1,246 matches
-
în fond - doar gunoi? În centrul parcului, era un pod nu prea înalt care traversa un râu micuț. Alice s-a oprit pe el, aplecându-se peste balustradă în așa fel încât Rosa să vadă apa care curgea vioaie pe dedesubt. Rosa a râs, fluturându-și ursulețul fericită. Era fascinată de apă. Mai ales de cea care ieșea din robinetele de la cada de baie. În rarele ocazii când asta se întâmpla. Judecând după mormăielile lui interesate, și lui Theo îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și dureroasele zile ale vremurilor noastre! Monumentul acesta de om, un monument brut, neprelucrat, nu prea departe de rudiment, și de tenebre, prin urmare, un monument manifest, un monument de om, nu are de unde și nici cum să cunoască, toate dedesubturile profanatoarei reclame, care, de un timp Încoace, Îi toacă, mărunt-mărunțel, creierii, de parcă s-ar strădui, din răsputeri, să construiască și să răspândească, În societate, o faimă dintre cele mai ascunse, mai de neobservat, dar, care, să conducă, direct și sigur
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
descoperise numaidecât cheseaua, din care scosese un pumn bun de tutun și-l ascunse în buzunarul pantalonilor, adăugând și câteva foițe "Job". Întârzie, însă, intenționat, ca să scotocească prin odaie. Trase de mânerele sertarelor, care erau însă închise, se uită pe dedesubtul mobilei, întoarse un tablou pe dos, mai medită, căută apoi să vadă dacă masa n-avea vreo cutie a mesei, în care se aflau cărți de joc și fel de fel de nimicuri, bine așezate, privi repede și grăbit, luă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dedesubt o găleată. Un om cosea repede cu o undrea pieptul G. Călinescu și pântecele unui mort. Mațele erau violete ca niște găitane bine împăturite, iar coastele erau date frumușel de o parte și de alta și aveau seu pe dedesubt. Pe urmă am văzut cu ochii mei cum îl aruncau în camion. Unul îl ținea de cap, altul de picioare, îl legăna puțin pentru ca să-i dea vânt și îl arunca deasupra, ca la abator. Asta e omul. Sufletul? Unde e
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
boașele atîrnîndu-i, cu brațele aruncate în cruce, planând iscusit și gâdilând cu muștiucul buzele trecătorilor pe care îi îndrăgea cel mai mult, (- Na, țațo, la piculină. Sărută mumos piculina...) amuzîndu-se că fumează pipa păcii cu cei mai de treabă bucureșteni... Dedesubtul său, încolonate frumos, ca la manifestație, defilau arterele Ștefan cel Mare și Nicolae Titulescu. În stânga, Orașul Vechi, atâta cât mai era, cu alimentarele hârbuite rămase în pielea goală, cu cârciumioarele ponosite, să-ți pierzi clanța prin ele de n-aveai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lumină de coniac. Praful de pe obiecte, linia castanilor, carcasa de gândac putrezit a Operei, luna, toate deveniră păhărele de coniac. Chiar și aerul părea saturat c-o suspensie de picături de coniac. Senzație ațâțătoare ce împrospătase bateriile alcooliștilor de dedesubt, făcîndu-i să lopăteze tot mai vârtos și să boncăluiască tot mai înfrigurați pe zid!... Pentru a face din escaladare o activitate cât mai instructivă, deșiratul mârâi nervos. - Cine-i Omoroaica aia? Vreo drojdieră? - Hă! Cum te-ai bunghit că-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
acum? îl interogă grăsanul și se porni, fără grabă, să jupoaie de pe celălalt fâșii ce semănau cu niște imense coji de banană. Pe care i le desprindea, apucîndu-i-le din creștetul capului, și trăgîndu-i-le până în dreptul brâului. Dând la iveală, pe dedesubtul primului bărbat, ce arăta distins, îngrijit, flegmatic, înalt, tuns perie și albit, un al doilea bărbat, ce se înfățișa treptat din interiorul primului, cu un aer jigărit, două palme mai scund, umil, mustăți rare, îmbătrînit prematur, fața acoperită de-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Pe întuneric, Doru și putrezitele se prinseră, într-un cerc mare, de mâini. Își împletiră degetele cu vecinul din dreapta și cu vecinul din stânga, ca îndrăgostiții. Erau cinci persoane înșirate, la distanțe egale, în jurul mesei, șușotind. Și apoi, nemaișușotind. Prin dedesubturi, cucoana își lipi pulpa suptă de cea a Sinistratului. Controlor spiritual era, firește, madam Nicolici. Demonii foșgăiau deja prin sufragerie, într-o aglomerație atât de râioasă, de n-ai mai fi reușit să arunci nici un ac. Deuteronomul 18:10-12, Leviticul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ședea într-un fel de magazie de scânduri prin care bătea vântul. Venea seara rupt de șale de la muncă, se mai dregea cu