1,215 matches
-
de puternică a barierelor interioare, încît din viață să nu mai rămână decât o amețeală catastrofală, un vârtej dramatic și o agitație stranie. Cum o să fie sinuciderea o afirmație a vieții? Se spune: te sinucizi, fiindcă viața ți-a provocat decepții. Ca atare ai dorit-o, ai așteptat ceva de la ea, dar ea nu ți-a putut da. Ce dialectică falsă! Ca și cum acel ce se sinucide n-ar fi trăit înainte de a muri, n-ar fi avut ambiții, speranțe, dureri sau
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Conchistadorii n-au fost, din păcate, cuceritori ai spiritului. Spaniolii, acest popor extraordinar, n-au reușit să se realizeze ca națiune, și deși iubesc Spania - poate tot atât cât Barrès sau Montherlant - sânt obligat să recunosc că este una din decepțiile devenirii. Există o ratare a țărilor, nu numai a indivizilor. Și ratarea se exprimă în satisfacerea cu un rol mediocru, cu o respirație lipsită de amploare și un ritm lent. Am crezut totdeauna că mediocritatea strivitoare a României nu poate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fi discutat. Ceea ce poate și ceea ce trebuie să devină România este să atingă un sens istoric analog Spaniei sau Italiei, adică să-și marcheze existența prin glorii efemere. A aștepta mare lucru de la România - ar însemna să ne condamnăm la decepții continue. Nu este mai puțin adevărat că românii n-au fost nici măcar ce-au putut. Slabă treabă peste tot! Ceea ce face din culturile mari fenomene atât de rare nu este numai numărul restrâns al tipurilor posibile de cultură, ci și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mai sigur mijloc e să urmăm îndeaproape maxima filosofului Bradley: Cînd un lucru e rău, e preferabil să-l cunoști pe cel mai rău decît el". Deci să nu ne facem iluzii. O surpriză fericită valorează mai mult decît o decepție sigură. Vă dați seama că sîntem departe de obișnuitele pietăți ale unei științe inspirate de filosofia luminilor și de certitudinea că orice dramă din prezent va cunoaște în viitor un happy end. Totuși, chiar după ce am reflectat îndelung la fundamentele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sine prăbușirea a două imperii, al Germaniei și al Austro-Ungariei. Dar și un lanț de revoluții naționale și sociale. A reușit una singură, cea din Rusia. Toate celelalte au fost înăbușite în sînge. Cît despre Freud, el are o imensă decepție. Universul lui s-a clătinat din temelii. Războaiele și revoluțiile îi demonstrau cu o orbitoare limpezime forța invincibilă a mulțimilor mînate de ură. Abia au tăcut tunurile și s-a instalat pacea, că au izbucnit alte mișcări ale maselor oprimate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
era, înaintea lui Dumnezeu-tatăl, precursorul întoarcerii tatălui arhaic în calitatea de divinitate"565. Începînd cu această epocă, în jurul lui 1930, Stalin a fost tratat și s-a putut considera ca un semizeu, atotștiutor, atotputernic și infailibil. Am încerca o mare decepție dacă am cita textele și numele care-l proclamă ca atare. Se face din el adevăratul moștenitor nu numai al lui Lenin, ci și al țarilor, în toate cele cu excepția faptului că puterea sa nu este de natură ereditară. El
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
asumpțiile realiste despre actori și structură: a vedea cooperarea ca o strategie de autopărare presupune încredere reciprocă stabilită prin reguli agreate cu privire la un model de comportare în relațiile internaționale. Parierea pe încredere se bazează pe adevăr și excluderea riscurilor de decepție, înșelare strategică, surpriză. Un loc aparte în cadrul securității prin cooperare îl deține teoria liberală de cooperare numită "pacea democratică", doctrină dezvoltată pentru prima dată de Immanuel Kant, și în prezent constituind o puternică bază în teoria relațiilor internaționale. În varianta
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
al jocului, manipulator lucid al regulilor sale, ci Întrucît promite comuniunea, un antidot al fundamentalei solitudini, o - fie și temporară - solidaritate umană. CÎnd crede a o fi găsit, jubilează, Își manifestă febril bucuria și Încrederea, bravează chiar, iar În momentul decepției, descoperindu-se exclus și trădat, sau numai bănuindu-se ca atare, se lamentează patetic, Înfășurat În largi falduri retorice gata să ia drept martor al injustiției și catastrofei cosmosul Întreg, pentru a sfîrși Într-un fel de resemnare stoică, precum
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
unificată și transfigurată”, și dacă, după aceeași interpretare, ea este „o comuniune cu transcendentul; e o comuniune cu societatea, e chiar o comuniune cu lumea animală și vegetală, În sfîrșit, o comuniune cu tine Însuți prin contenirea sau topirea contradicțiilor, decepțiilor, revendicărilor”, poezia lui Ilarie Voronca răspunde - În absența, Însă, a dimensiunii „transcendente” - Într-o foarte mare măsură unor asemenea exigențe. Și, de fapt, dacă sîntem atenți, cerințe ca acestea sînt ale poetului Însuși, căci, cum observam În treacăt mai sus
