3,021 matches
-
persoană care n-a spus nimic a fost Lefty, pentru că, În toată harababura, nu-și găsea tăblița. Pe jumătate Îmbrăcat, cu pantofii dar fără ciorapi, cu pantaloni, dar fără chiloți, Milton Stephanides a gonit În zorii zilei pe străzi cu Delta lui 88. Tot drumul până la Woodward nimic nu părea nelalocul lui. Străzile erau goale. Toată lumea dormea Încă. Totuși, când a cotit-o pe West Grand Boulevard, a văzut o coloană de fum Înălțându-se În aer. Spre deosebire de toate celelalte coloane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
transformată într-un adevărat teatru de operațiuni militare, în timpul numeroaselor conflicte militare ruso-otomane, cu consecințe nefaste asupra evoluției economice și a factorului demografic. Cel de-al doilea capitol ne prezintă contextul intern și internațional al revenirii Dobrogei la patria-mamă, împreună cu Delta Dunării și Insula Șerpilor, după ce România fusese obligată, prin Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878, să renunțe la sudul Basarabiei, cedat din nou Rusiei țariste. Problematica propriu-zisă constituie substanța ultimelor două capitole, cele mai consistente și care dau valoare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dificile probleme cu care s-au confruntat administrațiile locale din Dobrogea, atât în zonele rurale din centrul regiunii cât și în orașul Constanța, a fost asigurarea necesităților de apă potabilă ale populației. Aceeași problemă era întâlnită în numeroase localități din Delta Dunării. Un accent deosebit s-a pus pe înființarea și dezvoltarea, în localitățle din Delta Dunării, a Pescăriilor Statului având ca scop valorificarea potențialului piscicol al zonei, un rol determinant avându-l, în acest sens, ministerele Domeniilor și Agriculturii. Totodată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
deosebit s-a pus pe înființarea și dezvoltarea, în localitățle din Delta Dunării, a Pescăriilor Statului având ca scop valorificarea potențialului piscicol al zonei, un rol determinant avându-l, în acest sens, ministerele Domeniilor și Agriculturii. Totodată, coloniștii sosiți în Delta Dunării erau încurajați să inițieze lucrări de îndiguire și desecare a bălților pentru a obține noi suprafețe de teren pe care să practice agricultura. O atenție deosebită s-a acordat educației copiilor și tinerilor locuitori ai Dobrogei fiind inițiate programe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pace de la București prin care Rusia ocupa Basarabia, granița cu Imperiul Otoman fiind stabilită pe brațul Chilia 75. În 1817, la puțin timp de la fondarea Sfintei Alianțe și încheierea congresului de pace de la Viena (1814-1815), Rusia revendică o parte a deltei Dunării până la brațul Sulina, sub pretext că brațul Chilia își schimbă uneori cursul făcând granița nesigură. Deși inițial Poarta s-a opus unei noi cedări teritoriale, în cele din urmă, prin prevederile Convenției de la Akkerman din 1826, a acceptat noua
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unei sume de 1,1 milioane ruble din despăgubirea de război de 1,4 milioane de ruble datorată Rusiei, Imperiul Otoman ceda sangeacul Tulcei, adică "districtele (cazas): Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kustendge și Medgidia, precum și insulele Deltei Dunărei și insula Șerpilor"336. Preocupată în cel mai înalt grad de înlăturarea tuturor consecințelor tratatului de pace de la Paris din martie 1856, diplomația țaristă a inclus, în cadrul aceluiași articol al tratatului de la San Stefano, prevederea că "Rusia neavând dorința
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înalt grad de înlăturarea tuturor consecințelor tratatului de pace de la Paris din martie 1856, diplomația țaristă a inclus, în cadrul aceluiași articol al tratatului de la San Stefano, prevederea că "Rusia neavând dorința de a anexa acest teritoriu [Dobrogea, n. n.], nici insulele Deltei, își rezervă facultatea de a le schimba cu partea din Basarabia desprinsă de la teritoriul rusesc prin tratatul de 1856 și mărginită la sud prin talvegul brațului Chilia și gura Stari-Stambul"337. În încheiere, același articol al tratatului de la San Stefano
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Senatului din 27 septembrie 1878 în care s-a votat următoarea moțiune: "Comisia aleasă de Senat propune să se împuternicească guvernul de a se supune dispozițiilor tratatului din Berlin și în același timp să pună stăpânire asupra Dobrogei și a Deltei Dunării și până la convocarea unei constituante să administreze acest teritoriu după regulamentele în vigoare"373. Camera Deputaților adopta tot în septembrie 1878 o moțiune asemănătoare, conform căreia: "Camera împuternicește guvernul a se supune voinței întregii Europe, retrăgând autoritățile civile și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, Dobrogea s-a alăturat statului național român în condițiile înfrângerii Imperiului Otoman în războiul ruso-româno-otoman din anii 1877-1878. Astfel, conform prevederilor teritoriale ale tratatului de pace de la Berlin din 1/13 iulie 1878, Dobrogea, incluzând Delta Dunării și Insula Șerpilor, urma să revină României după retragerea autorităților militare ruse ce se aflau la acea dată în provincie. Anterior anunțului oficial al guvernului rus din ziua de 12 noiembrie 1878 privind retragerea autorităților ruse din Dobrogea, încă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
