KorAP: Find »[drukola/base=delegată & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...32 >

794 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261

Congresul Femeilor Democrate Române" O zi rece de primăvară. Prin ploaie amestecată cu zăpată femeile venite din toate colțurile Capitalei se grăbesc spre Parlamentul țării unde se va ține primul congres feminin. Un șir de automobile cu persoanele oficiale și delegatele străine, autobuzele C.F.R. cu delegatele sosite din provincie urcă uruind Dealul Mitropoliei, străjuit de o imensă placardă înfățișând o tânără mamă ocrotindu-și copilul drăguț. Amândoi au o atitudine mândră și plină de speranțe cu priviri îndreptate spre orizonturi mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
zi rece de primăvară. Prin ploaie amestecată cu zăpată femeile venite din toate colțurile Capitalei se grăbesc spre Parlamentul țării unde se va ține primul congres feminin. Un șir de automobile cu persoanele oficiale și delegatele străine, autobuzele C.F.R. cu delegatele sosite din provincie urcă uruind Dealul Mitropoliei, străjuit de o imensă placardă înfățișând o tânără mamă ocrotindu-și copilul drăguț. Amândoi au o atitudine mândră și plină de speranțe cu priviri îndreptate spre orizonturi mai noi, luminoase. Vântul rece flutură

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
plin de animație, zumzet de voci și mișcare, ca un imens stup de albine. În hall, Expoziția care arată realizările organizațiilor feminine în toate domeniile de activitate cu ajutorul fotografiilor, machetelor și al statisticilor, ca și standul de cărți, atrag atenția delegatelor. Pe culoar e o forfoteală și un du-te vino de sărbătoare. În sfârșit, se aude clopoțelul și lumea începe să umple incinta, lojile, iar sala pașilor pierduți se golește. Începe Congresul. Cele cinci sute de delegate din provincie și-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
cărți, atrag atenția delegatelor. Pe culoar e o forfoteală și un du-te vino de sărbătoare. În sfârșit, se aude clopoțelul și lumea începe să umple incinta, lojile, iar sala pașilor pierduți se golește. Începe Congresul. Cele cinci sute de delegate din provincie și-au ocupat locurile și și-au pregătit bloc-notes-urile și creioanele. Galeriile sunt pline până la refuz. Masa multicoloră a femeilor în haine de sărbătoare, printre care strălucesc pitoresc și costumele naționale ale țărăncilor din diferite regiuni ale țării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
democratice, emblemele Congresului și steagurile, toate la un loc dau Palatului Deputaților un aer festiv, plin de strălucire. Apariția membrilor guvernului în frunte cu d-l Dr. Petru Groza, care-și iau locurile pe banca ministerială stârnește aplauzele entuziaste ale delegatelor. Cu multă însuflețire și căldură au fost salutate și delegatele străine din Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Albania și Olanda, care iau loc pe băncile foste ale opoziției. Mai târziu, abia la sfârșitul Congresului, vor sosi și delegatele sovietice cărora femeile democrate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Palatului Deputaților un aer festiv, plin de strălucire. Apariția membrilor guvernului în frunte cu d-l Dr. Petru Groza, care-și iau locurile pe banca ministerială stârnește aplauzele entuziaste ale delegatelor. Cu multă însuflețire și căldură au fost salutate și delegatele străine din Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Albania și Olanda, care iau loc pe băncile foste ale opoziției. Mai târziu, abia la sfârșitul Congresului, vor sosi și delegatele sovietice cărora femeile democrate din România le vor face o primire deosebit de caldă și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
stârnește aplauzele entuziaste ale delegatelor. Cu multă însuflețire și căldură au fost salutate și delegatele străine din Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Albania și Olanda, care iau loc pe băncile foste ale opoziției. Mai târziu, abia la sfârșitul Congresului, vor sosi și delegatele sovietice cărora femeile democrate din România le vor face o primire deosebit de caldă și entuziastă. Cum s-au desfășurat lucrările Congresului Cu prilejul Congresului, ale cărui lucrări s-au desfășurat timp de 3 zile ș4, 5, 8 martie 1946ț, într-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
din punct de vedere juridic, cerând reforma legii matrimoniale. Raportul d-nei Ana Pauker, referitor la situația politică a femeii, arată că adevărata democrație nu poate exista acolo unde femeile sunt lipsite de drepturi politice. Acest raport a determinat pe multe delegate să ceară cuvântul pentru a combate politica reacționarilor care vor să mențină femeia în stare de inferioritate. Din discuțiile la acest raport în care d-na Ana Pauker atribuie luptei unite a femeilor împotriva rămășițelor fasciste un rol hotărâtor în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
să mențină femeia în stare de inferioritate. Din discuțiile la acest raport în care d-na Ana Pauker atribuie luptei unite a femeilor împotriva rămășițelor fasciste un rol hotărâtor în opera de consolidare a păcii, precum și mai târziu din discursul delegatei sovietice d-na Leontieva ca și șdinț al celorlalte delegate române și străine, a reieșit ideea că femeile n-au un dușman mai puternic decât fascismul, aducător de subjugare, distrugere și moarte. Un ecou profund a avut în inimile delegatelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
acest raport în care d-na Ana Pauker atribuie luptei unite a femeilor împotriva rămășițelor fasciste un rol hotărâtor în opera de consolidare a păcii, precum și mai târziu din discursul delegatei sovietice d-na Leontieva ca și șdinț al celorlalte delegate române și străine, a reieșit ideea că femeile n-au un dușman mai puternic decât fascismul, aducător de subjugare, distrugere și moarte. Un ecou profund a avut în inimile delegatelor și raportul d-nei Liuba Chișinevski despre femeile luptătoare din România

