2,757 matches
-
cu deficienții de auz (26%). Diferențele dintre performanțele globale la surzi și auzitori fiind semnificative, rezultă că nivelul intelectual al deficienților auditivi a fost sub nivelul auzitorilor. Prezentând rezultatele În funcție de sex la surzi și auzitori, s-a observat că la deficienții auditivi fetele au obținut rezultate mai bune decât băieții, iar la auzitori băieții au fost superiori fetelor. Diferențele dintre sexe la cele două populații nu sunt semnificative. Rezultatele mai bune obținute de fetele cu deficiență auditivă se datoresc influenței tipului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu deficiență auditivă se datoresc influenței tipului de educație specială (o parte 11 din numărul fetelor care au frecventat Centrul de reabilitare a auzului și limbajului au obținut performanțe superioare băieților din școlile generale speciale). Rezultatele cele mai apropiate dintre deficienții de auz și auzitori au fost obținute la probele de Încastrare (C și D), care fac apel mai mult la gândirea concretă (operarea cu obiectele concrete), decât la gândirea abstractă (operarea cu simboluri).Mai dificile s-au dovedit a fi
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ale perspectivei În adâncime etc.la care subiecții surzi au manifestat o rămânere În urmă. Figura nr. 1: Rezultatele obținute de surzi și auzitori pe ansamblul probelor Făcând analiza globală interprobe observăm că ordinea dificultății modelelor nu este aceeași pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai Înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele din 4 cuburi performanțele auzitorilor au fost superioare performanțelor obținute de surzi, dar În cazul secvențelor constând din lovirea a trei cuburi
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nesemnificative pentru unele vârste. În cazul secvențelor mai complexe, care constă din lovirea ritmică a 4 cuburi diferențele dintre surzi și auzitori au fost semnificative. În cazul unor sarcini simple, care fac apel mai mult la primul sistem de semnalizare, deficienții de auz au obținut performanțe apropiate celor obținute de auzitori, pe când În cazul sarcinilor mai complexe, care fac apel la cel de-al doilea sistem de semnalizare, deficienții de auz rămân În urma auzitorilor. Se cunoaște că reușita În cazul secvențelor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sarcini simple, care fac apel mai mult la primul sistem de semnalizare, deficienții de auz au obținut performanțe apropiate celor obținute de auzitori, pe când În cazul sarcinilor mai complexe, care fac apel la cel de-al doilea sistem de semnalizare, deficienții de auz rămân În urma auzitorilor. Se cunoaște că reușita În cazul secvențelor complexe implică Însușirea noțiunii de număr, reversibilitatea, aspectul voluntar al atenției, memoriei etc. Aceasta Înseamnă că deficienții de auz se antrenează mai greu În rezolvarea secvențelor complexe. Copierea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
care fac apel la cel de-al doilea sistem de semnalizare, deficienții de auz rămân În urma auzitorilor. Se cunoaște că reușita În cazul secvențelor complexe implică Însușirea noțiunii de număr, reversibilitatea, aspectul voluntar al atenției, memoriei etc. Aceasta Înseamnă că deficienții de auz se antrenează mai greu În rezolvarea secvențelor complexe. Copierea figurilor geometrice s-a dovedit sensibilă În diagnosticarea copiilor care prezintă deficit al organizării grafo-perceptive, o retardare a limbajului sau dificultăți În primele etape ale Însușirii citirii și scrierii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
realizează, mai degrabă, Însușirea anumitor moduri de apropiere, de mișcare, care sunt mai mult sau mai puțin generale. De aceea surzii știu mai mult să facă decât să Înțeleagă ceea ce percep. (T.Căliman,1975). Dar, În urma demutizării, o dată cu dezvoltarea limbajului, deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să Înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au Înțeles Înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să Înțeleagă ceea ce percep. (T.Căliman,1975). Dar, În urma demutizării, o dată cu dezvoltarea limbajului, deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să Înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au Înțeles Înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată În test În cazul subiecților deficienți de auz, iar În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
