1,978 matches
-
Frații Grimm, Contesa de Ségur, Oscar Wilde. Mai utilizează iscăliturile Maria Decusară, Iona Mușat, Ioana Mușat. Romanul Răscoala iobagilor (1951) prezintă într-o manieră tradițională revolta țăranilor iobagi sub conducerea lui Gheorghe Doja. Critica vremii a incriminat cartea, considerând „necorespunzătoare”, „deformată”, prezentarea faptelor istorice și mai ales figura lui Gheorghe Doja, care este văzut ca un cavaler aventurier. Romanul va fi reluat, amplificat și „corectat” în conformitate cu ideologia momentului în trilogia Războiul iobagilor (1956). Urmărind evenimentele anterioare izbucnirii revoltei și culminând cu
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
logicii curente, în asociațiile năstrușnice de noțiuni și de idei prin care O. se înscrie deliberat în descendența avangardiștilor români, invocați și evocați ulterior în propria creație. Poeziile (majoritatea fără titlu) dezvăluie apetitul de observator al autorului, înregistrând o realitate deformată de bizarerie și caricatural. Uneori, cu aparentă nevinovăție, sunt strecurate aluzii precum: „Armatele secrete decimează/ Litera mașinii de scris/ Acordul vamal corodează panglica indigoului/ Degetele se uzează până la umăr/ Numai semne de punctuație/ Instaurarea tremei e o cauză comună/ Peste
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
tradițional adică, pe epoci, în cadrul acestora scriitorilor consacrându-li-se articole analitice concentrate. Un mic scandal a stârnit, datorită mai cu seamă asumării deschise a opțiunilor homoerotice, Straja dragonilor (1994), gândită ca o primă piesă dintr-un amplu proiect autobiografic. Deformat prin lupa estetismului, destinul autorului apare scăldat acum într-o altă lumină, pigmentată cu asociații livrești, dar și cu introspecții pătrunzătoare, care sintetizează senzualitatea stridentă și confesiunea nudă. Ca o oglindă autoreflexivă, cartea revelează fața „plutonică” a lui N. Personalitatea
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
Latențe ori aproximări „degradate” ale acestor mituri sunt decelabile și în viziunea hipertrofiat dionisiacă a liricii de tinerețe: poemul Pentru Marile Eleusinii este conceput în scenariul poetic al nunții, soarelui și morții, în Înecatul simbolurile oglinzii și nunții ar fi deformate prin prisma tanaticului etc. Febrilitatea ideilor îl face pe N. să arunce în joc ipoteze interesante - unele lăsate în stadiul de fulgurații și nedezvoltate - care, reordonate, compun o perspectivă nouă asupra liricii barbiene: poetul face parte din aceeași familie spirituală
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
Cantemireștilor, oricât de apropiați i-au fost, nu li se trec cu vederea defectele personale și greșelile ca domnitori. N. nu e, așadar, subiectiv pentru că ar vrea să favorizeze pe cineva, pentru că ar fi părtinitor. El nu eludează și nu deformează faptele, ci doar le prezintă așa cum le înțelege, fără modificări din rațiuni partizane. Este detașat de rude, de prieteni și chiar de neamul moldovenilor - boieri și prostime -, care nu scapă nici el de critici și remarci dure. Dacă apără totuși
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
latentă, ocultă sau duplicitară. Însă este de semnalat și o ciudățenie după 1989, și anume dispariția din programele unor facultăți de sociologie a unor discipline: sociologia artei, sociologia muncii, sociologia educației, sociologia vârstelor și a generațiilor. Întrucât marxismul a fost deformat de ideologia marxistă, devenită ideologie oficială a unui partid-stat, el a cunoscut după 1989 stigmatul sau a căzut Într-o uitare totală. Ceea ce este justificat, dar numai până la un punct. Paradoxul culturii românești din perioada comunistă este evoluția ei dincolo de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
științifice, putea să supraviețuiască și să promoveze mesajul său onest și constructiv doar prezentându-se, În grade și forme diferite, ca fiind compatibilă cu ideologia dominantă. Este adevărat Însă că formulele introductive de justificare ideologică erau adesea de natură a deforma Însuși fondul analizei. Este ușor ca acum să dăm o altă explicație sociologiei românești. Și eu o voi Încerca să schițez o altă explicație, fără a considera necesar să intru În dispută cu cea oferită de carte. Nu numai că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ceea ce se numește astăzi, în film, thriller psihologic) sau de tribulațiile erotice ale personajelor, Rusoaica este, în primul rând, romanul acestei așteptări, frustrate și frustrante în cele din urmă. Realul capătă reprezentări conforme cu aspirația mistuitoare a lui Ragaiac, se deformează fantastic și grotesc, se transformă într-o lume paralelă, care absoarbe personajul și îi modifică percepțiile, transformându-l într-un alter ego superior previzibilului Ragaiac. Ipostază pasageră și excepțională a personajului, căci Rusoaica nu vine (nu mai vine) și Ragaiac
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