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
delegatei sovietice d-na Leontieva ca și șdinț al celorlalte delegate române și străine, a reieșit ideea că femeile n-au un dușman mai puternic decât fascismul, aducător de subjugare, distrugere și moarte. Un ecou profund a avut în inimile delegatelor și raportul d-nei Liuba Chișinevski despre femeile luptătoare din România. El a suscitat mai ales discuții în jurul problemei de conviețuire pașnică între popoarele conlocuitoare din România, de desființare a urei de rasă și a șovinismului. Raportul d-nei Eugenia Rădăceanu despre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
a femeilor, precum și a sentimentelor de prietenie față de popoarele vecine. Dar imboldul principal pentru lucrările congresului în sensul înfrățirii popoarelor a fost dat desigur de prezența delegațiilor străine din U.R.S.S., Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Albania și Olanda. Cunoscând, din povestirile delegatelor străine, drumul greu, plin de muncă, sacrificii nenumărate și luptă eroică, parcurs de femeile din alte țări, pentru câștigarea drepturilor egale și a libertății patriei lor; cunoscând mai ales munca uriașă depusă de femeile sovietice - cetățene egale - la opera de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
dreptatea cauzei lor care este: întărirea democrației prin participarea femeii la viața statului - cauza scumpă tuturor popoarelor dornice de progres și pace trainică. Rezultatele Congresului Astfel, în urma lucrărilor Congresului, după ascultarea rapoartelor și a discuțiilor la rapoarte în decursul cărora delegatele și-au exprimat de nenumărate ori voința lor de unire în scopul colaborării solidare între toate forțele democratice feminine pentru crearea noii vieți mai bune pentru ele, pentru copiii lor și poporul întreg, s-a putut proceda la crearea unei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
S-au înființat cursuri de analfabeți și coruri. S-au dat festivaluri. Cu ocazia primului Congres Mondial Feminin de la Paris, s-au ținut în toate filialele și subfilialele noastre mitinguri pentru popularizarea programului și scopurilor acestui Congres, iar după înapoierea delegatelor noastre, când s-au pornit pregătirile pentru primul Congres Feminin de la noi, cu scopul de a se construi F.D.F.R., delegatele noastre, alături de delegatele altor organizații feminine, au dat tot concursul pentru ca să se țină mari mitinguri întru pregătirea femeilor în vederea congresului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
s-au ținut în toate filialele și subfilialele noastre mitinguri pentru popularizarea programului și scopurilor acestui Congres, iar după înapoierea delegatelor noastre, când s-au pornit pregătirile pentru primul Congres Feminin de la noi, cu scopul de a se construi F.D.F.R., delegatele noastre, alături de delegatele altor organizații feminine, au dat tot concursul pentru ca să se țină mari mitinguri întru pregătirea femeilor în vederea congresului, precum și pentru desemnarea delegatelor care urmau să-și reprezinte organizațiile în Congres. Atât în preajma Congresului, cât și după încheierea lui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
în toate filialele și subfilialele noastre mitinguri pentru popularizarea programului și scopurilor acestui Congres, iar după înapoierea delegatelor noastre, când s-au pornit pregătirile pentru primul Congres Feminin de la noi, cu scopul de a se construi F.D.F.R., delegatele noastre, alături de delegatele altor organizații feminine, au dat tot concursul pentru ca să se țină mari mitinguri întru pregătirea femeilor în vederea congresului, precum și pentru desemnarea delegatelor care urmau să-și reprezinte organizațiile în Congres. Atât în preajma Congresului, cât și după încheierea lui, a fost folosit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
au pornit pregătirile pentru primul Congres Feminin de la noi, cu scopul de a se construi F.D.F.R., delegatele noastre, alături de delegatele altor organizații feminine, au dat tot concursul pentru ca să se țină mari mitinguri întru pregătirea femeilor în vederea congresului, precum și pentru desemnarea delegatelor care urmau să-și reprezinte organizațiile în Congres. Atât în preajma Congresului, cât și după încheierea lui, a fost folosit acest prilej, pentru a lămuri și documenta cât mai multe femei asupra rolului Federației Democrate a Femeilor Române, asupra problemelor care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Femei care n-au stat departe de viața politică, în toți anii de restricție, care s-au menținut la curent cu evoluția diverselor aspecte ale treburilor publice interne și externe, care prin ținuta lor, vor impune respectul ce se cuvine delegatelor marei mase a femeilor române. Luptele politice de partid să le mai lăsăm încă câtva timp bărbaților, până în momentul în care femeile își vor atinge maturitatea în educația politică și până ce condițiunile de viață vor putea permite o activitate în afara