abstractizări, să Înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au Înțeles Înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată În test În cazul subiecților deficienți de auz, iar În cazul subiecților auzitori copierea rombului pare mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34% față de 52, 23%). Dintre cele 7 modele geometrice
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți de auz. Dificultatea copierii figurilor geometrice respectă ordinea dată În test În cazul subiecților deficienți de auz, iar În cazul subiecților auzitori copierea rombului pare mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34% față de 52, 23%). Dintre cele 7 modele geometrice prezentate cel mai ușor de reprodus a fost modelul 2 („┼”), la care sau obținut performanțe
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
au Înregistrat și la construcții din cuburi după imagini (proba G). Acestea fiind datorate unor reprezentări ale perspectivei În adâncime, unor reprezentări numerice și unei structurări perceptiv-motrice spațiale mai bune la auzitori. Acest fapt demonstrează că În domeniul inteligenței practice deficienții de auz obțin performanțe mai slabe decât auzitorii. Finalizând rezultatele În funcție de vârstă la cele două populații examinate se constată diferențe semnificative Între surzi și auzitori, deficienții auditivi prezentând o Întârziere de un an față de auzitori (vezi Tabelul 3). Mediile cresc
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
perceptiv-motrice spațiale mai bune la auzitori. Acest fapt demonstrează că În domeniul inteligenței practice deficienții de auz obțin performanțe mai slabe decât auzitorii. Finalizând rezultatele În funcție de vârstă la cele două populații examinate se constată diferențe semnificative Între surzi și auzitori, deficienții auditivi prezentând o Întârziere de un an față de auzitori (vezi Tabelul 3). Mediile cresc progresiv odată cu Înaintarea În vârstă, iar coeficientul de variabilitate (C.V.) scade. Deci, la vârstele mai mari rezultatele sunt mai uniforme, grupul este mai omogen. Conform semnificației
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nesemnificative nu s-a elaborat un etalon În funcție de sex. M. Foucault afirmă, referitor la acest lucru, că putem adiționa rezultatele fetelor cu ale băieților În măsurarea inteligenței. (M.Foucault,1933) În tabelele VIII și IX sunt prezentate etaloanele pentru subiecții deficienți de auz, respectiv auzitori În vârstă de 4-9 ani. La vârstele mici frecvența performanțelor este mai mare În ultimele trei clase normalizate, iar la vârstele mari raportul se inversează, performanțele crescând o dată cu Înaintarea În vârstă. Din compararea celor două etaloane
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auzitori În vârstă de 4-9 ani. La vârstele mici frecvența performanțelor este mai mare În ultimele trei clase normalizate, iar la vârstele mari raportul se inversează, performanțele crescând o dată cu Înaintarea În vârstă. Din compararea celor două etaloane se observă că deficienții de auz ating nivelul intelectual al auzitorilor cu Întârziere de 1 an. Concluzii 1). În domeniul inteligenței practice, pe baza testului Borelli-Oléron deficienții de auz prezintă o Întârziere de un an comparativ cu auzitorii de aceeași vârstă. Acest lucru se
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
raportul se inversează, performanțele crescând o dată cu Înaintarea În vârstă. Din compararea celor două etaloane se observă că deficienții de auz ating nivelul intelectual al auzitorilor cu Întârziere de 1 an. Concluzii 1). În domeniul inteligenței practice, pe baza testului Borelli-Oléron deficienții de auz prezintă o Întârziere de un an comparativ cu auzitorii de aceeași vârstă. Acest lucru se poate observa foarte ușor prin compararea performanțelor medii În funcție de vârstă la cele două populații. De exemplu la vârsta de 5 ani deficienții de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Borelli-Oléron deficienții de auz prezintă o Întârziere de un an comparativ cu auzitorii de aceeași vârstă. Acest lucru se poate observa foarte ușor prin compararea performanțelor medii În funcție de vârstă la cele două populații. De exemplu la vârsta de 5 ani deficienții de auz obțin performanța de 12,98 care este foarte apropiată de performanța obținută de auzitori la vârsta de 4 ani (13,95). De asemenea compararea etaloanelor orientative ne arată același lucru. Astfel, În categoria a III a a etalonului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz obțin performanța de 12,98 care este foarte apropiată de performanța obținută de auzitori la vârsta de 4 ani (13,95). De asemenea compararea etaloanelor orientative ne arată același lucru. Astfel, În categoria a III a a etalonului pentru deficienții de auz În vârstă de 5 ani se Încadrează subiecții care obțin performanțe Între valorile 15 - 11,5, valori caracteristice pentru auzitori la vârsta de 4 ani. 2). Testul Borelli-Oléron se dovedește sensibil În diferențierea subiecților În funcție de vârstă. Testul nu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
