2,580 matches
-
noastră; românismul, pe care-l vedem slujit mai mult pe tăria dacică decât pe pompoasa fală latină.” Semnează versuri Margareta Isbășoiu, Dem. Iliescu și Ion Caraion; proză - N. Niculescu, Clemența Beșchea, N. Alexandrescu-Toscani, N. Bucuroiu, Geo Dobrescu, Lya Huțu; traduceri - Dem. Iliescu (din lirica italiană), Traian Mărculescu. Cronică literară fac N. Niculescu, Criticus, Alexandru Lungu, iar publicistică scriu Nichifor Crainic (Un Eminescu monumental), N. Niculescu, George Gh. Pâslaru, N. N. Manolescu, Ion Coman, Bucur Țincu. Sunt remarcați, la rubrica „Condicar”, Ion Biberi
ACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]
-
din 28 septembrie 1944 și până la 17 februarie 1945, sub direcția lui Radu Câmpeanu, prim-redactor fiind Ion Gh. Bulgăr. Cu numărul 2, în casetă apare ca fondator Țețe D. Remus și e menționat comitetul de redacție, format din Dan Dem. Lungescu, Mihnea D. Marmeliuc, Alex. Săndulescu și Iorgu T. Vântu. Secretar de redacție: Mihai Gafița. Cu numărul 16/1945, apare numele lui Dan Dem. Lungescu ca prim-redactor. De la numărul 18, subtitlul „Organ săptămânal de atitudine spirituală, socială și politică
ACADEMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285147_a_286476]
-
casetă apare ca fondator Țețe D. Remus și e menționat comitetul de redacție, format din Dan Dem. Lungescu, Mihnea D. Marmeliuc, Alex. Săndulescu și Iorgu T. Vântu. Secretar de redacție: Mihai Gafița. Cu numărul 16/1945, apare numele lui Dan Dem. Lungescu ca prim-redactor. De la numărul 18, subtitlul „Organ săptămânal de atitudine spirituală, socială și politică” este modificat în „Săptămânal de atitudine politică, spirituală și socială”, iar director este acum Virgil I. Mănescu. Programul publicației e formulat în următorii termeni
ACADEMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285147_a_286476]
-
Institutul de surori de caritate „Regina Elisabeta”, Atelierele Societății „Țesătoarea”, școala de secretare, școala horticolă pentru tinerele fete de pe șoseaua Kiseleff etc.2 Întrebat despre contribuția primelor femei consiliere la organizarea asistenței sociale în Capitală, primarul general din acei ani, Dem Dobrescu, a declarat fără șovăire: „vă dau nota 10 și de ar fi mai mare ca 10 v-aș da-o”3. și în alte localități ale țării, la Craiova, Galați, Brașov, Timișoara, Târgu-Jiu, Lipova, Turda, unde a fost lăsată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
E.C.P.F.R. a organizat, la locuința Ellei Negruzzi, o manifestare de recunoștință a femeilor române, la care au participat și delegate din toate provinciile țării 2. Au fost invitate și o seamă de personalități politice (Valer Pop, Gr. Trancu-Iași, Octavian Goga, Dem. I. Dobrescu și alții), care, cu acest prilej, și-au exprimat convingerile în legătură cu rostul femeilor în viața publică. Dacă marea majoritate a celor prezenți a considerat că pasul următor, pe drumul emancipării, urma să fie câștigarea drepturilor integrale, Octavian Goga
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
2 Alexandrina Cantacuzino a cerut oamenilor politici prezenți la întrunire să susțină sloganul mișcării feministe: „Totul pentru unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea patriei române”3. Prof. Gh. Tașcă, în numele P.N.Ț., Titel Petrescu, din partea P.S.D.R. și Dem. Dobrescu, reprezentantul Comitetelor Cetățenești, au dat și cu acest prilej asigurări că susțin întru totul revendicările feministe. În schimb, delegatul P.N.L. și cel al Partidul Național Creștin au reafirmat punctul de vedere potrivit căruia, n-ar fi fost momentul favorabil
