, obiceiurilor, ritualurilor tradiționale și creației populare din spațiul românesc sau european. 6 Opera audioizuală/Subiectul reflectă valorile importante românești sau europene, cum ar fi diversitate/solidaritate, egalitate/protecția minorităților sau drepturilor omului/toleranța/protecția mediului/respectul pentru tradiții culturale sau familie. 3 Se acordă 3 puncte
PROCEDURĂ din 1 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285197]
-
să bată. Dar a murit cu sufletu-mpăcat Că pe Iisus se duce să Il vadă. Trupu-a rămas pe mal langă izvor Și-au pus pe pleoapa de sicriu țărână Și pod i-au pus, și podului zăvor Să se-mplinească datina străbună. Crini albi i-am pus peste mormânt Ca voal de nuntă mamei să îi țeasă Să meargă mama la ospățul sfânt Să-I fie lui Iisus mireasă. Pe vale cresc păduri de spice Și vinul nou se pritrocește-n vii
MIREASA LUI IISUS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377308_a_378637]
-
Nici nu este de mirare, dacă avem în vedere admirația aceluiași autor, transparent și constant exprimată, față de țară și de neam, față de trecutul istoric al acestuia: „prin mine,/ ca și prin tine,/ române,/ curge sânge de dac,/ care ne păstrăm datinile și obiceiurile,/ chiar și zâmbetul lui Zalmoxis-zeu,/ în fața morții,/ tot dacic este./ L-am păstrat,/ iar neamul meu,/ de aceea,/ nu se lamentează,/ nu se înspăimântă/ de moarte,/ dovadă ne sunt voievozii,/ brâncovenii,/ și eroii cu care am putea/ popula
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
amintirile mele. Însă îngrijesc locul, mai degrabă pentru prietenii pe care i-a avut aici. Poate că lor, acest loc le mai poate păstra amintirea ei”, spusese Iolanda într-o zi, pe când amândouă veniseră în cimitir pentru a împlini rânduiala datinilor legate de Paștele blajinilor. Atunci, Iolanda plantase repede câțiva butași de trandafiri, îi stropise și se ridicase gata de plecare. Întâlnind privirea întrebătoare a Smarandei, îi spusese, fără a mai zâmbi ca de obicei: „Știi, nu poți înota de două
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
ea trei zile a stat, Dar răzbunarea ivită în cuget, Privirea și chipul frumos,i-au schimbat. Ea-i cere lui Gunter să ducă vestea, Toți cavalerii și prinții să vină, Ca lui Siegfried să-i facă-nchinarea, După a cavalerilor datină. Însă, când Hagen la mort s-a închinat, Atunci din rană sângele a țâșnit, Semn că e ucigașul adevărat, Dar jurând iar strâmb,Gunter l-a ocrotit. Ei au mințit,dar Krimhilda a aflat, Că nu tâlharii Să-l prade
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
pentru faptul că stăteau la cozi interminabile pentru a procura cele necesare traiului. Societatea actuală coruptă, bâlciul politic, diluarea sentimntului de apartenență la neam și țară, exodul populației tinere în țările Europei pentru un câștig mai bun, abandonarea părinților, a datinilor si a credinței stramoșești, precum și dezinteresul pentru valori îl inspiră dar îl și deprimă atunci când ascuns în spatele acestor prozopoeme, jurnalistul INO dezvăluie o realitate dureroasă, un prezent cețos lipsit valori și de idealuri. I.N.Oprea nu este pesimist, nu este
FRAGILITATEA UNEI VIEȚI TRĂITĂ PE VERTICALĂ ION N. OPREA – „FRAGILITATE -CUVINTE PE VERTICALĂ” Editura Pim 2016 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380572_a_381901]
-
Da-n fântână-i apă lină./ Apă-n vedre veți lua./ Rupe-un fir de trandafir/ Și-un stropșor de busuioc/ Și-mi veniți voi, junii buni,/ Rourând și prăurând/ Ca vara mai greu plound.” (Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporale. Culegere cu adnotațiuni și glosar de..., București-1914); <> (G. Dem Teodorescu, Poezii populare române. Ediție critică, note, glosar, bibliografie și indice de George Antofi. Prefață de Ovidiu Papadima, București-1982) Profitând de faptul că Creștinismul era interzis
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
luciară?/ Lucia soare cu căldura./ Dar din dos ce mai lucia?/ Lucia luna cu lumina.” (Alexiu Viciu, op. cit., p. 36) Odată cu împământenirea tradiției cu Moș Crăciun care, îi depășește în popularitate pe Sfântul Andrei și Moș Nicolae, a pătruns și datina împodobirii Bradului verde. În Bucovina se crede că lumea s-a înrăit și a uitat de Dumnezeu. Pentru a le îndrepta faptele și a-L iubi din nou pe Dumnazeu, Moșul le-a trimis Colindele. Când nu se vor mai
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
sunt reconfigurări, sunt sărbători, sunt conservări în patrimoniul nostru sacru-spiritual dacoromân, care-i conferă Omului ales: ruga, libertatea, muzica, frumosul, colindul, cântarea, jocul, umorul, folclorul de a se regăsi în identitatea demnității sale ca Neam. Neamul se autodefinește prin tradițiile, datinile, obiceiurile ce înfloresc în faptele de spirit ale vremurilor, ale generațiilor, așezând de pe coordonatele ancestrale frumusețea Românului. Frumosul la DacoRomâni, ca și în Cer se întrupează prin Cuvânt, prin graiul dulce, prin limba aleasă, prin care se exprimă temeinicia, atitudinea
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
adăugat: Irodiada, Salomeea, Iuda și ceilalți... Paradoxal, ca un arc peste timp aceste trei categorii au persistat până în zilele noatre: -natura pe care o înfrumusețează Dumnezeu și păstorii care, sunt substituiți de țăranii din popor, simpli, cuminți, curați, frumoși, cu datina în sânge și cu dragostea de Hristos în suflet; -magii sunt și ei înlocuiți cu oamenii de cultură ortodoxă, intelectuali, naționaliștii-creștini; -saducheii, fariseii, irozii, irodiadele, salomeele și iudele au rămas aceeași: descendenții celor de atunci care, deși și-au schimbat
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
spre viitor, întrebându-se retoric ce va face cu ce-a mai rămas din firul vieții: Dar universul sfânt nu are margini / Și-l ia la pieptul său pe binele robit: / Un biet moșneag în cârje, cu pas rănit de datini, / Urcându-l trist și trudnic pe stânca de granit. / Ce faci tu, azi, copile cu timpul ce-ai primit? Adesea, în stările de reverie, amintirile, o poartă spre țara natală, alinându-i oarecum dorul de cei dragi și de locurile
POETA DANIELA POPESCU ȘI VERSURILE SALE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379415_a_380744]