1,102 matches
-
dintre cei mai veseli oameni pe care îi avea unitatea. Știți că militarii au ofițeri pe care îi simpatizează și el era în top. Avea un fluier pe care îl ținea la gât pe tot timpul serviciului. Când se dădea deșteptarea, fiecare voia să mai stea măcar două minute în pat. După ce se oprea soneria, de regulă, ofițerii veneau imediat prin dormitoare să vadă cine mai lenevește, să prindă pe cineva asupra faptului. Or, David pleca din Comandament suflând într-una
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
cum decurgea o zi obișnuită Într-un lagăr de muncă? Erau două feluri de lagăre: de exterminare și de lucru. În lagărele de lucru se murea muncind. Trăiai, În condițiile care erau În lagăr, numai cât puteai să muncești. Dimineața deșteptarea - totdeauna era Încă Întuneric. Se dădea un „mic dejun”, ceva, un fel de „cafea” - dar nu era cafea - caldă și o bucată de pâine. Deci noi deja primeam pâine. Mâncam, după care era adunare pe Apel Platz - un loc unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe plan mondial erau trei mari trusturi chimice. Și acolo avea un combinat, unde făceau muniție. Ulterior am aflat că cel mai mare acționar În acest combinat era Göring, ministrul de Război al Germaniei. Programul era următorul: la ora cinci deșteptarea, iar cine nu sărea din pat sărea după bătaia primită cu un băț din bambus, de la cei care supravegheau și conduceau baraca. Astfel, era obligatoriu, cum s-a aprins lumina, la ora cinci, trebuia să sari din pat. Mergeai la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dincolo. Acolo unde am fost noi, În Gaizlingen, a fost atât de Îngrozitor... Am dormit În baracă, am dormit cu soră-mea, că era frig. Am avut și o pătură, dar n-au Încălzit. Aprindeau și stingeau lumina din oficiu: deșteptarea, stingerea, asta făceau... La sfârșit s-a terminat materia primă și ne-au dus și În toate părțile: ne-au Împărțit și ne-au băgat În vagoane, unde era o bancă cu patru SS-iști, iar pe noi ne-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Noi n-am mâncat decât Dorrgemuse cât am stat acolo. Nici pâine nu primeam. - Dimineața? ADLER: Mâncarea se dădea dimineața, Înaintea apelului sau după apel. Înainte de apel... DAVIDOVICI: Între apeluri, că apeluri se făceau tot timpul. - La ce oră era deșteptarea? ADLER: Nu se făcea ziuă... DAVIDOVICI: (râde) Când ne sculau ei. - Cine vă scula? Șeful de baracă? ADLER: Nu șeful, chibiții lui, ajutorii lui - el era un Dumnezeu... DAVIDOVICI: Ne chemau la apel... La Auschwitz e frig și vara... ADLER
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În afară de faptul că nu mergeau la muncă? - Își luau porție cât voiau, că ei Împărțeau mâncarea... Mâncarea era adusă la ușă de către alți oameni, pe cărucioare, ei luau În primire cazanele, le aduceau Înăuntru și Împărțeau mâncarea. - La șase era deșteptarea.... - Aici Între blocuri era o sursă de apă. Acolo mergeau... dacă mergeau... că eu nu țin minte să fi mers vreodată să mă fi spălat dimineața - cred că nu... - Ce fel de sursă de apă? - Era o cișmea... Dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o după-amiază de vară a anului 1797... În studiul psihologic The World of Dreams, Havelock Ellis l-a comparat cu al violonistului și compozitorului Giuseppe Tartini, care a visat că Diavolul (sclavul său) execută la vioară o prodigioasă sonată; la deșteptare, cel ce visase izbuti să extragă din imperfecta amintire Trilul Diavolului; și alte exemple asemănătoare sunt cuprinse în eseul lui Borges 374, el însuși un scriitor ale cărui taine par desprinse din ireal. Edgar Allan Poe și tenebrele sale, Kafka
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de altul, dar și altele ciudate, contrazicându-se între ele și fără vreun temei real, care se leagă, nu știu cum, cu primele. Din același amestec sunt alcătuite și visele de peste noapte, și simțămintele de peste zi. Înțelepciunea antică a spus că clipa deșteptării va să vină în cele din urmă..."708. Numai astfel se realizează trecerea lumii visate în realitatea zilnică. Și Baudelaire spune că pour noyer la rancoeur et bercer l-indolence, Dieu touché de remards avait fait le sommeil 709, scrierea sa
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