familii de bulgari, în timp ce, statistica pentru județul Tulcea, realizată de către prefectul George Mihail Ghica, menționa 4 082 de familii românești și doar 3 347 de familii bulgărești 433. În concluzie, la 14 noiembrie 1878, momentul unirii cu România, Dobrogea, incluzând Delta Dunării și Insula Șerpilor, avea o suprafață de 15 776 km2 și o populație menționată de către o serie de statistici ca variind între 80-100 000 de locuitori 434, asigurând României controlul sectorului fluvial Galați-Tulcea-Sulina, a gurilor de vărsare ale Dunării
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Calnia, Kara-Aci, Caranlâc, Carvan, Câșla, Ciucurkioi, Ciungiuc, Coslugea, Cara-Orman, Cusgun, Demircea, Dobromir din Deal, Dobromir din Vale, Esekioi, Galița, Garlița, Ghinegea, Ghiol-Punar, Hairankioi, Lipnița, Mârleanu, Nastradin, Oltina, Ostrovu, Parakioi, Prăjoia, Regep-Cuiusu, Satu-Nou, Teke-Deresi, Tekekioi și Velikioi 588. Județul Tulcea, cuprinzând Delta Dunării și Insula Șerpilor avea reședința în orașul Tulcea. Conform prevederilor legii de organizare a Dobrogei din 9 martie 1880, județul Tulcea avea o suprafață de 8 626 de km2, fiind compus din plășile: Babadag, Măcin, Sulina și Tulcea 589
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Isaccea, Măcin și Chilia Veche 605. Sulina, situată la vărsarea brațului Sulina în Marea Neagră, are o poziție favorabilă comerțului, astfel că, în 1880, avea o populație de circa 4 000 de locuitori 606. Plasa Sulina cuprindea partea de est a Deltei Dunării și Insula Șerpilor. Se învecina la nord cu Basarabia, de care era delimitată prin brațul Chilia, la vest cu plasa Tulcea, iar la est și sud cu Marea Neagră 607. Aceasta cuprindea orașele Sulina și Chilia Veche și comunele rurale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
populația comunei era de aproximativ 2 100 de locuitori, din care 2 041 erau români. În comună mai locuiau: 71 de armeni, 43 de țigani, 7 bulgari, 3 turci și 3 greci 916. Plasa Sulina cuprindea partea de est a Deltei Dunării. Se învecina la nord cu Basarabia, de care era delimitată prin brațul Chilia, la vest cu plasa Tulcea, iar la est și sud cu Marea Neagră 917. Aceasta cuprindea orașele Sulina și Chilia Veche și comunele rurale: Caraorman, Satul Nou
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iar 259 erau români 968. În anul 1900 în orașul Chilia Veche existau: 475 de case, 8 bordeie, 6 prăvălii, 21 de mori și 59 de fântâni 969. Caraorman era o comună rurală situată pe grindul cu același nume din Delta Dunării. Populația era formată, în cea mai mare parte, din ruși și lipoveni, alături de care trăiau și români. Principalele ocupații ale locuitorilor erau pescuitul și creșterea animalelor. În localitate exista o biserică având hramul "Sf. Dumitru", construcția acesteia fiind finalizată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comunei Telița se cifra, la sfârșitul secolului al XIX-lea, la 1 357 de locuitori. Din totalul populației comunei, circa 1 000 de locuitori erau ruși, puțin peste 100 erau bulgari și 236 erau români 1072. Procesul de colonizare a Deltei cu populație românească a fost inițiat de către "regretatul prefect Nenițescu", care "cât timp a stat în capul administrației județului Tulcea (...) avu cel dintâi ideia fericită de a coloniza Delta și Dranovul cu populație românească"1073. Astfel, au fost colonizate cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sus, Ilganii de Jos, Uzlina, Gorgova, Ciamurlia, Pătlăgeanca, Ceatalkioi și Pardina 1074. De asemenea, la inițiativa sa au fost înființate localitățile: Principele Ferdinand, Fântâna Dulce, Principele Carol, Carmen Sylva și Floriile. Inițial, lipovenii s-au opus procesului de colonizare a Deltei Dunării răspândind "printre nuoii coloniști temerea că casele și gospodăriile lor vor fi inundate de revărsările Dunării"1075. În ciuda acestor dificultăți "începuturile de colonizare au reușit în cea mai mare parte"1076. După reforma administrativă din martie 1879, județul Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
