113,833 matches
-
a putea niciodată să-l localizez definitiv, să-l reduc la un model. Eu sunt amantul plecat pe drumuri... cel care a resimțit fericirea iluziilor pasagere și a popasurilor temporare... O mărturisesc aici, da, am căutat. Lenea nu m-a definit. Mai degrabă rătăcirea. Și astfel, fără ajutor străin, am căutat teatrul care-mi era necesar conformându-mă astfel devizei lui Freud: "fiecare om trebuie să descopere pentru el însuși în ce fel se poate salva". A se pierde e mai
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
esențială a matematicii. Cu marea deosebire însă că acolo unde cuvintele se dovedesc neputincioase, acolo simbolurile sînt menite a prelua conținutul intuitiv al gîndirii noastre. Un artist ale cărui metafore nu ia niciodată chipul cuvîntului, cam așa s-ar putea defini în zilele noastre matematicianul. Un alt amănunt este că efortul pe care ți-l cere cartea lui Solomom Marcus este prima condiție a înțelegerii ei. De aici și forța ei modelatoare, sau mai bine zis de aici putința de a
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
Talent) - să lase loc post-momentului, oricare ar fi el. Acest postmoment se cheamă în cazul demonstrației de față trans-roman, ceea ce vrea să spună, "romanul iese din matcă și trebuie să-i îngăduim să migreze, chiar dacă, pentru moment, nu-l putem defini ori clasifica." Dar ce anume deosebește trans-romanul de proza pre-modernistă? Un text modernist e ușor de identificat de obicei, din cauza frondei lui foarte previzible împotriva normei verbale și narative. O frondă de limbaj, după cum am văzut - deși nu putem ignora
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
mai degrabă sporadice); 2. faptul că oficialii și presa explică problemele sociale de azi aproape exclusiv prin "mentalitatea" românilor, explicație preluată de opinia publică, în pofida faptului că termenul "mentalitate" nu mai este de multă vreme operațional în domeniul antropologiei sociale. Definind, pe urmele lui Max Weber, etica muncii ca "ansamblul valorilor legate de muncă", Monica Heintz face o trecere în revistă a mutațiilor produse în conținutul acestui concept în țările dezvoltate, de la apariția sa în zorii societății industriale pînă în societatea
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
cu care am avut recent ocazia să mă întrețin o jumătate de oră, pare un om eminamente de treabă, cu cele mai bune intenții, însă lipsit și de un proiect, și de experiența necesară, și de atu-ul greu de definit, dar perceput îndată de toți, al capacității de a se impune și de a persuada. Intrînd în jocul Dvs. și presupunînd că mi s-ar cere să avansez cîteva priorități de lucru, aș preconiza o listă minimală de obiective, subînțelegînd
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul intropatie (cuvânt francez propus de Flournoy că echivalent al empatiei, folosit pentru prima dată de către Titchener), cuvânt ce se definește că ,,o specie de comuniune afectiva prin care cineva s-ar identifica cu o altă persoană, măsurându-se în acest fel sentimentele” (R. Gherghinescu, op. cît., p. 30) și de la ideea conform căreia comunicarea îl conține pe om, iar omul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sale, fără însă a deveni o fuziune afectiva de tipul identificării emoționale totale (P. Maucorps, R. Bassoul, Empathies et connaissance d’autrui, Éditions du CNRS, Paris, 1960; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). La rândul său, Kenneth B. Clark definește empatia că ,,o capacitate a unui individ de a simți trebuințele, aspirațiile, frustrările, bucuriile, supărările, anxietățile, durerile, foamea altora, ca și cum ar fi ale lui proprii” (K. B. Clark, ,,Empathy. A Neglected Topic în Psychological Research”, în American Psychologist, vol. 35
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu intervine vreun moment în creație, în care să se impună o ordine de preferință. Gândește-te la cele dintâi după cele din urmă: dacă moartea nu determină altceva decât despărțirea sufletului de corp, contrarul morții, adică viața, nu se definește altfel decât ca unirea corpului și a sufletului; dacă despărțirea în același timp a ambelor substanțe se petrece prin moarte, la fel din unirea acelorași substanțe rezultă viața. Mai mult: recunoașterea vieții de la zămislire, fiindcă tot de la zămislire afirmăm că
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