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lectura este superioară unui curs oral (sau radioului). De obicei, lectura este un mijloc extraordinar de „pescuire” a informațiilor, căci permite o autoreglare în funcție de dificultatea textului. Nu citim cu aceeași viteză un articol despre virusuri la fel ca unul despre decepțiile sentimentale ale cântăreței Britney Spears. Deși... Pentru mai multe detalii Jamet, E., „L’influence des formats de présentation sur la mémorisation”, Revue de psychologie de l’éducation, nr. 3, 1998, pp. 9-35. Lieury, A.; Badoul, D., Belzic A.L., „Les
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cunoască mereu gustul lacrimilor și desfătarea plînsului. Poetul care anunță nașterea unui timp mai bun crede că „tot ce e-nalt aide” și piere. Apare, astfel, o nepotrivire Între morala omului și vizionarismul poetului. Viitorul este construit pe o mare decepție. Voința de Înălțare, mărire a obiectului este frînată de irepresabila, inepuizabila dezamăgire. Se pune astfel Întrebarea dacă Gr. Alexandrescu nu-și construiește, sub influența literaturii, o morală decepționistă. Pentru mentalitatea lirică a epocii a suferi este un titlu de noblețe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de irepresabila, inepuizabila dezamăgire. Se pune astfel Întrebarea dacă Gr. Alexandrescu nu-și construiește, sub influența literaturii, o morală decepționistă. Pentru mentalitatea lirică a epocii a suferi este un titlu de noblețe. Poetul Anului 1840 nu-i unicul proprietar al decepției. Interesează, În fond, mai puțin dacă morala este făcută sau dacă poetul se naște cu ea. Importantă este morala exprimată. În versuri, ea dă dualitatea de care aminteam Înainte: o ramă neagră În jurul lucrurilor, un obstacol serios În calea vizionarismului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Așadar, figurile energiei (transformatoare, vizionariste, „melioriste”) suportă În poemele lui Gr. Alexandrescu concurența figurilor conservatoare, demoralizante ale spiritului moral. Un avînt și o stingere, o Înăl(are, mărire și o Învăluire, Înlănțuire a obiectului atunci cînd obiectul intră În teritoriul decepției: acestea sînt ritmurile poemului, aceasta este alternanța discursului, nestatornicia poetului În statornica lui tristețe. În Epistole, satire, fabule, tensiunea dintre cele două planuri aproape că dispare. Peisajul este eliminat (afară de o critică a peisajului pastoral În Epistola către Ion CÎmpineanu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a disciplina limbajul. Bolintineanu are, În aceste timpuri fierbinți, o psihologie de risipitor. Scrie mult (19 volume Într-un răstimp de 25 de ani), În toate genurile. Scrie, bănuim, cu bucurie. Din nici un rînd nu se poate deduce, repet, oboseala, decepția, panica, angoasa, bolile subtile ale creatorului. Chiar și În durerea cea mai neagră, scrisul lui este jovial, În tragedia cea mai atroce se găsește cîte o vorbă drăguliță, o dalbă silabă care să trădeze pleniludinea afectivă a celui ce așterne
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
grozăviile trecutului și ale prezentului. Crede Bolintineanu În eficacitatea scrisului său? Uneori pare a se Îndoi de puterea literaturii de a aduce pe oamenii epocii la măsura nobilă și demnă a istoriei. Dar, văzînd fervoarea pe care o arată În decepția lui, ne vine să credem că scrisul nu depinde prea mult de convingerile lui sceptice. Încrezătoare sau dezamăgite, ideile află, ușor și din abundență, expresia trebuitoare. Locurile comune se țin, Într-adevăr, lanț. Modelele se degradează repede, avalanșa aceea de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sîmpt că s-au stîns Din doi ochi ce ard În plîns.” Conachi face o frumoasă figură de stil: inima s-au Încenușat. Ea se bazează, totuși, pe un neadevăr. Focul nu se stinge la el niciodată, inima continuă, În decepție și În bucurie, să ardă. Din scrum se naște o inimă nouă gata s-o ia de la Început, să Întrețină, ca vastelele, focul sacru. SÎnt și alte forme de tortură erotică În afara arderii, pîrjolirii eterne. Poeții noștri au o fantezie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
A. Rosetti nu critică, totuși, prea tare femeia, cum fac Anton Pann și Nicoleanu, de-un misoginism - zice enervat G. Călinescu - „de-a dreptul grobian”. Mai sînt și alții care privesc cu un ochi Întunecat Înșelăciunile amorului. Romanticii minori cultivă decepția În iubire, femeia Începe să ia Înfățișarea demonului. G. Cretzianu numește femeia fără suflet „vierme bun de strivit”. Gh. Tăutu se uită mustrător la femeia care se hlizește „sucind din șele și din obraz”. Nici aceștia nu sînt niște detractori
