926 matches
-
Primire, Informare și Orientare) PALULOS Prime à l'Amélioration des Logements à Usage Locatif et à Occupation Sociale (Prima de Ameliorare a Locuinței și de Ocupare Socială) PDLD Plan Départemental de Lutte contre la Délinquance (Plan Departamental de Luptă contra Delincvenței) PDLPD Plan Départemental du Logement des Personnes Défavorisées (Plan Departamental al Locuințelor pentru Persoane Defavorizate) PDU Plan de Développement Urbain (Plan de Dezvoltare Urbană) PLH Plan Local de l'Habitat (Plan Local de Habitat) PLIE Plan Local pour l'Insertion
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vie sociale (HVS); * 1981: crearea Comisiei Naționale pentru Dezvoltarea Socială a Cartierelor (CNDSQ); * 1982: crearea Delegației Interministeriale pentru Inserția Tinerilor (DIIJ), a Zonelor de Educație Prioritare (ZEP), a primelor Opération Prévention Eté (OPE); * 1983: crearea Centrului Național de Prevenire a Delincvenței (CNPD); * 1984: Dezvoltarea Socială a Cartierelor (DSQ) (148 cartiere); * 1988: crearea Delegației Interministeriale a Orașului (DIV), a Comitetului Interministerial al Orașelor (CIV), a Consiliului Național al Orașelor (CNV), a Consiliului Interministerial al Orașelor (CIV); * 1989: punerea în act a 546
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
trebuie deosebită o etapă intermediară între momentul în care comunele recurg la experiența marilor asociații și cel în care instaurează un control riguros în viața asociativă. Această etapă intermediară corespunde modului inițial de funcționare a Consiliilor Co-munale de prevenire a delincvenței și a operațiunilor de dezvoltare socială a cartierelor. Aceste dispozitive valorifică, în mod concomitent, tragerea la răspundere a primarului și inițiativa asociațiilor locale, în detrimentul marilor federații, ale căror experiență și implicații ideologice sunt puse la îndoială, la începutul anilor 1980
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
semnalați ca răufăcători... O mamă cu copii în țară, nevoită să muncească pentru a-i crește, nu trecea granița până nu se împlineau cele trei luni (înainte de intrarea în Uniune). Pe hoți nu-i oprea nimeni și nimic. Pro blema delincvenței nu este creată de emigranți, ci de legile blânde pe care le au italienii. Scrisoarea 49 Ți-aduci aminte că odată ți-am povestit că am încercat să vorbesc la telefon cu un preot din Perugia? Eram în Roma, nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pace, că viața ei nu mai e viață, că îi este rușine să meargă pe stradă, parcă ar fi vina ei că într-o seară i-au ieșit în cale patru români. Rumeni În fiecare zi, cazuri de agresivitate și delincvență provo cate de rumeni. O familie de români l-a omorât pe administratorul blocu lui, venit la ușă pentru a primi plata întreținerii. Apoi l-a tăiat bucăți și l-a înghesuit în două valize. Un român a pus pe
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
discuțiilor televizate sunt românii. Și, crede-mă, italienii vorbesc mult, circa 70% din timpul de emisie este plin de talk-show uri. De dimineața și până seara își tot dau cu părerea. Azi vorbeau doi inși și cădeau de acord că delincvența ro mânilor este în procent mare pentru că România, comparativ cu celelalte țări balcanice, are o populație mult mai mare. În Bulgaria ar fi 7 milioane de locuitori, în Iugoslavia vreo 12, în Croația doar 2 milioane și jumătate... Eu mă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA MIHAELA RĂDOI DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Dependența de substanțe Prefață de Ion I. IONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: devianță, delincvență juvenilă, consum de droguri, abuz de droguri, adolescent Cuprins Prefață / 7 Capitolul 1. Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale / 9 1.1 Scurt istoric al consumului de droguri / 9 1.2 Drogurile - cadru general de analiză și delimitări
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consumului de droguri legale în Europa / 47 2.3.1 Consecințe și costuri sociale ale consumului de alcool și tutun în Europa / 49 Capitolul 3. Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri / 55 3.1 Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale / 55 3.1.1 Delincvența juvenilă / 57 3. 2 Teorii cu privire la devianță / 59 3.3 Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe - analiză din perspectiva construirii modelelor de intervenție / 64 3.3.1.Teoriile și modelele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
3.1 Consecințe și costuri sociale ale consumului de alcool și tutun în Europa / 49 Capitolul 3. Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri / 55 3.1 Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale / 55 3.1.1 Delincvența juvenilă / 57 3. 2 Teorii cu privire la devianță / 59 3.3 Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe - analiză din perspectiva construirii modelelor de intervenție / 64 3.3.1.Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente / 66 3
