1,932 matches
-
azi sau mâine, tot una-i dimineții Cu toți ne naștem fragezi și goi de învățare, Păcatul cel mai crâncen în asfințitul vieții Nu-i altul ca acela să dormi în nepăsare. Urmași să nu mă plângă, să nu-mi deștepte somnul Ce-am căutat să-l aflu din dâra astei urme, Nici să mă șteargă-n minte, căci am plecat la Domnul Să-i fiu o oaie blândă ce paște printre turme. Referință Bibliografică: COTLOANE ALE MINȚII / Ciprian Antoche : Confluențe
COTLOANE ALE MINȚII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375502_a_376831]
-
în trup îi fierbe lava și inima-i zvâcnește. Perpetua-i existență protejată e de soare, de lună, în timp de noapte, și stele strălucitoare. Luceafărul dimineții îi trimite a lui rază să-i trezească muritorii ce încă profund visează. Deșteptat din nou la viață Pământul ne ocrotește, ne hrănește cu-a lui roade, cu apă ne răcorește. Îi înălțăm în slavă - imn de mulțumire, din răsărit de soare și până la apus. El ne susține viața prin roada lui bogată, ne
PĂMÂNTUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375622_a_376951]
-
biet cuc, Fără Tine, Domnul Slavei, Încotro o să mă duc? Dar eu simt a Ta lumină Și o văd cum se aprinde, Flacăra-i nemăsurată Tot Pământul îl cuprinde. Doamne, flacăra Ta sfântă Omului trimite-o-n dar, Simțurile îi deșteaptă, Suflul umple-i-l de har! Adu-l în pădurea deasă, Lângă cuc și lângă nor, Să se-ncarce cu iubire, Să tot simtă al Tău dor! Dă-i pădurii ramuri multe, Fă-o verde și frumoasă, Iară omului dă
ÎNCOTRO O SĂ MĂ DUC? (PRICEASNĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371801_a_373130]
-
care suntem constrânși ca să-l ducem pe umeri deși suntem conștienți că ne sufocă pe toți? Un dram de speranță și un imbold cât de firav ne-ar fi suficient ca să facem și proba faptelor prin imboldul Imnului Național de „DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE DIN SOMNUL CEL DE MOARTE!” Cu deosebit respect, Col. (r) av Constantin-Ștefan ȘELARU București 2 decembrie 2014 Referință Bibliografică: Constantin-Ștefan ȘELARU - A TRECUT ȘI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) / Constantin Ștefan Șelaru : Confluențe Literare, ISSN
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
VIOREL ! Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1432 din 02 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ai încercat să joci alba-neagra cu poporul român, așa cum a jucat și javra de Băsescu! N-a ținut. Între timp românii s-au mai deșteptat! Diaspora a aprins fitilul, restul a făcut boborul! M-ai dezamăgit profund, alungându-l mișelește pe Crin, trimițând în derizoriu proiectul USL! Cine sapă groapa altuia... Dar când e să se întâmple se întâmplă! După 25 de ani, ne-am
TABLETA DE WEEKEND (91): VIOREL ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371939_a_373268]
-
cu glazură contextuală vie ,contribuie la îmblânzirea atenției , la dezvoltarea memorării logice, la îmbunătățirea comportamentelor pozitive. Interdisciplinaritatea e câmpul educațional perfect , fructuos, pe care activitățile de disciplinare , cultivare, moralizare bat ca o inimă a didacticii moderne la unison pentru a deștepta în individul mic toată perfecțiunea de care este susceptibil. Gimnazistul devine capabil de conexiuni interșanjabile doar prin educație, doar prin interdisciplinaritate. Astfel omul devine om doar prin ceea ce face educația pentru el , ceea ce face demarcația între el și celelalte creaturi
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
supremei nedeterminări în extrema determinare. Așa cum spunea Titu Maiorescu, în „Critice”, materialul scriitorului „se află în lumea dinafară ce coboară în sinele scriitorului, apoi el se cuprinde numai în conștiința noastră și se compune din imaginile reproduse ce ni le deșteaptă auzirea cuvintelor din Operă”. Prezenta carte se încheie cu un eseu abordând o temă de mare actualitate: „Jocuri periculoase”, în care autoarea precizează, din start, „ În loc de motto: «Islamul a trecut definitiv la Vest. Nu sub forma unei cuceriri, nici prin
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
mătrăgunei, neamul Mătrăgoiu, care și-ar fi dorit totdeauna întâietatea pe aceste meleaguri curate, limpezi, ca apa Doamnei. Mama Paraschiva, auzind deșteptătorul, sunetul nesuferit al ceasului, văzând că Nicu nu-i chip să se trezească, merse încet să nu-l deștepte brusc și, cu blândețe, îl mișcă ușor. Nicu deschise ochii, apucă cu brațul lui vânjos mâna mamei și, plin de bunătate, puțin melancolic, îi zise: - Mamă, stai jos pe marginea patului și ascultă-mă cu atenție, nu vreau să te
