991 matches
-
situat de cele mai multe ori la studiile primare, lipsiți de o formație profesională, șomeri sau rareori angajați și atunci cu salarii ce nu le permit să-și satisfacă nevoile și să facă față tentațiilor oferite de societate -, ei aleg cariera de delincvenți. Motivațiile directe ale comportamentului lor sînt reprezentate de o mixtură între plăcerea de a se bucura de considerația grupului de prieteni, nevoia de excitație și avantajele materiale. Sărăcia și mizeria, îmbinate cu dorința de aventură specifică vîrstei, i-au adus
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
neputință, de mînie pe sine însuși, pe sistem, pe rude, pe infractor, pe Dumnezeu, loc în care victimele găsesc răspunsuri pentru ceea ce li s-a întîmplat și restaurează o anumită ordine în viața lor și a celor afectați de actul delincvent. În sistemul penitenciar actual, justiția nu face decît să "fure" experiențele dramatice trăite de persoanele agresate, să și le asume în numele statului, ignorînd victimele din procesul de pedeapsă, care se simt din jou trădate și nerespectate, nu de infractor de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
delincvența lor fiind consecința unei inalienări ce necesită intervenția terapeutică din spitalele de specialitate, și nu din închisori, unde posibilitățile de tratare medicală sînt reduse (cel mai adesea se prescriu antidepresive, anxiolitice, psihotrope, litium). "Psihiatria nu are vocație pentru tratarea delincvenților. Determinanții psihosociologici sau culturali relevă o sferă privată în care alegerile religioase, politice sau sexuale impun un cadru terapeutic inexistent în închisori."214 Proasta mîncare și igiena precară agravează bolile dentare și așa numeroase la data arestării. Complexității problemelor medicale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
programul zilnic, pedepsele interne suplimentare generalizate, munca forțată, precaritatea perpetuă a sistemului medical și educațional, dreptul de a lua decizii în privința tratamentului fiecărui arestat etc.). Mai mult decît atît, închisoarea ajunge să controleze justiția, devenind o adevărată întreprindere de făcut delincvenți. Se spune că închisoarea fabrică delincvenți; este adevărat că ea îi readuce în mod aproape fatal înaintea tribunalelor pe cei ce i-au fost dați în grijă. Însă ea îi fabrică în sensul că a introdus în jocul dintre lege
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
munca forțată, precaritatea perpetuă a sistemului medical și educațional, dreptul de a lua decizii în privința tratamentului fiecărui arestat etc.). Mai mult decît atît, închisoarea ajunge să controleze justiția, devenind o adevărată întreprindere de făcut delincvenți. Se spune că închisoarea fabrică delincvenți; este adevărat că ea îi readuce în mod aproape fatal înaintea tribunalelor pe cei ce i-au fost dați în grijă. Însă ea îi fabrică în sensul că a introdus în jocul dintre lege și infracțiune, dintre judecător și infractor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ierarhie puternică în care supunerea față de colectiv era norma supremă, deținuții nu aveau decît o singură ieșire din această condiție: să devină ei înșiși puncte de generare a acestui malefic mecanism în alte grupuri umane. Acordînd responsabilitate mai mare unui delincvent cu cît gradul lui de periculozitate era mai ridicat, se obținea o subordonare necondiționată față de scopurile autorităților. Supuși terorii și spălării creierelor, deținuții erau apoi mutați în alte pușcării, devenind ei înșiși surse de teroare apte să declanșeze noi cicluri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
and Mystification, Routledge/Kegan Paul, Londra, 1983. Bozînțan, Octav, Hanul păcătoșilor, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2001. Brezeanu, Ortansa, Minorul și legea penală, Editura All Beck, București, 1998. Brezeanu, Ortansa, Bazele legislative și psiho-sociale ale sistemului de reeducare a minorului delincvent, teză de doctorat, București, 1997. Brezeanu, Ortansa, Integrarea socială post-penalî a infractorilor. Între realitate și perspectivă. Studii de criminologie și penologie, Editura Fundația România de Mîine, București, 1999. Brodie, Allan; Croom, Jane, O'Davies, James, English Prisons: An Architectural History
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
survivre en prison, Éditions Bayard, Paris, 2001. Lhuilier, Dominique; Aymard, N., L'univers pénitentiaire. Du coté des surveillants de prison, Éditions de Sclée de Brouwer, Paris, 1997. Livrozet, Serge, Aujourd'hui, la prison, Éditions Hachette, Paris, 1976. Lombroso, Cesare, Omul delincvent, Editura Măiastra, București, 1992. Lorenz, Konrad, Așa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii, Editura Humanitas, București, 1998. Livadă-Cadeschi, Ligia; Vlad, Laurențiu, Departamentul de cremenalion. Din activitatea unei instanțe penale muntene (1794-1795), Editura Nemira, București, 2002. Lippincot, J.B., Cultural Factors