examen clinic, antecedente personale patologice, analize uzuale de laborator) este excluderea unei posibile etiologii secundare. Indicația de investigare mai amănunțită a unei posibile etiologii secundare în absența unor semne și simptome sugestive este la pacienții cu HTA rezistența la tratament, definită prin ținta terapeutică neatinsă în ciuda bunei aderențe la tratamentul cu doze optime de trei antihipertensive, inclusiv un diuretic sau la cei cu debut al hipertensiunii la vârste prea tinere sau prea înaintate. Cele mai frecvente cauze de hipertensiune arterială secundară
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
o privească e mai mare decât toate frumusețile. Într-un fel îți dai seama de ea, dar în altul nu speri să o poți sesiza. Orice frumusețe are, dealtfel, ceva din acest caracter paradoxal: o vezi și nu o poți defini, sau vedea în întregime; o vezi și nu o poți circumscrie nici cu simțirea directă, nici în conceptele care traduc această sesizare directă, dar insuficientă”<footnote Idem, notele explicative, nr. 262, 263, PSB, vol. 29, p. 286. footnote>. Fiecare treaptă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
marile sale compoziții, indiferent dacă sunt realizate în anii douăzeci și se numesc Cosași odihnindu-se sau în anii cincizeci și se numesc Semnarea apelului pentru pace, se înscriu în aceeași măsură în proiectul tînărului sistem comunist de a-și defini un profil moral și a-și identifica un conținut filosofic. Că profesorul Camil Ressu avea o altă atitudine, că omul de cultură nu era nicicum un colaborator docil al regimului, ci, din contra, un reprezentant demn și liber al apusei
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
-G. Pamfil, V. Radu, V. Zăstroiu; Litera Internațional, 2006) îl include, ca urmare a unei decizii de actualizare anunțate în prefață ("în această nouă ediție a fost îmbogățit inventarul lexical îndeosebi cu cuvinte uzuale recente"). Termopan (cu pl. termopane) este definit în dicționar ca "geam de fabricație specială, cu rezistență mare la transmisia termică și fonică, folosit la ferestre", indicîndu-se proveniența sa dintr-o denumire comercială. E interesant că motorul Google, bun indicator al frecvențelor relative, găsește numele de marcă Thermopane
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
criticii-șefi, a căror militanță nu suferă contrazicerea". Cronicarul împărtășește, împreună cu Al. Cistelecan, felul acesta de a vedea critica literară. Despre evenimentul literar O interesantă anchetă-dezbatere despre evenimentul literar putem citi în RAMURI (nr. 11, 12/2006). Realizator: Horia Gârbea. Cum definim evenimentul literar, ce factori îl determină, dacă s-au produs sau nu la noi, în 2006, evenimente literare, acestea ar fi, rezumându-le, temele anchetei din Ramuri. Participanții extind discuția și la alte probleme care au preocupat anul trecut lumea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
doar oameni de litere, și asta pentru că domeniul lor de predilecție nu este literatura beletristică, ci filozofia sau critica literară. În al doilea rînd, în ciuda limbii elegante și cultivate de care fac uz, acești intelectuali nu ascultă de criteriile ce definesc noțiunea de scriitor. ŤA fi scriitorť, spune Florin Iaru, Ťimplică, pentru mine, o anumită îndemînare de a crea lumi virtuale, de a trezi emoții estetice și de a produce transformări în limbaj. Scriitorul încearcă o deplasare a jaloanelor estetice. Ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
lui Johann Sebastian Bach - 1750. A doua precizare se referă la relevanța figurii lui Bach ca reprezentant de vârf nu doar a Barocului, ci pentru întreaga evoluție a culturii muzicale europene care i-a premers și pe care o putem defini drept „Ev polifonic”. Într-un alt sens, Bach apare ca un ultim reprezentant al acestui „Ev” în ideea lui Marcel Gauchet, conform căreia anul 1700 reprezintă limita până la care se poate vorbi despre o istorie religioasă a Europei, ceea ce urmează
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
grăunte”, „sămânță”, „miez”, „celulă” (spre deosebire de „figura” și „figurativitatea” retorică renascentistă sau barocă) sau - în termenii lui Boris Asafiev<footnote Boris Asafiev, Muzikalnaia forma kak proțes (Forma muzicală ca proces), Leningrad, Editura Muzîka, 1971. footnote> - din intonație, pe care o putem defini, la limita simplității, ca interval între două sunete, ele fiind înțelese ca potențial relațional generativ care, printr-o amplificare gradată, permite transfigurarea succesivă a intonației înspre ipostaze de motiv, frază, perioadă, articulație formală, ansamblu de articulații, ciclu de părți etc.