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
iubește soarele razele blânde și proclamă victorios a vieții noi izbânde, prin încercarea de-a sorbi din grația luminii în fiecare magică secundă a întâlnirii. Iubește-mă ca dulcea licoare ce se revarsă spre natura ai cărei arbori acum se deșteaptă și-și verifică pierderile de peste iarna grea să-și facă loc în tăcuta neliniște a mea. Iubește-mă și mărturisește-mi tainele tale, căci în focul iubirii și piatra se mai înmoaie, îmi ești melodioasa muzică din a mea partitură
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
fie ploaia de noapte, după care stelele par mai luminoase: „ De câte ori după ploaia de noapte/ Vedeam prin aerul senin mișcându-se stelele/ Și sclipind pe roua și pe ger/ Aveam înainte-mi ochii ei frumoși.” Privirea și salutul Laurei îi deșteaptă în minte imaginea fulgerului urmat de tunet: „ Așa cum o dată cu tunetul fulgera/ Eu fui ajuns în același timp de privirea/ Frumoșilor ochi sclipitori și de dulcele salut.”. Părul ei „alcătuiește o diadema naturală care aprinde/ Aerul din împrejur.” Trăind într-o
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
nu moare niciodată, doamnă! Numai neuronul lor moare, al nostru te arde puțin la suflet, leșină, dar nu moare neuronul niciodată, mă înțelegeți, da?! Îi sări în ajutor blondei o brunetă superbă, puțin surdă și ea de-o ureche, dar deșteaptă foc și prietenă bună cu Donna Clara din Grupul de prostituate de lux. Nu moare neuronul feminin, doamnă! Continuă bruneta s-o dăscălească insistent la ureche pe nefericita blondă. Nu moare, pentru că e făcut dintr-un laser membranal special, căptușit
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
pentru că altfel nu ar mai avea din ce trăi partidul său).” http://codrinscutaru.blogspot.com/2010/10/presedintia-romaniei-2014-ce-va-fi-dupa.html Și nu m-ar mira să le văd în cursă și pe cele două Elene! Una blondă, una brunetă! Frumoase sunt, deștepte sunt, capabile sunt, tinere așișderea... Posibil să avem și un-doi laureați ai Premiului Nobel! Cum... cine? Doi medici români, sunt la un pas de descoperirea tratamentului universal pentru cancer: Dr. Nicolae Ghinea, acum director de cercetare la Institutul Național al
DIALOG CU GEORGE ROCA de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 36 din 05 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344922_a_346251]
-
fericire odată cu vărsarea conului ei plin de bunăstare. Pentru asta trebuie musai să dăm votul cui trebuie nicidecum cui vrem. Și, deoarece proști au votat deandoaselea, nu s-au copt condițiile și va trebui așteptăm alți 4 ani ca să se deștepte votanții. Asta indiferent cine câștigă alegerile că și pe vremea împușcatului se găsea măcar unu care să voteze contra. Acum sunt jum-jum adică o medie (vom vedea cu ce se mâncă și asta). O mai fi și altă fericire? Bineînțeles
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
vin adesea aici și se roagă Bunului Dumnezeu, aprinzând o lumânare pentru slobozirea și fericirea neamului lor. Eminescu venise de zeci de ori aici, fie singur, fie cu Slavici și cu ceilalți colegi, unde cântaseră, în zile de sărbătoare națională, Deșteaptă-te, române! și unde-și scăldaseră sufletul în apa limpede a românismului. Aici ținuse el s-o aducă și pe Veronica Micle, să-i arate micile minuni ale românior pe pământul bătrânei Europe. În fața lor apăru o mică bisericuță care
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
de la „tovarășa învățătoare”. Și tot aici, îmi plăcea să ascult fanfara care, spre deliciul trecătorilor, cânta câteodată, în după amiezele de vară, în vechiul chioșc de lemn, pe care astăzi primăria îl folosește pentru oficiarea cununiilor civile. Din reverie mă deșteaptă măcăitul rațelor sălbatice de pe lac, „locatarele” insulei, și glasurile vesele ale câtorva prichindei care aleargă să le hrănească. Parcă mai ieri alergam și eu, să văd lebedele care își făcuseră cuib pe insulă. Azi, locul lebedelor de altădată, a fost
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
cal! replici din Brașovisme de Costel Zăgan Hora unirii de unul singur Hai să dăm mână cu mână am cântat nu prea demult și de-atunci limba română plânge și eu n-o ascult Am cântat nu prea demult hei deșteaptă-te române iarba rea însă n-am smuls doar neghina îmi rămâne Hei deșteaptă-te române căci din nou limba română în cuvinte mici apune hai să dăm mână cu mână Să cântăm de nu-i prea mult taci și
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