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
intervenție / 64 3.3.1.Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente / 66 3.3.2.Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii / 69 3.3.3 Teorii integrative și comprehensive / 74 Capitolul 4. Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri / 89 4.1 Factori determinanți ai delincvenței juvenile / 89 4.1.1 Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile / 90 4.1.2 Factori familiali determinanți ai comportamentului deviant / 94 4.1.3 Rolul factorilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
puține componente / 66 3.3.2.Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii / 69 3.3.3 Teorii integrative și comprehensive / 74 Capitolul 4. Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri / 89 4.1 Factori determinanți ai delincvenței juvenile / 89 4.1.1 Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile / 90 4.1.2 Factori familiali determinanți ai comportamentului deviant / 94 4.1.3 Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant / 99 4.1.4 Rolul mediului școlar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
bazate pe stadii / 69 3.3.3 Teorii integrative și comprehensive / 74 Capitolul 4. Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri / 89 4.1 Factori determinanți ai delincvenței juvenile / 89 4.1.1 Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile / 90 4.1.2 Factori familiali determinanți ai comportamentului deviant / 94 4.1.3 Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant / 99 4.1.4 Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant / 100 4.1.5 Aglomerările urbane și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
4.1.3 Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant / 99 4.1.4 Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant / 100 4.1.5 Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant / 102 4.1.6 Influența mass-media și delincvența juvenilă / 106 4.1.7 Rolul factorilor economici în determinarea comportamentului deviant / 107 4.2 Importanța analizei factorilor de risc în elaborarea programelor de prevenire a consumului de droguri / 109 4.3 Metode și principii de tratament în adicții / 118
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
face o analiză tipologică a drogurilor întâlnite în traficul ilicit, a principalelor droguri legale și a efectele acestora asupra consumatorilor. Capitolul al treilea, Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri, prezintă dependența și devianța în rândul adolescenților (delincvența juvenilă), teorii și modele explicative ale consumului de substanțe, precum și o perspectivă asupra construirii modelelor de intervenție. În capitolul patru, Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri, este realizată o tipologie a principalelor categorii de factori de risc
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și modele explicative ale devianței și consumului de droguri, prezintă dependența și devianța în rândul adolescenților (delincvența juvenilă), teorii și modele explicative ale consumului de substanțe, precum și o perspectivă asupra construirii modelelor de intervenție. În capitolul patru, Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri, este realizată o tipologie a principalelor categorii de factori de risc și de protecție în consumul de substanțe. Capitolul cinci este dedicat Strategiilor de intervenție în consumul de droguri. Rolul familiei, școlii, comunității în prevenirea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
jumătate dintre cei intervievați (56,9%) au fumat cel puțin o dată de-a lungul vieții (http://www.ana.gov.ro/studii/GPS%2010.pdf). Capitolul 3 Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri 3.1. Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale Conceptul de devianță a apărut odată cu încercarea sociologilor americani, Sellin, T. și Merton, R.K., de a defini obiectul de studiu al socio-criminogenezei. Aceștia au formulat primele definiții ale comportamentului deviant. După T. Sellin devianța este ansamblul comportamentelor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
epoca istorică, de tipul de societate sau de spațiul geografic: incestul între mamă și fiu, tată și fiică, frate și soră, răpirea și violul unei femei căsătorite, omorul voluntar a unui membru al propriului grup și furtul. 3.1.1. Delincvența juvenilă Derivat din latinescul delinguere și juvenis această noțiune desemnează "ansamblul abaterilor și încălcărilor de norme sociale, sancționate juridic, săvârșite de minori" (Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T., 1992, p. 267). Ca formă specială de devianță socială, delincvența juvenilă definește