un rachiu. Avea ochii în fundul capului, tușea a doagă, sec și adânc, îl mânca un vierme pe dedesubt. Ținea nevastă și casă grea. Copii, să 75 nu-i mai numeri, tot galbeni și duși, cu coliva-n piept. Le căra mere într-un sufertaș. Nu prea încăpeau multe. Le arăta cârciumarului, râzând moale: - Uite vecine, pentru mînji! Scotea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Baba Marghioala 173 ostenise. Se lăsase pe vine, ciucită toată, cu mâinile în poale. Nu mai spunea nimic. Își strânsese broboada în jurul gâtului să nu răcească și-și trăsese poalele fustelor largi în jurul gleznelor, să n-o ia vântul pe dedesubt. Aglaia povestea de ale ei. Era după lăsata-secului și nu mai isprăvea. Fusese cu o seară înainte la cumetri, de bătuseră alvița, mai băuse un pahar de vin, îi mergea gura ca o melită. Când ostenise, scosese din buzunar o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se uita că, în loc de o sută de kilograme, dă cu zece mai puțin. Muierile îl blestemau, își auzise vorbe, dar ce-i păsa? Seara, după ce lăsa obloanele, se apuca să-și numere câștigul. Și parcă-l mânca un vierme pe dedesubt. Să fi fost în altă parte, ar fi scos de trei ori pe atât. Avea un plan pe care nici muierii nu i-l împărtășise. Dacă ar fi găsit ce-i trebuia, ar fi vândut casa și locul, și-ar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu a existat nici o societate a samizdatului, nici o societate civilă). Rady nu discută revolta de la Timișoara, întrucât o consideră validă din start; el este preocupat mai mult de ziua de 22 decembrie, pe care o vede alambicată și plină de dedesubturi. După teoria sa, facțiuni din Armată și Securitate au acceptat revolta populației încă din dimineața zilei de 22 decembrie, dinainte de fuga lui Ceaușescu, fiind dispuse să promoveze o schimbare politică în România; după fuga lui Ceaușescu, totuși, unele grupuri de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Da”, a răspuns tata. „Atunci, să mergem să vedem ce-ai făcut”. Ajungând la ele, bunicul meu a Început să le cerceteze cu atenție. Înainte să termine, s-a așezat În genunchi ca să se poată uita și la partea de dedesubt a scaunelor. „Robert”, i-a spus el cu asprime tatălui meu, „nu le-ai vopsit și pe dedesubt”. Tata a argumentat că oricum acolo nu se uită nimeni. „Cine-o să știe?”, a mai Întrebat el. „Tu”, i-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Mai rămâi, spuse el, dar glasul îi sună destul de neconvingător. Până te liniștești... — E târziu. Nu-ți face griji, sunt liniștită... Tataia mă așteaptă. El o să știe ce e de făcut... Îi dădu capul deoparte și-și trase picioarele de dedesubt. Bâjbâi pe podea, până își găsi chiloții, care arătau ca un petic nefolositor. S-au rupt, șopti, făcându-i ghem la piept. Nu spusese „i-ai rupt“, era un fel de a refuza să vorbească despre cele întâmplate. Cum între
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
corpul se îndesase în trunchi. Încât, judecând după mărimea pieptului, Coltuc ar fi trebuit să fie un flăcău înalt și vânjos. Așa însă abia dacă măsura, cu glugă cu tot, vreo doi coți, dacă socotim și căruțul, cu rulmenții de dedesubt. Scund, dar cu chip de- acum bărbătesc, cu nas încovoiat, tot așa, bărbătește, și cu tuleiele mijite ca niște cârcei de viță, Coltuc arăta ca un copil bătrân. Iar ochii tocmai de aceea se încăpățânau să rămână copilăroși. Alerga de-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îi prescrisese un G. Călinescu depurativ, niște prafuri, pe care Erminia le și lua pe vârful unei lingurițe înaintea mesei. O altă specialitate a celibatarei era dantela. Erminia n-ar fi pus un pahar cu apă fără a strecura pe dedesubtul farfuriei un rotocol de horbotă. Cana cu apă din mansarda lui Ioanide era acoperită de asemenea cu o dantelă. Pernele, imaculate, aveau ochiuri de broderie, nicăieri o suprafață textilă albă nu apărea ca o materie plată, ci dematerializată prin orificii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
G. Călinescu și te trage de braț cu laba, omenește. Ștolț are comun cu mine dezinteresul pentru natură. Nu se simte bine decât în cadru artificial. Fără canapea, fără fotolii e stingher. Admite cel mult umbra picioarelor scaunului sau a dedesubtului mesei și a patului. Copacii, vegetația nu sunt în gustul său. Pisica îl scârbește fiindcă se urcă în pom. Straturile de flori produc lui Ștolț sentimentul de rău fizic pe care-l avem noi când stăm în emanații de amoniac
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