i-a găsit deocamdată o explicație potrivită. De obicei, cașalotul mort plutește foarte ușor, cu burta sau coastele ridicate mult deasupra apei. Dacă s-ar scufunda numai balenele bătrîne, slabe, cu inima zdrobită, cu grăsimea împuținată și cu oasele grele deformate de reumatism, s-ar putea afirma cu oarecare temei că această scufundare este rezultatul unei neobișnuite creșteri a greutății, provocată de absența țesuturilor ușoare. Dar lucrurile nu stau așa. Căci se întîmplă uneori să se scufunde și balenele tinere, sănătoase
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
libertăților”, recomandându-l tinerilor, decapitându-i dacă nu-l servesc cu talent și devoțiune, acești inși, așadar, mai degrabă sau mai târziu, se retrag la sânul „putredei și retrogradei” orânduiri capitaliste; sunt mulți danpetrașinci care prin zelul lor propagandistic au deformat și deturnat spre tipare monstruoase, inadecvate, inefabilul creator și specificul românesc; Între Virgil Ierunca și Petru Dumitriu, Între aceste extreme, deci, și Dan Petrașincu. Căci după această dată, i-am Întâlnit doar de două trei ori semnătura În presă, deși
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu ajutorul căreia se determină cele mai importante caracteristici mecanice ale unui material, este încercarea la tracțiune. Perechile de valori obținute prin încercare pentru tensiune și deformație sunt reprezentate grafic, obținându-se curba caracteristică; această caracteristică este convențională deoarece epruveta se deformează în timpul încercării. Curba caracteristică reală se obține prin raportarea forței de tracțiune la secțiunea corespunzătoare fiecărei valori a forței de tracțiune. Curba caracteristică mai este cunoscută sub denumirea de “Curba lui Hooke”. Fig. 13 - Curba lui Hooke În figura de
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
potrivit. Anodină în viața de zi cu zi, izolarea afectului constituie o calitate într-o sală de operație, fiind însă cu totul nepotrivită pentru un loc precum ringul de dans. Să ne gândim acum la vârstă. Spre deosebire de adulți, copiii pot deforma realitatea interioară și exterioară fără consecințe neplăcute. O utilizare moderată a fanteziei și agresiunii pasive este probabil esențială în negocierea anumitor conflicte specifice adolescenței. Ideea că mecanismele de apărare pot îndeplini atât funcții pozitive, cât și negative este îndeobște cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
suplețea, armonia și capacitatea ei de adaptare. Apărările patologice sunt inadecvate, pentru că pot fi decalate în raport cu nivelul de dezvoltare a individului sau improprii situației în care se află subiectul (vezi Lichtenberg și Slap, 1972; Loewenstein, 1967). Aceste apărări tind să deformeze percepția realității și să perturbe alte funcții ale eului, apărând frecvent ca elemente ale unui tablou psihopatologic. 2.7. Cum se definesc mecanismele de apărare?tc "2.7. Cum se definesc mecanismele de apărare?" Majoritatea autorilor - poate chiar toți, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
subiecții care recurg la întoarcerea către propria persoană au pulsiuni agresive anormal dezvoltate, negăsind decât un astfel de mijloc pentru a le stăvili? Hesnard (1949) refuză această explicație. În opinia lui, nu este vorba despre niște monștri, ci despre „inocenți, deformați de o etică personală sadică. Asupra lor, mai mult decât asupra altora, s-a exercitat în mod primejdios presiunea interdicției”. Aceasta este „frâna lor morală”, anormal de puternică. Ei prezintă o „hipermorală morbidă”, o „etică absurdă” opusă moralei normale, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Grecia și Jugoslavia. Dar în patria noastră toate problemele par a fi rezolvate. Nici un dușman nu mai încearcă să năruie edificiul socialist pe care-l ridicăm. Această ignorare a dușmanului de clasă din țara noastră face ca realitatea să fie deformată iar combativitatea volumului ca ansamblu, să fie scăzută (...). Poezia care deschide cartea și-i dă numele se intitulează Horea nu mai este singur. Nina Cassian pornește de la un fapt de viață. În școala elementară din satul Gura-Văii învață - în clasa
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scriitori introduc scene care să «umanizaze» personajele, să le apropie artificial de cititori. Neavând destulă încredere în marele izvor de artă care este realitatea, manifestând încă o poziție intelectualistă față de viață, unii autori apelează la procedee ale literaturii decadente, burgheze, deformând astfel fizionomia oamenilor noi. În poemul lui Baconsky Noapte în flăcări, publicat în Viața românească nr. 12 din decembrie 1951, muncitorul Stoian, unul dintre eroii centrali, nu trăiește ca un om viu în paginile poemului, este mai mult o schemă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realist socialist reliefează mai profund și adevărata față a vechiului (...). Unii interpretează însă mecanic, simplist aceste idei. Pentru ei exagerarea conștientă în arta realismului socialist, se reduce la o simplă anticipare a faptelor, (...) a exagera conștient după ei înseamnă a deforma lucrurile, a le înlocui pur și simplu cu reprezentările lor viitoare. O asemenea interpretare este deosebit de primejdioasă pentru că deschide larg calea «corectării» (...). Roadele nefericite ale unor asemenea concepții se pot cunoaște în felul cum unii dintre scriitorii noștri înțeleg să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