România și Bulgaria, ba chiar pretinde că rachetele lor sunt mai performante decât cele americane. Rusia nu renunță la spațiul fost sovietic, iar scutul lor, pus în România, alături de cel american, nu ne va lăsa să dormim liniștiți. Să sunăm deșteptarea la București! 25 iunie 2010 Vuvuzelele învățământului românesc Motto: lat. Nil novi sub sole. Nimic nou sub soare. (Regele Solomon, Ecleziastul, I-10) Când am aflat, după ce am urmărit cu sufletul la gură, rezultatul întâlnirii conspirative de la Snagov, că guvernul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
creștin ortodox: Sfântul Spiridon al Trimitundei, mare făcător de minuni. Ger uscat! Nările se lipeau și usturau, ochii lăcrimau. Dumitru Lungu, șeful nostru, și ajutorul lui, Vasile Bourceanu, ne sculară pe toti cei treisprezece cu aproape o oră mai înainte de deșteptarea pentru tot internatul. În liniște, ne-am făcut toaleta și am plecat la Biserica Sfântul Gheorghe înaintea întregului internat, pentru ca părintele profesor Ion Brezeanu să aibă timp să ne spovedească. Postisem post negru, de vineri dimineața până Duminică. Distanța, de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
adus niște struguri și piersici tomnatice și l-am rugat să ne lase oala până dimineață să fierbem pentru Anghel câțiva cartofi. Dimineața nu ne-am putut trezi la timp, căci discuțiile și rugăciunile miezonopticii continuaseră mult după miezul nopții. Deșteptarea cu clopotul de la ora 5 ne-a surprins în rugăciunea dimineții la cei șase psalmi ai utreniei. Anghel Papacioc, iertați-mă pentru această destăinuire, când se ruga nu mai auzea și nu mai vedea nimic în jur. Starea aceasta o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ordona trebuia executat fără comentarii. Sâmbătă seara a fost anunțat că Duminica vom merge la Biserică. Vedem noi până mâine, a zis el și a intrat în corpul de gardă. S-a sculat cu noaptea în cap și a dat deșteptarea pentru toată colonia. Abia terminasem de aranjat paturile: Adunarea! Încolonarea și direcția floarea soarelui! Printre cei rămași la Unirea erau Valeriu Gafencu, Nicu Mazăre, Bălan Iulian, Naidim Marin, Ianolide Ion, Florea Trandafir, Sandu Ștefănescu. Dintre noi, pentru a ne obișnui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
împlinit și să nu tulbure sufletește puterile celor mai tineri și neexperimentați. Pentru a putea participa în chip conștient fiecare, în vederea câștigului duhovnicesc, se făcea întâi o pregătire psihologică prin care atenția și voința erau îndreptate spre cele dumnezeiești. După deșteptare și deschidere, folosind timpul în care milițienii erau ocupați cu programul lor până în jurul orelor 9-10, programul nostru cuprindea: rugăciunile și psalmii dimineții, făcute în comun; citirea unui capitol sau unei pericope evanghelice, din memorie; comentariul exegetic al pericopei, actualizarea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
suferințele românilor 19, țarul Nicolae I a impus României așa-numitul Regulament Organic, care a perpetuat exploatarea țăranului. Cu mai mult de jumătate din Moldova istorică pierdută, ceea ce a rămas a devenit pămîntul sfînt al naționalismului. În mijlocul suferințelor și degradărilor, deșteptarea națională a românilor a venit din afară, din Grecia, Serbia și Bulgaria. Ea a venit din Transilvania, unde a fost adoptat alfabetul latin, care îl înlocuia pe cel chirilic al Bisericii slavone. Biserica unită a Transilvaniei i-a dat României
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
înainte de a se manifesta în rîndul populației locale 27. Creșterea populației, adăugată la intensificarea la maximum a persecuțiilor, umplea viețile evreilor cu un simțămînt de neputință economică. În această perioadă, localnicii polonezi, ucraineni, ruși sau baltici manifestau toate simptomele unei deșteptări a naționalismului. Acest lucru, pe lîngă viața mizerabilă pe care o duceau, i-a adus la disperare și i-a transformat într-o minoritate care nici nu voia să fie asimilată, nici nu era în stare să se integreze. În
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ei mai ales, să-și întoarcă mințile și inimile iubitoare spre popor". Acțiuni nobile inițiate de preoți, învățători sau moșieri puteau arăta calea spre țărani. "Cărțile către și pentru popor; un suflet măreț este în căutarea vieții. Genii ascunse așteaptă deșteptarea, ca un izvor care cere lumină. Din acest izvor vor țîșni afară genii ascunse ca lovite de toiagul lui Moise. Acolo se află puterea și viitorul nostru"153. Programul acesta trebuie înțeles ca un apel social propagandistic de a culturaliza
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
