1,049 matches
-
nu poate fi vorba de desfășurarea unei activități eficiente, demnă de luat În seamă. Prescripțiile teoriei instruirii neatrag astfel atenția că sursa metodei se află și de această dată În realitatea obiectivă, că nici vorbă nu poate fi de o deducție Întâmplătoare, ce ar aparține exclusiv lumii subiective a profesorului, simplei emanații a minții și a voinței sale; ele furnizează unul dintre cele mai convingătoare argumente și anume că metodologia didactică nu se poate construi pe temeiul unei simple intuiții a
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
desfășurării procesului de Învățământ. Definită În termeni științifici, metoda Încetează, astfel, de a fi confundată cu forma subiectivă În care profesorul realizează prezentarea științei, cu maniera sau stilul lui personal de a Învăța pe alții; ea nu mai este o deducție bazată pe simpla intuiție a lucrurilor ori o derivație izvorâtă din „logica bunului simț” sau o practică empirică ce se conduce după principiul „Încercării și erorii”. Este tehnică - Întrucât este purtătoarea acțiunii didactice și educative, servind nemijlocit praxisul pedagogic; reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor discipline particulare la generalizări mai cuprinzătoare și mai profunde. Toate acestea sunt regăsite În conversația euristică, În metoda problematizării, În metoda expozitivă etc. Iar În cazul metodelor deductive, demersul este invers celui inductiv, În sensul că subiectul implicat În deducție pornește de la cunoștințe cu caracter general, ajungând la cunoștințe cu caracter particular; de la o noțiune, idee, principiu definite pentru a ajunge la cazul particular sau specific; de la o generalizare superioară la o alta inferioară. După Ausubel, „...drumul normal al cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cunoștințe cu caracter particular; de la o noțiune, idee, principiu definite pentru a ajunge la cazul particular sau specific; de la o generalizare superioară la o alta inferioară. După Ausubel, „...drumul normal al cunoașterii concentrate și recapitulative din activitatea școlară este al deducției, de la vârf spre baza piramidei conceptuale a fiecărei discipline” (BÎrzea, 1996, p. 25). Sunt folosite În scopul prezentării de adevăruri sub formă de axiome, postulate, idei, noțiuni, În formarea gândirii ipotetico-deductive. Metodele transductive, divergente, implică relații ilogice, treceri de la particular
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și să-l Învețe să exploreze aceste contradicții din gândirea lui, din cuprinsul cunoștințelor sale. Practicarea pe o perioadă mai Îndelungată a unor asemenea proceduri conduce la formarea unor strategii cognitive 1 corespunzătoare, cu valoare euristică, de tipul inducției și deducției, a analogiei etc. Metodologia euristică incită activitatea intelectuală a elevului, Îl obligă să gândească și să reflecteze În cursul Învățării, stimulează capacitatea de asociație, dă loc la noi asociații, face să se nască noi idei și prilejuiește o Învățare mai
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de sciences (1981) stabilește o listă de 13 procese specifice științei, care urmează să devină, În același timp, tehnici de lucru În Învățământ și obiective de realizat. Acestea sunt: observarea, clasificarea, notația numerică, măsurarea, stabilirea de raporturi spațio-temporale, comunicarea, predicția, deducția, definițiile operaționale, formularea ipotezelor, interpretarea datelor, identificarea și controlul variabilelor și experimentarea. Unele dintre aceste operații prefigurează o serie de metode specifice, așa cum sunt: metoda observației, metoda experimentului de laborator și de teren, studiul documentelor istorice, metoda anchetei de teren
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ferment al activității mintale, un instrument de obținere a informației. Ea precede construcția raționamentului, orientează gândirea pe calea descoperirii adevărului, putând să direcționeze cu subtilitate percepția, Înțelegerea și judecata spre sesizarea a ceea ce este nou și esențial, să Îndemne la deducții și inducții, să dea un impuls constituirii noilor generalizări, să devină deci o formă productivă de gândire. Cercetările din ultima vreme atestă faptul că utilizarea conversației ca exercițiu euristic, În adevăratul sens al cuvântului, este condiționată de caracterul Întrebărilor la
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ordin superior (sau de gradul doi) ca rezultat al combinării a două sau mai multe reguli (principii), cu putere de generalizare la o gamă largă de situații similare. „În mod formal vorbind, susține Gagné, se poate compara acest proces cu deducția și arta de a trage concluzii logice, subiectul cunoscând deja principiile elementare de la care se pornește În formularea unui nou principiu de ordin superior - acesta este prototipul rezolvării de probleme.” (Shulman, Keisler, 1973, p. 128) Predarea materiei prin punere de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