matematică) pa baza testului Borelli-Oléron este mai bun la vârstele mai mari, Însă nu putem absolutiza valoarea acestuia. (Se recomandă examinarea unui număr mai mare de subiecți În stabilirea prognosticului). Aspecte privind formarea și evaluarea competențelor de lectură ale elevului deficient de auz Profesor psihopedagog Gabriela Chirteș Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Lucrarea este un studiu despre anumite aspecte privind formarea și evaluarea dimensiunii textuale a competenței de comunicare a elevilor cu deficiență de auz de vârstă gimnazială. Un argument
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vârstele mai mari, Însă nu putem absolutiza valoarea acestuia. (Se recomandă examinarea unui număr mai mare de subiecți În stabilirea prognosticului). Aspecte privind formarea și evaluarea competențelor de lectură ale elevului deficient de auz Profesor psihopedagog Gabriela Chirteș Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Lucrarea este un studiu despre anumite aspecte privind formarea și evaluarea dimensiunii textuale a competenței de comunicare a elevilor cu deficiență de auz de vârstă gimnazială. Un argument care susține importanța acestei teme este faptul că ar
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
evidențierea limitelor impuse de deficiența de auz În formarea competențelor de lectură. Obiectivele generale: prezentarea metodicii de formare și a modalităților de evaluare a competențelor de lectură, precum și a unor strategii de eficientizare a predării lecturi literare În școala pentru deficienți de auz. Obiectivele specifice ale lucrării răspund la următoarele Întrebări: 1. Cum se poate adapta modelul comunicativ-funcțional din școala de masă, particularităților de dezvoltare ale elevului cu deficiență de auz; 2. Cum se poate realiza asimilarea unor strategii de Învățare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
particularităților de dezvoltare ale elevului cu deficiență de auz; 2. Cum se poate realiza asimilarea unor strategii de Învățare care să asigure dezvoltarea dimensiunii textuale a competenței de comunicare (scopul fiind formarea unor deprinderi de lectură capabile să transforme elevul deficient de auz În cititor autonom); Lucrarea este structurată pe două părți: În prima parte am prezentat particularități ale predării lecturii literare pornind de la consecințele pe care le are deficiența de auz asupra dezvoltării , iar În partea a doua am cuprins
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
literare pornind de la consecințele pe care le are deficiența de auz asupra dezvoltării , iar În partea a doua am cuprins rezultatele unui studiu despre predarea lecturii literare la clasa a V-a. Specificul lecțiilor de lectură literară În școala pentru deficienți de auz Un aspect foarte important al predării limbii și literaturii române la copiii deficienți de auz este fixarea corectă a limitelor și posibilităților lor de Înțelegere și Învățare. Modalitatea cea mai corectă este aceea care pornește de la realitățile psihologice
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
partea a doua am cuprins rezultatele unui studiu despre predarea lecturii literare la clasa a V-a. Specificul lecțiilor de lectură literară În școala pentru deficienți de auz Un aspect foarte important al predării limbii și literaturii române la copiii deficienți de auz este fixarea corectă a limitelor și posibilităților lor de Înțelegere și Învățare. Modalitatea cea mai corectă este aceea care pornește de la realitățile psihologice ale copilului deficient de auz și de la consecințele acestei deficiențe asupra dezvoltării: A. Consecințe de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Un aspect foarte important al predării limbii și literaturii române la copiii deficienți de auz este fixarea corectă a limitelor și posibilităților lor de Înțelegere și Învățare. Modalitatea cea mai corectă este aceea care pornește de la realitățile psihologice ale copilului deficient de auz și de la consecințele acestei deficiențe asupra dezvoltării: A. Consecințe de gradul I: neachiziția spontană a limbajului (care duce la mutitate) sau achiziția limbajului sub limita normală. B. Consecințe de gradul II: Incapacitatea de operare a gândirii cu noțiuni
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]