partid, prin însușirea proletcultistă a unor lozinci, este piesa Mohora tractoristul de Gh. Martiniuc (Cultura poporului nr. 3). (...). Acelorași clișee este supusă și prelucrarea dramatică a nuvelei Desfășurarea de Marin Preda - prelucrarea purtând subtitlul În satul din vale. Liana Maxy deformează și caricaturizează în mod vulgar o operă literară deosebit de valoroasă (...). Revista Contemporanul publică de asemenea unele lucrări făcute de mântuială, neartistice, îndeosebi la date festive sau comemorări. Așa este, de pildă, poezia Letiției Papu, Cântec de mai - sinteză completă a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ascultate ordinele sau îi era pregătită execuția. Într-o curte, ca și cum spațiul ei pătrat ar fi fost smuls din acel oraș cuprins de nebunie, am dat peste o femeie care, așezată cu spatele la zid, părea absentă, cu ochii măriți, cu chipul deformat de o bilă de qât, pe care o mișca încet cu limba. Iar pe stradă, oamenii târau pe jos un trup pe jumătate despuiat, pe care trecătorii încercau să-l calce în picioare, cu urlete de bucurie... Când te-ai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mai era nevoie să-ți vorbesc nici despre „noii stăpâni“, nici despre anii irosiți pentru nimic, nici despre sfârșit, înțelegeai singură ce puteam gândi observând gurile acelea pline, din care ieșeau hohote vulgare de râs, spinările alea monolitice, degetele acelea deformate de inele. Îmi închipuiam răspunsurile tale. Mai târziu, într-o micuță cafenea în care ne-am refugiat, aveai să vorbești foarte calmă despre epoca aceea care ne văzuse născându-ne și care avea să ia sfârșit. — Acum zece ani sau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
putea niciodată spune dacă ceea ce se întâmpla era salvator sau mortal. Se gândea la victoria care secera mai mulți oameni decât o bătălie pierdută, când mergea prin orașul acela abia cucerit de la nemți. Străzile goale păstrau încă perspective instabile, neliniștite, deformate de privirea care le fixase în bătaia puștii, de goana gâfâită de la colțul unei case la celălalt colț. Cei uciși păreau a căuta un obiect pierdut în praful curților, în molozul clădirilor găurite... Cu câteva minute mai înainte, durata tăcerii
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Dolșanka, unde oamenii din celălalt capăt al satului erau deja socotiți străini. Mai târziu, la școală, a dat peste cele câteva zicale din înțelepciunea populară despre evreul „care adună banii cu amândouă mâinile făcute greblă“. O înțelepciune în mod curios deformată de profesorul lor de istorie, fost soldat, evreu și ciung, pe care era greu să ți-l închipui în rolul celui care-și face mâinile greblă ca să strângă banii... A doua zi (fuseseră azvârliți, ca de obicei, fără sprijinul artileriei
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
-l pe măturător drept martor, dar treptat, stăpânindu-și frica, își dădu seama că sergentul avea o înfățișare bizară: avea obrajii acoperiți de o barbă de patru zile, o tunică cârpită grosolan, ici-colo, fără guler, cizmele cu carâmbii căzuți și deformați de uzați ce erau. Schimbă tonul, înciudat că se înșelase. — Da’ tu, ce cauți pe-aici? Nu cumva aveai de gând să dai o raită prin magazii? Așa deci, cu tine era hoața asta? V-ați înhăitat doi ticăloși! Pavel
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de elaborare a visului servește la transformarea visului manifest în vis latent (vezi capitolul III). De aici, visul, atunci când ni-l amintim, ni se pare absurd, fără sens și neverosimil. Ceea ce cunoaștem din vis este conținutul manifest; adică un vis deformat de mecanismele de condensare, de deplasare și de simbolizare. Pentru a regăsi conținutul latent, adică mesajul, trebuie parcurs drumul în sens invers. Prima întrebare la care trebuie să răspundem este: ne putem interpreta singuri visele? Răspunsul este pozitiv. Nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și ademenesc victimele pe internet). Și, în ciuda aparențelor de apropiere, de comunicare, dispare comuniunea, oamenii devin tot mai izolați și mai însingurați în fața unor mașini inerte. Din dorința unei comunicări maximale, se naște iminența unei apropieriă minimale! Mediile informaționale pot deforma realitatea, prezentând-o altfel decât așa cum este. Decupajele asupra realității recuperează doar anumite „fețe” ale acesteia, în raport cu calitățile mediului sau cu intențiile aflate la nivelul sursei de informare. Mediul însuși de transmisie nu este neutru, inocent. El „colorează” și „comentează
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]