șase etape posibile În rezolvarea unei situații-problemă: a) definirea punctului de plecare și a scopului urmărit; b)punerea problemei - prin cunoașterea profundă a situației de plecare și selectarea informației; c) organizarea informației; d) transformarea informației - pe calea raționamentului, inducției și deducției, a intuiției și analogiei, inclusiv a utilizării și a altor procedee paralogice, În vederea identificării soluțiilor posibile; e) luarea deciziei - opțiunea pentru soluția cea mai bună; f) verificarea soluției alese și a rezultatelor, demers care trebuie așezat Înainte de a se purcede
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a libertății de a opera transferuri de cunoștințe, de a pune probleme, de a emite ipoteze și de a găsi soluții, de a descoperi idei. Este activ, prin urmare, În măsura În care implică operații logice de analiză și sinteză, de inducție și deducție, descompuneri În unități logice și reconstrucții, asociații și Înțelegere, prelucrări și atribuiri de semnificații, combinații creative și atitudine critică; - studiul implică memorare. Ceea ce În mod obișnuit numim „lipsă de memorie”, nu este altceva decât lipsa unei educații de folosire a
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
schimbărilor care intervin În mărimea plantelor, În lungime și În grosime, ca și a creșterii diferențiate a unor părți ale respectivelor plante poate ajuta la sesizarea unor reguli de clasificare, reguli de spațiu și timp, la Însușirea unor reguli de deducție („deducția de creștere”, de „schimbări de stări” etc. (Gagné, 1975, p. 227). Interesante pot deveni așa-numitele „observări meteorologice”, utile pentru sesizarea caracteristicilor diferitelor anotimpuri sau chiar observări mai complexe consemnate prin ceea ce se cheamă „Calendarul naturii”, cu relevarea consecințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care intervin În mărimea plantelor, În lungime și În grosime, ca și a creșterii diferențiate a unor părți ale respectivelor plante poate ajuta la sesizarea unor reguli de clasificare, reguli de spațiu și timp, la Însușirea unor reguli de deducție („deducția de creștere”, de „schimbări de stări” etc. (Gagné, 1975, p. 227). Interesante pot deveni așa-numitele „observări meteorologice”, utile pentru sesizarea caracteristicilor diferitelor anotimpuri sau chiar observări mai complexe consemnate prin ceea ce se cheamă „Calendarul naturii”, cu relevarea consecințelor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teoriei care le include de a explica domeniul cercetat. Un demers strict inductiv, concretizat prin emiterea de ipoteze pornind de la observarea realității, este ineficient: el va pune în evidență legi, însă nu va genera teorii. Teoria presupune îmbinarea inducției cu deducția, pornind de la o idee novatoare, care ar trebui să se refere, sub o formă sau alta, la conexarea părților disparate din cadrul tabloului simplificat, în așa fel încât să se poată spune lucruri noi și relevante despre acel domeniu - în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
învățământ. Lectura l-a convins că acțiunea Creatorului constituie singura explicație acceptabilă a finalității și armoniei din natură, a fenomenelor adesea uimitoare ale adaptării speciilor de plante și animale la mediul în care trăiesc. Darwin a fost încântat de logica deducțiilor din cărțile lui Paley. În Autobiografie, el compara această logică cu cea pe care a admirat-o studiind geometria euclidiană. Tot acolo notează că pe vremea călătoriei pe care a întreprins o pe vasul Beagle era „destul de ortodox“ din punct
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Medicină din Edinbourgh, devenit oftalmolog la Londra, n-a realizat performanțe și a acordat prioritate pasiunii pentru literatură. Se pare că figura celebrului detectiv i-a fost inspirată de profesorul Joseph Bell, chirurg cu un spirit de observație, analiză și deducție excepționale. Publicul cititor l-a obligat să-l mențină în viață pe Sherlock Holmes. Cităm din creația acestui scriitor: "O lume dispărută", "Isprăvile și aventurile generalului Gerard", "Istoria campaniei engleze în Franța și Flandra" (1915-1920). Milioane de cititori continuă să
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
intransigentă cu moldovenismele, textul de bază fiind cel din "Convorbiri". Ediția Iorga rămâne totuși una puțin răspândită, putin comentată. C. Bogdan Duică dă în anii '20 prima cronologie corectă a publicării poeziilor, cronologie externă atestată prin tipărire, iar nu prin deducție, după manuscrise. Ibrăileanu inițiază studiul postumelor, intervențiile sale frisonant-polemice vizând modelele tiranice gen Maiorescu, Scurtu. După ediția sa din 1930, celebră și foarte comentată va fi ediția de lux din 1941. Pledând pentru unificarea limbii poemelor eminesciene în direcția formelor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