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
temele „încleștate” și, ulterior, „împăcate”. Acești trei parametri - intonația ca sursă a întregului discurs, simfonismul ca elan vital în sens procesual, care străbate (prin) întreaga lucrare (sugestiv fiind germanul durch, englezescul through sau rusescul skvozi) și dialogismul ca principiu conflictual-generativ, definesc natura mutației și diferența specifică între gândirea de tip retoric și gândirea de tip organic. O limită superioară a gândirii de acest tip, precum și o formă împinsă spre o evidentă hiperbolizare conceptuală o identificăm în imaginea ideii Gesamtkunstwerk - a operei
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
nu le-a presupus și, implicit, nu le-a determinat?; (d) care ar fi modul particular și specific de abordare și utilizare a acestor stiluri tot mai comprimate de către compozitorii care le-au apelat, sau, altfel spus, cum poate fi definită relația între intuiția creativă a compozitorului și alegerea unei anumite structuri stilistice dintr-o multitudine tot mai diversificată, drept consecință a unei presiuni sau compresii tot mai mari?; și în final: (e) cine sau ce exercită presiunea și cine sau
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
stilistice funcționează pe principiul de convertor, deoarece schimbarea statutului unei structuri din stilistică în canonică - ceea ce înseamnă o „transpoziție” la un statut superior și, în același timp, o „modulație” (reformulare) funcțională - determină nevoia completării nivelului structural stilistic golit astfel. Canonicitatea definind câmpul unor potențiale alegeri în plan stilistic, există două posibilități: (a) compozitorul se va conforma cu formularea deja canonizată a stilului, sau (b) compozitorul nu se va conforma, existând diverse grade ale acestei „nesupuneri”. Formularea unei concepții stilistice noi este
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
eu, prin care un număr infinit de variante ale aceleiași structuri pot fi relevate aidoma variilor grime de oameni dintr-o mulțime oarecare: deși toți au ochi, nas, urechi etc., fiecare are o fizionomie unică. Rolul compozitorului este de a defini arhetipuri care se vor incarna la cheremul șansei. Dorința mea este ca o asemenea variantă să fie prezentată în public numai o singură dată, evitând astfel tratarea ei ca obiect ce poate ci comercializat. Aici apare o chestiune legată de
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
al agregatelor verticale, și așa mai departe, până la durata totală a piesei, ceea ce îmi permite să unesc compoziția piesei cu sinteza sunetelor într-o operație uniformă, continuă și fără cusături. în muzica mea folosesc de obicei o matrice abstractă care definește ce fel de evenimente sonore se pot produce și în ce moment, creîndu-se o potențialitate realizată în parte prin operații nedeterminate. Sunetele propriu-zise sunt generate prin sinteză aditivă, o metodă costisitoare, dar care permite un control absolut, dublat, în cazul
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
și mai puțini în România. Există, încă, convingerea că, dacă scrii în altă limbă, nu mai aparții literaturii române, pur și simplu. Dar oare nu e timpul să gândim mai modern, și cu mai multă independență? O literatură nu e definită numai de o limbă maternă, și ar trebui definită de toți cei care se nasc în ea, oricât de departe se vor duce în spațiul artistic, pentru că performanța lor adaugă literaturii române un element foarte nou, dar mult necesar: aventura
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
dacă scrii în altă limbă, nu mai aparții literaturii române, pur și simplu. Dar oare nu e timpul să gândim mai modern, și cu mai multă independență? O literatură nu e definită numai de o limbă maternă, și ar trebui definită de toți cei care se nasc în ea, oricât de departe se vor duce în spațiul artistic, pentru că performanța lor adaugă literaturii române un element foarte nou, dar mult necesar: aventura. Definirea naționalității e complexă: Rabindranath Tagore a scris în
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
forme și în diverse stiluri, expresii și materiale concurează, serios ,textul" literar propriu-zis. Cartea bogat ilustrată și, în genere de format mare, numită în franceză ,album" pare a fi răsfățata pieței, în ciuda prețului și greutății sale destul de mari. Dicționarul Robert definește, destul de vag, ,albumul" ca o ,culegere tipărită de ilustrații și documente iconografice", în timp ce pentru un specialist al Ghidului practic al ilustratorului ca Nathalie Beau ,albumul" a devenit un gen literar de sine stătător, caracterizat printr-o dublă narație, un dublu
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
elementele definitorii ale acestei sinteze artistice atît de neobișnuite, este absolut obligatorie o rememorare a profilului artistic și psihologic al celor doi pictori. Așa cum bine se știe, }uculescu este un pictor temperamental, un caracter exploziv care nu-și propune să definească forme, să stabilească repere într-o realitate identificabilă, ci doar să vehiculeze forțele stocate în acele modele care se dezagregă în chiar clipa luării lor în posesie, să transmită privitorului, la celălalt capăt al firului, încordarea și pasiunea elaborării și
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]