dăm mână cu mână am cântat nu prea demult și de-atunci limba română plânge și eu n-o ascult Am cântat nu prea demult hei deșteaptă-te române iarba rea însă n-am smuls doar neghina îmi rămâne Hei deșteaptă-te române căci din nou limba română în cuvinte mici apune hai să dăm mână cu mână Să cântăm de nu-i prea mult taci și tu că eu te-ascult poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale * Fănuș Neagu
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Hora unirii de unul singur Hai să dăm mână cu mână am cântat nu prea demult și de-atunci limba română plânge și eu n-o ascult Am cântat nu prea demult hei deșteaptă-te române iarba rea însă n-am smuls doar neghina îmi rămâne Hei deșteaptă-te române căci din nou limba română în cuvinte mici apune hai să dăm mână cu mână Să cântăm de nu-i prea mult taci și
ZIUA UNIRII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347349_a_348678]
-
dăm mână cu mână am cântat nu prea demult și de-atunci limba română plânge și eu n-o ascult Am cântat nu prea demult hei deșteaptă-te române iarba rea însă n-am smuls doar neghina îmi rămâne Hei deșteaptă-te române căci din nou limba română în cuvinte mici apune hai să dăm mână cu mână Să cântăm de nu-i prea mult taci și tu că eu te-ascult poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (15 iunie
ZIUA UNIRII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347349_a_348678]
-
duios pe câmpie...și aerul care nicăierea nu e mai dulce!...” „Nu ești frumoasă, nu ești înavuțită?.. N-ai feciori mulți care te iubesc? N-ai cartea de vitejie a trecutului și viitorul înaintea ta?... pentru ce curg lacrimile tale?...” „Deșteaptă-te, pământ român! Biruește-ți durerea... E vreme să ieși din amorțire, seminție a domnitorilor lumii! Aștepți oare, spre a învia, ca strămoșii să se scoale din morminte?.. Într-adevăr ei s-au sculat, și tu nu i-ai văzut... ei
CÂNTAREA ROMÂNIEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347017_a_348346]
-
Ediția nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Despre mine... La hotare de depărtări Pe umbre de cărări Ce duc spre mine, Găsești portal blestemat Prin care-am intrat În asta lume. Închiderea portalului aștept Să pot să deștept Privirea-mi sticloasa În vechea mea casă. Nimic nu țin minte De când am cuvinte Din timpul oprit De unde-am venit. În visuri de noapte Cu dulcele șoapte Mă cheamă în rai Glasul de crai. Prin ochiul din minte Trec înainte
CĂLIN MARTON de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346450_a_347779]
-
Prințesa mea, stăteai zâmbind, la mine-n brață! Prințesa mea de suflet nu are un palat; Palatul ei e-n suflet, la ea m-a invitat. Îți multumesc prințesă, o viață-am așteptat! Erai mereu cu mine, acum m-am deșteptat! Prințesa mea de suflet, în suflet te-am păstrat! Din nou cei trei îl aplaudară pe George Safir pentru frumoasele versuri. Orchestra era deja pe scenă și până își alegea repertoriul următoarei reprize de muzică, își acorda chitarele. George întoarse
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
spun drept, dac-aș mai avea o viață, nu te-aș mai lua nici mort. Nici cum? Mă rog... nu te-aș mai lua nici cu țigancă, nici fără ea. Vezi, d-aia-i bine să moară omu’ - se mai deșteaptă și el oleacă. Nu era vorba-aia: „mai bine mai târziu, decât niciodată”? Ia te uită cine-a venit! Săru’mâna, părinte! Nu răspunzi, ai? Te-ai făcut gomos! Păi cum să nu te faci, dacă astea să calcă pe
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
vanitate inferioară ("cel fudul nu e prost destul!"), cumva omul se identifică cu ce are și parcă îi crește stima de sine datorită lucrurilor pe care le are? Da. La ce este buna umilință? “Vreau să am o femeie frumoasă, deștepta, gospodina, poate chiar bogată și cât se mai poate de multe calități” este cât se poate de mercantilist, egoist chiar. O opinie (ori opintire?) fără umilință, măcar față de persoana însăși ce opinează nu este. Dacă s-ar vedea că fericirea
VORBIND DESPRE DRAGOSTE SI UMILINTA II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345412_a_346741]
-
în chipul cel mai fericit posibil. Câte femei ar fi făcut asta? Eminescu și-a dat seama chiar de la început că Veronica întruchipează idealul feminin pe care l-a visat. El îi scria: “Adormind aseară cu gândul la tine și deșteptându-mă dimineață tot cu el, aș putea să iți scriu toată ziua fără să obosesc, daca cititul nu te-ar obosi pe tine. Nu știu de ce, orice lucru, chiar și acelea care nu au a face deloc cu tine, îmi
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]