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
The Invention Of Delinquency, Phoenix Book, The University of Chicago Press, 1969. Petit, Jacques Guy, La prison, le bagne et l'histoire, Libraire des Méridiens, Geneva, 1984. Pop, Octavian, Socializarea și implicațiile ei în apariția și formarea comportamentului predelincvent și delincvent, Editura Ando Tours, Timișoara, 1997. Pop, Octavian, Mediul penitenciar și implicațiile acestuia asupra personalității condamnatului, Editura Mirton, Timișoara, 2003. Pop, Olivian, Trecut și prezent. Centrul de reeducare Găești pe coordonatele devenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 2000. Pop, Olivian, Misiunea bisericii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
delinquants. Genèse et developpement de la socialisation et de la dissocialité, PUF, Paris, 1972, p. 72. 164 Ibidem, p. 96. 165 Sheldon și Eleanor Glueck, Delinquants en Herbe, Éditions Insomniaque, Lyon, 1956, prezintă un "Tabel de predicție socială", în care propune identificarea delincvenților potențiali pe baza a 5 factori sociali: Clasificare (scor) Rată de delincvență Rată de non-delincvență Nr. total de cazuri Mai puțin de 200 8,2% 91,8% 293 Între 200-250 37,0% 63,0% 108 Între 250-300 63,5% 36
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fi gata de vânzare? Toate le-am primit cadou de la ciprioții care m-au vizitat și care toți vorbesc românește. Cetățene, domn nu pot să îți mai spun pentru că ceea ce ai făcut până acum seamănă îngrozitor de mult cu comportamentul unui delincvent.... Domnule ambasador... Cetățene, nu sunt ambasador, sunt șeful misiunii diplomatice a României în Cipru și am obligația și dreptul de a veghea la corectitudinea raporturilor dintre România și Cipru, inclusiv dintre români și ciprioți. Trebuie să îți spun că tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
să-i coste nimic, au putut să-și întemeieze un cămin, o familie, să trăiască mult mai bine, mai civilizat,mai frumos. Suntem indignați când vedem că sunt invitați în studioul Tv, tot felul de transfugi,de nespălați,foști pușcariași, delincvenți de tot felul, care nu au făcut nimic pentru națiunea asta românească. Toată viața lor au aruncat cu noroi în alții,iar mass-media-i face eroi, și-i aduce în studiouri să ne învețe cum să devenim noi buni creștini, buni
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lor sociale, situația economică, sau de mărimea acestora. Este de dorit, ca cei responsabili de aducere în studioul televiziunii a unor persoane, să dea dovadă de mai mult simț de răspundere și să nu invite tot felul de indivizi, foști delincvenți, sau dezertori care au trădat interesele patriei,care vin să facă anumite aprecieri asupra unor persoane, fapte,obiective economice sau alte probleme si care ne dau lecții de comportament civic si ne împroașcă cu noroioameni lipsiți de demnitate și onoare
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
indivizi, care nu făcuseră nimic pentru societatea noastră sau făcuseră lucruri ilegale și pentru care au fost trași la răspundere, au ieșit în față urlând și bravând în dreapta și-n stânga să impresioneze spectatorii, sau telespectatorii cu faptele lor de delincvenți, ba cei mai curajoși țineau să-și scoată în evidență patimile trăite în perioada comunistă, cu stigmatul lor de deținut politic, deși comiseseră fapte de drept comun, cu furturi, violuri, tâlhării, sau alte ilegalități, care nu aveau nimic comun cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
această economie lucrau milioane de oameni !-și acum sunt mulți șomeri, pensionari scoși la pensie cu 10-15 ani înainte de termen, ori culegători de fructe sau legume prin diferite colțuri de lume, ori crescând copii străinilor, iar ai lor cresc niște delincvenți, lipsiți de educația părintească, mulți dintre ei pierzânduse prin gunoaiele societății.Sute de mii care au abandonat școala și vagabondează pe străzi, ajung delicvenți din fragedă pruncie,mulți se sinucid de dorul,sau lipsa părinților plecați în lume pentru a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cuvintele: milițian, securist, ceaușist sau comunist, considerându-le cuvinte de batjocură. Aceștia se consideră oameni de altă structură, de educație "democrată", cu calități noi, curate, cinstite...ha.. te apucă scârba să-i vezi ori să i asculți, unii chiar foști delincvenți, pușcăriași sau impostori de profesie, dar pe care omul de rând nu-i știe și nu cunoaște ce le poate pielea. Noi presupunem că stați la prietenul dvs. din plăcere și de bună voie, nu răpită de teroriști, după cum presupune
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
-i așa? Scrisoarea 156 Zi de zi, românii sunt ținta atacurilor extremiștilor. Televiziunea începe jurnalul de știri cu vreun român care a violat pe cineva și încheie seara cu vreun alt român care a spart un magazin. Nu iau apărarea delincvenților. Aș vrea doar să știu cum de se calmează apele imediat ce vine prim ministrul român la Roma sau imediat ce vine ministrul nostru de interne. De a doua zi chiar, jurnalul de știri începe cu vreun mafiot sicilian arestat pentru trafic