națiune și marea ei civilizație". El lua atitudine în sprijinul Finlandei în editorialele sale aproape zilnic, îndemnînd Suedia și pe alte țări să ajute Finlanda "în numele umanității"105. În timpul "Războiului fals", Bucureștiul era un "centru plin de viață", "Parisul Orientului". Deșteptarea se va produce curînd și va fi dură. Deocamdată, Bucureștiul era capitala Balcanilor. Douce décadence era într-adevăr dulce; erau o mulțime de bani de cîștigat de către cei care aveau "legături influente¨. Se organizau petreceri după petreceri, orgii după orgii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
rău în care crezusem că sunt bătrân. Și sunt sigur, sunt sigur că de cealaltă parte a acestei păduri este un lac, sau poate chiar marea. M-am deșteptat în plină lumină a soarelui, și cu toate că în fiecare dintre celelalte deșteptări din cursul acestei nopți îmi dădusem seama pe dată unde mă aflu, acum eram foarte nedumerit, continuam să văd fața moartă a lui Hartley, capul atârnându-i moale, în felul acela îngrozitor; și m-am simțit cuprins de o presimțire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că era preferabil să o las să reflecteze liniștită asupra reunirii ei cu mine, și să tragă ea singură concluziile. Îmi făcea impresia că încă plutea într-un vis, o femeie ferecată în propriul ei coșmar. O să se trezească, dar deșteptarea putea să se producă lent. Poate va trebui chiar să duc o lungă luptă de regenerare, să-i redau speranța și viața și să redeștept în ea instinctul de libertate, care mi se părea a fi încă un atribut firesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
viață, vam trebui să fac eu ceva a doua zi; ceva lămuritor, ceva-decisiv; deși nu reușeam încă să văd care anume putea fi această mișcare eliberatoare. Probabil că o să-i iau pe Hartley și pe Titus la Londra. Așteptasem destul deșteptarea voinței lui Hartley, și începeam să cred că ea aștepta din partea mea să o forțez. La gândul că atinsesem în sfârșit gradul de disperare care mă silea să iau o hotărâre, m-am simțit aproape ușurat. Dar dimineața în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dimineață... când se lumina. Nu mai mi-aduc aminte ora, că n-aveam ceas, și nu-mi mai dădeam seama. Știu că era unu’ Bică care era trompet, probabil că era de prin Ardeal, și făcuse armata, și ăla suna deșteptarea... Domnule, mi-aduc aminte, era mai ales iarna, era încă întuneric când suna ăla deșteptarea și trebuia repede, du-te repede, îmbracă-te, pune aia și hai... Adunarea se făcea pe platou, ne strângeam iarnă, vară, ploaie, ninsoare, orice ar
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu-mi mai dădeam seama. Știu că era unu’ Bică care era trompet, probabil că era de prin Ardeal, și făcuse armata, și ăla suna deșteptarea... Domnule, mi-aduc aminte, era mai ales iarna, era încă întuneric când suna ăla deșteptarea și trebuia repede, du-te repede, îmbracă-te, pune aia și hai... Adunarea se făcea pe platou, ne strângeam iarnă, vară, ploaie, ninsoare, orice ar fi fost eram pe platou și se făcea numărătoarea... Și numărau niște analfabeți, și nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
singur decât două-trei zile, după aia m-au dus cu alții. Dar acum muncă n-a mai fost, că deținuții politici nu mai erau la muncă în perioada asta... Cum se desfășura, în aceste condiții, o zi normală? Se dădea deșteptarea la ora 5 și din momentul ăsta n-aveai voie să stai culcat sau rezemat până la ora 10 seara, când se bătea un clopot. Erai vizitat în permanență la vizetă, și căutat să te prindă în defect... În timpul ăsta, în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
deget. Nu poți să-ți faci nici un plan... Este un moment foarte dificil în viața celui arestat... Nu poți să-ți faci nimic, nu poți să-ți aduni gândurile... Au venit și mi-au spus programul: stingerea la orele 10, deșteptarea la orele 5. În intervalul ăsta nu aveai voie să dormi, nu aveai voie să te întinzi... Puteai să stai pe marginea acelui pat de beton pe șezut. Atât... Dar să dormi sau să te întinzi, nu. Trebuia să te
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
viața din detenție? Eram la 5 kilometri de Tuzla, în două corturi. Eram 50 de deținuți într-un cort, 50 în altul. Mâncarea era la hârdău, vai de capul nostru, și mâncam din niște gamele. Dimineața la ora 5 era deșteptarea, ne punea ceaiul sau un fel de cafea, care când ne intra în corp, ne îngheța. Mâncările erau la ora 12 în hârdău. Aveam o viață mizeră. Ajunsesem dintr-un sportiv de 75 de kile să am doar 50 de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]