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu m-aș fi crezut. E o surpriză pentru mine însumi.Instinctul funcționează în ciuda libertății mele de conștiință. Urăsc filistinismul, vreau să fug cu tine în Egipt și nu pot. G. Călinescu - Și eu, zise Sultana cu un fel de decepție ironică, așezîndu-se din nou pe scaun, ți-am adus un angajament strălucit. Și scoase din poșetă un plic prelung, pe care-l azvârli cu umoare pe masă. Potolirea Sultanei bucură pe Ioanide, care socoti că scăpase din vâltoare. Tot ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
însuși profesor, se arăta foarte prevenitor față de un particular oarecare, oricine, după filozofia lui, putîndu-i fi util. Dacă însă afla că e membru al învățămîntului universitar, întreba îndată: . - Ești profesor? G. Călinescu . - Conferențiar! zicea acesta. - Aaaa! exclama Gulimănescu cu o decepție așa dejignitoare, încît se vedea îndată că punea un conferențiar sub umanitatea obișnuită. Și într-adevăr, într-o adunare amestecată întindea mâna oricui mai întîi, însă conferențiarilor la urmă. Pe aceștia îi știa în dependență fatală și prin urmare nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
autoritatea veteranilor cu cea a statului. Dacă raporturile reale sau simbolice de rudenie se dovedesc a fi o sursă de solidaritate și de asistență necesară promovării (prin școală și angajare) la care aspiră fiecare, ele sunt în același timp locul decepțiilor, al sentimentelor de abandon sau de persecuție, agravate de o precarizare generală a condițiilor economice de existență. Îngrădirea ierarhiilor într-un câmp de rudenie metaforică dublează denunțările din ce în ce mai vii ale legăturilor de rudenie ca fiind cauza stagnării condițiilor economice de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și bând de-a lungul întregii zile pentru care au fost prost remunerate. Dezafectarea pe care o cunosc ceremoniile, sărăcirea lor și dezordinea rituală care le invadează subliniază ratările unei economii de piață care, pentru locuitori, capătă aspectul unei nesfârșite decepții. Astfel, acele spirite care nu-și abandonează nici teritoriul lor originar, nici pe reprezentanții lor oficiali într-o fidelitate care le îndepărtează de seducția luxului unei piețe care, progresiv, se retrage din nou spre centre exterioare trebuie să arate o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Tot de mânie, Ch. André (2009) crede că sunt legate și alte stări sufletești, precum: a. amărăciunea: este starea sufletească în care ne repetăm mereu că am fost dezamăgiți, trădați, subestimați, neînțeleși, bătaie de joc. Ea este un amestec de decepție, de tristețe, de resentiment, uneori, de rușine; suntem cuprinși de un sentiment de "sumbră deziluzie față de viață și față de omenire", scrie Ch. André (p. 183); b. îmbufnarea: este o stare sufletească și o atitudine care nu poate exista decât față de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
comportament lipsit de respect; • să ne prefacem că totul este în regulă, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat; • să dăm de înțeles că greșelile trecute sunt nesemnificative și că acum totul este în regulă; • să negăm existența durerii, a decepției pe care au provocat-o faptele rele. A fi iertător înseamnă: • să renunțăm la pretenția unei compensații, mai ales atunci când s-au întreprins eforturi pentru a repara greșeala și pentru a oferi un răspuns conciliator; • a ne abține de la a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
103) și, în general, nu alterează (adânc) relațiile interpersonale. Ca și supărarea, tristețea este o stare sufletească firească. Ea dă o anumită profunzime și tonalitate afectivă raporturilor interumane. În principiu, aceasta este o emoție provocată de o pierdere, de o decepție sau de o despărțire. Tristețea subliniază golul sau lipsa. Ne spune cât de mult am iubit, cât de mult ne-am atașat și ne permite, de asemenea, să acordăm răgazul de a ne lua rămas bun. Avem nevoie de o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vezi partea bună a lucrurilor; • nu se poate face nimic; • eu nu valorez mare lucru, dar nici ceilalți; • valorez mai mult decât celălalt; • dacă aș vrea, aș putea, dar nu vreau. Ca emoții caracteristice resimțite, pot fi enumerate: • furie, iritare, decepție, gust amar, dezgust, greață, trădare, dezacord, neputință, respingere, neîncredere, frustrare, umilire, se simte ridicol. Ca tendințe comportamentale pot fi înregistrate: • retragerea, bârfele, crearea unui subgrup, ranchiună, gelozie, evitare, supărăcios. Pe scurt, înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe; e
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]