spui de acea indiferență atunci când îți va fi prezentată? EL (Se ridică și udă stângaci plantele din cameră. Ea-Vehicul vine cu o stropitoare și îl ajută): Îmi pare rău, nu mă pot abona la ziarul d-voastră. Văd ștampila de dedesubt și drept urmare, la ce sumă trebuie să mă las convins. Și în afară de asta o să plec într-o lungă călătorie pe timpul meu propriu. Și d-voastră ca agent de presă știți, nu, cât de greu este, unui om, să-i trimiți
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mișcare a vieții din loc. Hai să facem drumul la tejegheaua din mijlocul naturii. PIANISTA: Nimic nu rămâne în și sub noi, decât să mergem: ca și cum ne-am duce, deci hai să mergem. COMPOZITORUL: Mergem mai departe, să mergem spre dedesubtul Steiermak-ului. Să negăm încă odată din nou, tot ce nu putem să vrem să trebuiască să se lase desemnat. Să facem așa ca și cum ar trebui ca să putem să ducem acasă toate sensurile... fără să trebuiască s-o facem ca lumea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
au fost înființate, în timp ce grupul de interese "departamentalist" din Franța se temea că regiunile s-ar putea afla pe o poziție superioară departamentelor (la fel cum departamentele au fost deasupra comunelor). Pentru a se evita acest lucru, toată ierarhia de dedesubtul statului central a fost abolită. În cazul Marii Britanii, în Anglia nu există regiuni, deci problema nu se ridică decât în cazul Scoției și al Țării Galilor. În aceste țări, Parlamentul Scoției și Adunarea Națională a Țării Galilor sunt responsabile de alocarea fondurilor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
tifon și se depărtează ușor, curbându-le, astfel încât aluatul să devină aproape transparent (micile fisuri nu compromit rezultatul final). Se pun deasupra lăptucile și bobul, ouăle, urda și brânza de vaci fărâmițate, se rulează foaia de aluat cu ajutorul tifonului de dedesubt și se așază ruloul obținut într-o tavă tapetată cu hârtie pentru copt. Ștrudelul se unge cu o emulsie preparată din apă rece amestecată cu ulei de măsline și se coace 40 de minute în cuptorul încins la 180° C.
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
stat de om. Acesta nu avea pereții căptușiți, doar tavanul din bârne. O informație datând de la începutul secolului al XIX-lea ne pomenește despre gospodăriile mai înstărite din Moldova, care aveau „întinse ogrăzi, împodobite după obiceiul turcesc și european pe dedesubt cu pivnițe adânci și boltite în care se păstrează vinurile și alte zarzavaturi trebnice gospodăriei”. Un astfel de beci ar mai fi putut fi văzut și astăzi dacă gospodăria aparținând moșierului Vasiliu din Onceștii Vechi nu ar fi fost distrusă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spiritului” sau doar „a cărții”, „căutarea absolutului”, „descoperirea lumii ascunse a eului” par uitate, prăfuite subiecte de arhivă. Setoși de propria noastră istorie, ținută la secret până acum, vrem să descoperim aventurile individului confruntat cu lumea. Experiența Închisorilor comuniste, exilul, dedesubturile vieții politice totalitare au devenit, astăzi, teme predilecte. Atât pentru autori, aflați la ora, poate tardivă, dar binevenită, a reconsiderării sertarelor, dar și pentru cititori, care descoperă cu uimire un continent scufundat chiar sub propriile lor picioare. Nu trebuie pierdută
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
etnometodologică americană, la Cooley, Mead sau Garfinkel. Concepția noologică a lui Bădescu adusă în sociologie încearcă a fi un sistem de sociologie sofianică, a cărui cheie e înainte de orice metafora revelatoare. Noologia abisală, cum spune Blaga, "surprinde fizionomia etnică în dedesubturile ei câteodată deloc vizibile" (1936:143). Abisalitățile noologice nu au coordonatele spațiului nostru fizic, nici ale timpului nostru istoric, de aceea "a fixa intuiția noastră asupra lor ține de registrul metaforic al cunoașterii, nicidecum de adevărul lor intim" (Bădescu, 1997
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
10 fibule din fier sau bronz păstrate întregi sau fragmentare care fac parte din mai multe tipuri cunoscute în această perioadă. Fibule puternic profilate, de tip carpic, fibule cu placă înaltă și cele cu teacă sau cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat (Fig. 10). În prima categorie am inclus fibulele de mici dimensiuni, cu corpul puternic profilat, arcul curbat și resortul bilateral, scurt, cu un nod terminal, portagrafa triunghiulară, uneori corpul lățit trompetiform spre resort, care constituie o continuare a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]