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
nostru de interne. De a doua zi chiar, jurnalul de știri începe cu vreun mafiot sicilian arestat pentru trafic de droguri și se termină cu un obsedat sexual italian care a terorizat-o pe fosta sa iubită. Nu țin partea delincvenților români, dar mă întreb de ce nu-i arestează. Se cunosc, se știu, se văd. În România, dacă doi derbedei se bat, apare imediat poliția și-și face datoria (de bine, de rău!). Eu nu înțeleg cum li se permite să
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cel puțin 10 000 de cazuri lunar - trebuie să mănânce și ei, nu? Avocatul pledează pentru eliberare condiționată, că doar are nevoie de cazuri, și mai târziu judecătorul acceptă propunerea pentru că, deh! Oameni suntem, nu? Cine-o fi cel mai delincvent dintre toți? Scrisoarea 157 La un moment dat, o zi e cât o lună, septembrie sau aprilie e același lucru. Te obișnuiești cu dorul înăbușit și cu perna altuia. La un moment dat am privit în jur și am văzut
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
considerat nici DD pentru că este scris la persoana a treia (copiii ar fi spus "eu" sau "noi"). Această utilizare a DIL este caracteristică ziarului Libération, care lasă să se audă în textul său o multitudine de alterități lingvistice (copii, tineri delincvenți, rockeri, intelectuali etc.). DIL prezintă avantajul de a se putea raporta la unități superioare frazei. Dar el este destul de puțin utilizat în presă, care dispune, între altele, de insulele textuale și de DD cu "că", precum și de o formă de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acest comportament pe seama eredității, iar metoda de studiu era studierea arborelui genealogic. O altă teorie a fost cea care făcea legătura între comportamentele deviante și fizicul uman. Exista credința că tipurile musculare (mezomorfe) au mai multe șanse de a deveni delincvenți decât cei cu fizic fin (ectomorf) sau persoanle mai solide (endomorfi). Ulterior aceste modele explicative au fost discreditate. Abordarea psihologică, ca și abordările biologice, face legătura între comportamentul deviant și tipurile de personalitate. Aceste teorii aduc în atenție faptul că
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Această teorie vine să contrazică teoriile biologice precum și pe cele psihologice care pun pe seama particularităților fizice sau psihice comportamentul deviant. Teoria aduce în atenție faptul că varietatea subculturilor existente într-o societate poate încuraja sau nu activitățile ilegale. Indivizii devin delincvenți prin asocierea cu persoane care dezvoltă și susțin comportamente deviante. Conduitele individuale depind de reacțiile celorlalți dar și de distanța pe care un individ o întreține față de legile, normele pe care se bazează o anumită ordine socială. Teoria subculturilor delincvente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
delinvență sau de delincvența de tip urban. (Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu, C., 1998 p. 37). Există trei tipuri majore de subcultură delincventă prezentă, mai ales, în rândul adolescenților, din mediul urban. Primul tip se bazează pe valori de tip delincvent fiind organizat în scopul obținerii unor foloase materiale - modelul delincvent. Al doilea tip are ca normă de bază violența, membrii grupului se manifestă prin utilizarea forței sau prin amenințare - modelul conflictual. Al treilea model se referă în primul rând la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
I., Ungureanu, C., 1998 p. 37). Există trei tipuri majore de subcultură delincventă prezentă, mai ales, în rândul adolescenților, din mediul urban. Primul tip se bazează pe valori de tip delincvent fiind organizat în scopul obținerii unor foloase materiale - modelul delincvent. Al doilea tip are ca normă de bază violența, membrii grupului se manifestă prin utilizarea forței sau prin amenințare - modelul conflictual. Al treilea model se referă în primul rând la subculturile toxicomane -modelul evazionist sau de izolare. Presiunea structurală: anomia
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de dereglare a funcționării unui sistem social, cauză fiind deprecierea normelor sociale. E. Durkheim în lucrarea sa "Diviziunea muncii" susține că pe măsură ce societatea devine mai complexă, este tot mai dificil a se menține coeziunea socială. Durkheim nu considera profesiunea de delincvent ca formă aberantă, anormală, ci ca formă de diferențiere a muncii. În concepția lui Durkheim, anomia apare, atunci când nu există standarde clare, care pot ghida comportamentul indivizilor. Plecând de la viziunea lui Durkheim despre anomie, Merton, R. (1957) a încercat să
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]