secera pe Ștefan departe, într-adevăr, de casă, în 1858, înaintea Smarandei)". Unde e atunci noutatea acestei monografii? Un răspuns ar fi: în toate celelalte texte mai discrete, lipsite de astfel de efecte de spectaculos facil, de revelații simbolistice și deducții aberante. Există, de pildă, trei foarte interesante capitole, răspîndite în carte și intitulate Puzzle. Ele sînt un fel de colecție de notații personale, un fel de jurnal de călătorie în lumea operei lui Creangă. Cînd serioase și erudite, cînd speculative
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
și cele mai mari nave ale Uniunii Sovietice. Ei încărcau mereu la Novorossiisk. Și de la această poveste mulți s-au întrebat că dacă nu era omul securității, nu putea să comande o asemenea navă. Ori asta este o nebunie prin deducție. Sau e o nebunie să faci asemenea deducții pentru că nimeni nu-ți dădea o navă de asemenea dimensiuni pentru că erai susținut de securitate. Trebuia să știi s-o conduci. Eram foarte tânăr, însă navele ca și avioanele nici în vremea
De ce nu poate fi asemuit Traian Băsescu cu Nicolae Ceaușescu () [Corola-journal/Journalistic/42876_a_44201]
-
Ei încărcau mereu la Novorossiisk. Și de la această poveste mulți s-au întrebat că dacă nu era omul securității, nu putea să comande o asemenea navă. Ori asta este o nebunie prin deducție. Sau e o nebunie să faci asemenea deducții pentru că nimeni nu-ți dădea o navă de asemenea dimensiuni pentru că erai susținut de securitate. Trebuia să știi s-o conduci. Eram foarte tânăr, însă navele ca și avioanele nici în vremea comunismului nu se dădeau pe pile", a arătat
De ce nu poate fi asemuit Traian Băsescu cu Nicolae Ceaușescu () [Corola-journal/Journalistic/42876_a_44201]
-
toate ale lumii, Lennon nu credea decât în el însuși. (Și-n Yoko Ono.) Manasia crede în câteva lucruri fără mare importanță. (Și-n Lennon.) Schimbările despre care vorbește sunt, așadar, în primul rând, niște schimbări de atitudine. De dispoziție. Deducția stă, în întregime, pe un detaliu. E doar un exemplu. Cu grad mediu de dificultate. Să mai încercăm unul: „Asemeni dragonului/ de Komodo/ otrăvești aerul/ pe care-l respirăm/ apa pe care o bem/ cuvintele pe care/ mi le șoptești
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
s-a cam înțeles. În plus, n-am destul spațiu pentru a descompune, rând cu rând, marile poeme, cum sunt Motocicleta de lemn sau Alevin.) Ștefan Manasia e un poet înzestrat cu un nebănuit curaj al dificultății. Un vizionar al deducției.
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
au ca pandant teroarea din trecut a celuilalt Haruki: superiorii îi bat, îi umilesc pe tinerii înrolați fără voie, sub pretextul pregătirii pentru misiunea sinucigașă. Iar Haruki 2 pare dublul sau reîncarnarea lui Haruki 1, repetându-i destinul. Ruth face deducții, crede că pachetul a ajuns la ea în resturile catastrofei de la Fukushima aduse de tsunami pe coasta canadiana, se întreabă dacă Nao și Jiko mai trăiesc, începe să le caute numele pe internet și găsește o legătură între tatăl fetei
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
Semnele unei necunoscute dereglări apar încă din Marea Neagră, odată cu interdicția de a intra în portul Constanța pentru cei care au drept destinație Odesa. Pentru autoritățile române, ei implică un potențial pericol. Semn ignorat de romancierul ce se consideră experimentat în deducția adevărului pe baza unor insignifiante detalii. Ca și ușoara întârziere a acordării vizei, odată ajuns în portul Odesa. Întârziere prelungită apoi, inexplicabil, vreme de trei zile. Ca și la sosirea lui Romain Rolland, André Gide ori Panait Istrati, serviciul de
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
la originea tuturor limbilor, o gramatică care a luat naștere, de-a lungul evoluției, din structura creierului uman. Gramatica aceasta e prelungirea zestrei noastre genetice. Dacă găsim gramatica generativă, suntem mîntuiți, căci din matrița ei vom putea scoate apoi, prin deducție logică, toate limbile planetei. Pentru Coșeriu, concepția aceasta stă pe o premisă falsă: aceea că limbajul ar fi o facultate auxiliară care a apărut la un moment dat în evoluția omului. Odată apărută facultatea, omul s-a folosit de ea
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
trimiși de Securitate cu misiuni în exterior, s-au numărat, între alții, Noel Bernard și Paul Goma? În spatele dosarelor închise Un punct de vedere destul de decis în cazul Mihai Botez are Radu Ioanid, care își construiește ipoteza în special pe deducții, similarități, evocarea unor situații ce-i ridică semne de întrebare (de pildă - autograful dat de Mihai Botez lui Marian Ureche) și mărturisirile făcute lui între patru ochi, cu martori sau prin mesaje electronice de diverse surse creditabile a fi deținut
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]