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
este cercetat atât de d-l Președinte Iuliu Maniu, cât și de d-l Ministru Hațieganu, care se deplasează totdeauna la fața locului. Face apoi un raport de activitate al Sect. II Negru a cărei președintă este. Mai vorbesc câteva delegate ale muncitoarelor din diferite fabrici, arătând mizeriile ce le îndură și manifestându-și dragostea pentru partid, asigurând organizația că nici o muncitoare conștientă, nu se poate alătura decât de acei lângă care e toată țara. Se dă apoi cuvântul d-nei Lelia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
mai îndepărtate. Din același spirit de solidaritate, Federația Democrată a Femeilor din România și-a trimis reprezentantele sale ori de câte ori Federația Internațională s-a întrunit în Consiliu sau în Comitet Executiv și ori de câte ori mișcarea feminină din țările vecine marca un eveniment, delegatele F.D.F.R. fiind trimise la Paris, Moscova, Albania, Bulgaria, Praga. În acest prim an de activitate a Federației, putem spune că am făcut un mare pas înainte pe drumul larg deschis în fața noastră de regimul democrat instaurat de guvernul dr. Petru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
activă: Constanța Crăciun. Vicepreședinte: Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu, Coralia Călin. Secretară generală: Alexandra Sidorovici. Secretare: Ofelia Manole, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu și Micaela Manasse. În ziua a doua și a treia a Conferinței pe țară a U.F.D.R., zeci de delegate au ținut să se înscrie la cuvânt și au trecut, pe rând, la tribună. Se perindă astfel: Neicu Dumitra, țărancă din R. Sărat, îmbujorată la față, îmbrăcată într-o ie roșie de toată frumusețea, Ana Gluvacov, gospodină din Turda, mândră

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Rădăceanu iau loc la masa prezidențială. „Salutăm în mijlocul nostru Prezidiul și guvernul țării și ținem să-i asigurăm că vom lupta astfel încât U.F.D.R. să fie un stâlp în slujba păcii și a democrației”, spune tov. Florica Mezincescu. Zeci de delegate cu buchete de flori au format un adevărat cortegiu spre tribună și își oferă emoționate buchetele. Astfel, într-un entuziasm de nedescris a luat sfârșit Conferința pe țară pentru constituirea Uniunii Femeilor Democrate din România. În prima ședință a Comitetului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
fiind discuții la rapoarte în continuare, raportul la statut, votarea statutului și alegerea Comitetului Central. La deschiderea ședinței se dă citire, în aplauzele sălii, unei telegrame de felicitare, trimisă Conferinței de delegația economică română ce se află la Moscova. Între delegatele înscrise la discuții asupra rapoartelor, vorbesc prietenele Ani Belea care dă îndrumări cu privire la munca de lămurire și Dida Mihalcea, din comisia interimară a Crucii Roșii. La încheiera discuțiilor tov. Eugenia Rădăceanu cere cuvântul. D-sa se referă la încercările de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
care doresc liniștea și fericirea căminului lor, nu pot fi decât alături de U.R.S.S. în frontul popoarelor iubitoare de pace și libertate, împotriva imperialismului ațâțător la războaie”. Aplauze prelungite au întărit cuvintele tov. Eugenia Rădăceanu. Concluziile la problemele ridicate de delegate au fost puse de tov. Alexandra Sidorovici. Constatând că o singură categorie de femei a lipsit la conferință, femeile exploatatoare și soții de exploatatori, tov. Alexandra Sidorovici subliniază importanța discuțiilor, pline de învățăminte. „Conferința, a terminat tov. Alexandra Sidorovici, ne-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
sprijini în drumul lor de dezvoltare a democrației populare și de pregătire a lumii noi. După discuții, a fost votat proiectul de statut, cu unele amendamente propuse din sală. În acest moment, Uniunea Femeilor Democrate din România a luat ființă. Delegatele s-au ridicat în picioare. În urale nesfârșite își exprimă bucuria. Alegerea noului Comitet Central Se trece apoi la alegerea Comitetului Central. Tovarășa Liuba Chișinevschi rostește propunerile în numele comisiei de candidare: „Prima noastră propusă este tovarășa Ana”. Nu se aude

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]