este evidentă, ea venind, însă, din dorința de a evidenția eforturile făcute de către prefectul județului Tulcea de la acea dată, domnul Ioan Nenițescu, eforturi vizând înființarea unor sate și comune populate de către români pe tot cuprinsul județului și, în special, în Delta Dunării. Totodată, ineficiența procesului de împroprietărire derulat de către diferitele guverne în Dobrogea era evidențiată prin constatarea că "unor indigeni" li se atribuiseră de către comisiile de împroprietărire "câte 50 până la 200 de hectare"2166, în timp ce, "în satele românești, legea [ce prevedea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județul Tulcea este un județ foarte bogat și dacă se vor fixa brațele ce-i trebuie și se va da agriculturii, pescăriilor, pădurilor, carierelor și comerțului (...) dezvoltarea trebuitoare, veniturile se vor înzeci și, chiar, însuti"2173. În privința colonizării și exploatării deltei Dunării, se aprecia că guvernul poate ajuta coloniștii să se stabilească, să-și facă case și să-și cumpere uneltele de lucru"2174. În același sens, se aprecia că "se pot forma societăți cooperative pentru lucrările de desecare și de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pentru construcția liniei ferate Constanța-Tulcea, arătând traseul ce s-ar fi stabilit și locul stațiilor de înființat"2192 La 18 ianuarie 1898 Istrul publica un articol dedicat planurilor de construire a unor diguri pentru apărarea de inundații a localităților din delta Dunării 2193. Pentru realizarea digurilor și desecarea unor suprafețe de teren din deltă se propunea "să se dea gratis locuitorilor români din țară, care vor să se stabilească în delta Dunării, câte 10 hectare de teren și locul din vatra
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locul stațiilor de înființat"2192 La 18 ianuarie 1898 Istrul publica un articol dedicat planurilor de construire a unor diguri pentru apărarea de inundații a localităților din delta Dunării 2193. Pentru realizarea digurilor și desecarea unor suprafețe de teren din deltă se propunea "să se dea gratis locuitorilor români din țară, care vor să se stabilească în delta Dunării, câte 10 hectare de teren și locul din vatra satului, cu condiția ca locuitorii fixați într-o comună nou înființată să-și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a unor diguri pentru apărarea de inundații a localităților din delta Dunării 2193. Pentru realizarea digurilor și desecarea unor suprafețe de teren din deltă se propunea "să se dea gratis locuitorilor români din țară, care vor să se stabilească în delta Dunării, câte 10 hectare de teren și locul din vatra satului, cu condiția ca locuitorii fixați într-o comună nou înființată să-și construiască digurile de apărare contra inundațiilor după planul dat de minister și sub conducerea unui inginer al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
satului, cu condiția ca locuitorii fixați într-o comună nou înființată să-și construiască digurile de apărare contra inundațiilor după planul dat de minister și sub conducerea unui inginer al statului"2194. O atenție importantă era acordată funcționării pescăriilor din delta Dunării. Astfel, într-un articol apărut la 25 ianuarie 1898 în Istrul se arăta că "în trecut, bălțile Dobrogei au fost arendate unei companii bulgaro-greco-evereiască în care au fost interesați și unii pescari dobrogeni"2195. Această societate a urmărit doar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
memoriului, la revigorarea portului Sulina "ar contribui și satele noi ce s-ar înființa în Delta Dunării, scop pe care administrațiunea actuală își propune a-l urmări"2410. Astfel, se aprecia că locuitorii satelor ce urmau a fi înființate în Delta Dunării trebuiau aduși din celelalte teritorii românești, ci nu din Dobrogea, aducându-se ca argument situația din satele Carmen Sylva și Principele Ferdinand, "ai căror locuitori posedând în interiorul județului pământuri întinse nu pot considera așezarea lor în deltă decât ca
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înființate în Delta Dunării trebuiau aduși din celelalte teritorii românești, ci nu din Dobrogea, aducându-se ca argument situația din satele Carmen Sylva și Principele Ferdinand, "ai căror locuitori posedând în interiorul județului pământuri întinse nu pot considera așezarea lor în deltă decât ca vremelnică și numai pentru pășunarea vitelor lor în timp de secetă"2411. În vederea desecării și asigurării "contra inundațiilor a unei părți a insulei Sf. Gheorghe", semnatarii memoriului apreciau ca "fiind de mare folos ridicarea unei șosele ce ar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
preocupările actualei administrațiuni a județului a fost începerea studiilor și lucrărilor începute în anul 1899 (...) pentru terminarea șoselei Garvăn-Azaclău (...) cea mai importantă șosea a județului, căci ea pune în legătură întreg județul cu orașul Galați"2529. Totodată, se propunea împădurirea Deltei Dunării pentru a stopa inundațiile, fapt ce "ar permite înființarea de sate noi pe grindurile mai ridicate, cum s-a făcut cu înființarea satelor "Principele Carol", "Principele Ferdinand", "Carmen Sylva" și "Floriile", cu locuitori români veniți din stânga Dunării"2530. Datorită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]