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1.1. Delincvența juvenilă Derivat din latinescul delinguere și juvenis această noțiune desemnează "ansamblul abaterilor și încălcărilor de norme sociale, sancționate juridic, săvârșite de minori" (Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T., 1992, p. 267). Ca formă specială de devianță socială, delincvența juvenilă definește "ansamblul conduitelor minorilor și tinerilor aflați în conflict cu normele de conviețuire socială acceptate și recunoscute într-o societate" (Banciu, D., Rădulescu, S., 2002, p. 7) Trecând în revistă criteriile de stabilire ale devianței și cauzele care determină
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Rădulescu, S., 2002, p. 7) Trecând în revistă criteriile de stabilire ale devianței și cauzele care determină comportamentele deviante, s-a ajuns la concluzia că: pentru diferite acte deviante există o cauzalitate comună. Astfel devianța școlară este strâns legată de delincvența juvenilă. Devianța școlară reprezintă în sens general ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare fiind un concept foarte vast deoarece include atât indisciplina cât și conduitele evazioniste, care nu prejudiciază în mod direct profesorul sau pe ceilalți
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare fiind un concept foarte vast deoarece include atât indisciplina cât și conduitele evazioniste, care nu prejudiciază în mod direct profesorul sau pe ceilalți elevi, dar, care sunt comportamente deviante neutre. Delincvența juvenilă este un concept juridic ce desemnează totalitatea conduitelor care încalcă norma juridică și care aparțin minorilor. Ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat, delictele sexuale, omucidere, la înfruntarea părinților, furturi, fuga de acasă. Conduitele de delincvență juvenilă pot
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
deviante neutre. Delincvența juvenilă este un concept juridic ce desemnează totalitatea conduitelor care încalcă norma juridică și care aparțin minorilor. Ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat, delictele sexuale, omucidere, la înfruntarea părinților, furturi, fuga de acasă. Conduitele de delincvență juvenilă pot fi încadrate în patru mari categorii: furt, violență pentru a putea obține un avantaj material, încălcarea legilor de statut (absenteism, abandon școlar) și comportamentul de grup sau de bandă (Neamțu, C., 2003, p. 230). În încercarea de a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cu riscurile implicate. Tendințele individualiste determinate de industrializare și de nuclearizarea familiei au slăbit solidaritatea umană favorizând psihologia infracțională (Miftode, V., 2004, pp. 202-206). Presiunea subculturilor delincvente promovate prin mass-media, filme, muzică influențează direct conduita minorilor și dinamica actuală a delincvenței și criminalității. Indivizii care săvârșesc infracțiuni precum furtul adeseori săvârșesc și agresiuni sau sunt implicați în traficul și consumul de droguri. Criminologia a stabilit una din cele mai strânse legături între delincvență și toxicomanie inclusiv alcoolism. Raporturile între sinucidere și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
influențează direct conduita minorilor și dinamica actuală a delincvenței și criminalității. Indivizii care săvârșesc infracțiuni precum furtul adeseori săvârșesc și agresiuni sau sunt implicați în traficul și consumul de droguri. Criminologia a stabilit una din cele mai strânse legături între delincvență și toxicomanie inclusiv alcoolism. Raporturile între sinucidere și toxicomanie sunt de asemenea foarte strânse. Sinuciderile și tentativele de sinucidere sunt foarte frecvente în rândul persoanelor care consumă substanțe psihotrope. Alcoolul reduce inhibițile ceea ce determină în cele mai multe cazuri folosirea unui limbaj
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cele mai multe cazuri folosirea unui limbaj jignitor sau comiterea unor acte deviante din partea alcoolicilor. S-a demonstrat că persoanele care consumă droguri ajung foarte ușor distribuitori, caz în care probabilitatea implicării lui în activități delincvente crește considerabil. De-a lungul timpului delincvența juvenilă a înregistrat schimbări semnificative, un număr din ce in ce mai ridicat de copii fiind implicați în crime și alte infracțiuni comise cu violență. Studiul realizat în colaborare de Ministerul Justiției și UNICEF în 2004 (Ministerul Justiției și UNICEF, 2005, pp. 39, 44
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
individuale depind de reacțiile celorlalți dar și de distanța pe care un individ o întreține față de legile, normele pe care se bazează o anumită ordine socială. Teoria subculturilor delincvente este invocată atunci când se vorbește de arii de delinvență sau de delincvența de tip urban. (Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu, C., 1998 p. 37). Există trei tipuri majore de subcultură delincventă prezentă, mai ales, în rândul adolescenților, din mediul urban. Primul tip se bazează pe valori de tip delincvent fiind organizat în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]