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
bărbatul. Idealul nostru este ridicarea țărănimii și a femeii. Partidul nostru a acordat drepturi femeii la comună și tot el îi va da mai departe ceea ce i se cuvine și care se bazează pe certificat de capacitate. Cuvântarea d-lui Dem. Dobrescu A fost binevenită - a spus d-l Dem. Dobrescu - convocarea de față deoarece chestiunea feminină este oarecum amenințată. Adresându-se femeilor, d-l Dobrescu spune: Ca să ajungeți în câștigarea drepturilor nu trebuie să așteptați să fiți ajutate numai din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Partidul nostru a acordat drepturi femeii la comună și tot el îi va da mai departe ceea ce i se cuvine și care se bazează pe certificat de capacitate. Cuvântarea d-lui Dem. Dobrescu A fost binevenită - a spus d-l Dem. Dobrescu - convocarea de față deoarece chestiunea feminină este oarecum amenințată. Adresându-se femeilor, d-l Dobrescu spune: Ca să ajungeți în câștigarea drepturilor nu trebuie să așteptați să fiți ajutate numai din devotament pentru idealismul ideii șde egalitateț, ci să realizați
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
evenimentele timpului, și, cu intermitențe, revista presei, o cronică plastică, dramatică, muzicală, militară, un „curier judiciar”, anunțuri, reclame. Alți colaboratori: Paul Mihail, Cristofor Dancu, Alexandru Randa, Ovid Țopa, Mircea Mateescu, Dragoș Vrânceanu, Mircea Pop, Virgil Rădulescu, I. Diaconescu, Mihail Lungianu, Dem. Pădureanu, Sever Carp, Dinu Rosmarin. M.W.
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
noastră e să n-avem ideologie”. Versuri semnează C. Ionescu, C.I. Șiclovanu, Liviu Deleanu, Petre Boldur, Savin Constant, Mircea Pavelescu, Eugen Ionescu, Eugen Jebeleanu, Ilarie Dobridor, Horia Roman, Corneliu Temenschy. Proză publică Mircea Damian, George Acsinteanu, Alf Adania, Al. Sahia, Dem. Bassarabeanu, G. Ionescu, Pan M. Vizirescu, Petre Boldur, iar Octav Șuluțiu e prezent cu un fragment din romanul Lulu. Eseistica este reprezentată de Al. Drăguș, cronica plastică de Eustațiu Vladimir, cea literară de G. Ionescu (despre Brățara nopților de Ilarie
CAETE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285991_a_287320]
-
Literatura e reprezentată prin texte reproduse din scrierile lui G. Coșbuc (Lupta vieții, Pe lângă boi), Duiliu Zamfirescu (Lena), St. O. Iosif (Moș Ajun, Sărută, nu jura...), G. Topîrceanu (În drum), Ecaterina Pitiș, Elena Farago, Ion Gorun, I.U. Soricu, Mircea Dem. Rădulescu, Corneliu Moldovanu ș.a. - în poezie, ale lui Ioan Adam, Petrea Dascălul - în proză. Se inserează și o piesă versificată, cu caracter religios, Două lumi de Elie Măgeanu (1924), lipsită de valoare. Publicistica vizează chestiuni de cultură, istorie (în 1922
CALENDARUL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286027_a_287356]
-
Teodor Scarlat, București, 1938. Repere bibliografice: A. B. [Al. Busuioceanu], I. C. Aslan, „Odinioară”, „Dacia”, 1919, 281; F. A. [F. Aderca], Cronica dramatică, CN, 1923, 29; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contemporan, București, 1927, 13-16; I. Anestin, „Glumele destinului”, TIL, 1938, 1023; Dem. Theodorescu, „Glumele destinului”, CU, 1938, 3167; Romicus [Romulus Seișanu], „Glumele destinului”, U, 1938, 70; Ion I. Cantacuzino, „Glumele destinului”, BVS, 1938, 313; Călinescu, Ist. lit. (1941), 641; Massoff, Teatr. rom., VIII, 176, 194, 214. A.Sm.
ASLAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
Reichrath, „Form ist das Humane an sich”. Gespräch mit Wolf Aichelburg, „Neuer Weg”, 1971, 15 mai; Veronica Porumbacu, Wolf Aichelburg. Lirică, dramă, proză, RL, 1972, 17; Mircea Ivănescu, Wolf Aichelburg, T, 1974, 6; Annemarie Schuller, Schöpferische Freude. Ein Gespräch mit dem Dichter W. Aichelburg, über seine übersetzerische Arbeit, „Neue Literatur”, 1979, 2; Dieter Roth, Mihai Eminescu deutsch. Kritischer Blick auf ein Jahrhundert übersetzerischer Rezeption, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, 1992, 1; Worte als Gefahr Gefährdung. Fünf deutsche Schriftsteller vor Gericht, München, 1993; Nicu Caranica
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
1995. Ernst Robert Curtius, op. cit., p. 39; vezi alături de această operă și Jean Delumeau, La civilisation de la Renaissance. Reformation, Paris, 1967; Alberto Tenenti, Die Grundlegung der modernen Welt. Spätmittelalter. Renaissance. Reformation, Frankfurt am Main, 1967; Bernard Töpfler, Zur „Frage nach dem Beginn der Neuzeit”, în Zeitschrrift für Geschichtswissenschaft, VI, 1968; pentru Europa Centro-Răsăriteană vezi studiile de detaliu ale lui Kazimierz Lepszky, Die Ergebnisse der Reformation in Polen und ihre Rolle in der Europäischen Renaissance und Humanismm in Mittel und Osteuropa, Berlin
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
al XVIII-lea, de numeroase fapte din istoria diplomatică a statelor europene, de reflecții asupra religiei, moralei și politicii; vezi Pragmatische Geschichte des Pohlnischen Erbfolge - Krieges vom Jahr 1733 aus den Prinz Eugenischen Schriften, Fol. Ms. cota f-413c; Miscelen aus dem Prinz Eugenischen Schriften, Ms. cota 4-466b; Beyträge zur Geschichte und diplomatik der Europäischen Staaten vom Jahr 1689 bis 1736 aus dem Prinz Eugenischen Schriften, 4 Ms. Tom II, cota 4-466b; Geist des Prinzen Eugens auf Religion, Moral und Politik. Aus
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Geschichte des Pohlnischen Erbfolge - Krieges vom Jahr 1733 aus den Prinz Eugenischen Schriften, Fol. Ms. cota f-413c; Miscelen aus dem Prinz Eugenischen Schriften, Ms. cota 4-466b; Beyträge zur Geschichte und diplomatik der Europäischen Staaten vom Jahr 1689 bis 1736 aus dem Prinz Eugenischen Schriften, 4 Ms. Tom II, cota 4-466b; Geist des Prinzen Eugens auf Religion, Moral und Politik. Aus seinen Schrifien gezogen, 4 Ms. cota 4-466; Supplement zur Sammiung der politischen Schriften des Prinz Eugens, 4 Ms. cota 4-466 . În
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
BRAZDE ADÂNCI, revistă literară apărută la București, lunar, între 15 ianuarie și 15 octombrie 1921 (cinci numere). Director: N. D. Michail, redactori: Dem. Gâlman, G. Dumitrescu-Urziceni. La apariție, revista își anunța intenția de a cultiva „talentele adevărate” și de a contribui la „înfrățirea tuturor curentelor literare”, intenție care nu se va realiza însă. În paginile publicației apar două texte de G. M. Zamfirescu
BRAZDE ADANCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285873_a_287202]
-
contribui la „înfrățirea tuturor curentelor literare”, intenție care nu se va realiza însă. În paginile publicației apar două texte de G. M. Zamfirescu (Vox clamantis și Ascultă Chrysis), o poezie postumă a lui M. Săulescu (Otravă), ca și versuri de Dem. Gâlman. Se publică, de asemenea, cronici și articole despre autori ca M. Săulescu și I. Chiru-Nanov, iar în al treilea număr, O. Goga, ministru al Cultelor și Artelor, lansează un Apel pentru ridicarea unui monument poetului Mihai Eminescu. Cronica teatrală
BRAZDE ADANCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285873_a_287202]
-
de la fantastic spre real, fie prin înscrierea unor teme noi în tiparul arhaic. În clasificarea textelor, s-au avut în vedere unul sau mai multe criterii (tematica, determinarea istorică, tipul de relații sociale reflectate etc.), de unde și varietatea categoriilor. G. Dem. Teodorescu, printre primii la noi, împărțindu-le în b. în: solare și superstițioase, istorice, haiducești, domestice. Clasificări mai recente disting b. legendare, vitejești (voinicești, haiducești), de conflict familial și social și istorice sau b. fantastice, vitejești (ciclul cotropitorilor turci, tătari
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
R, 1985, 12; Laurențiu Ulici, Ardelenii, RL, 1986, 39; Dorin Măran, Poezia lui Valeriu Bârgău, SLAST, 1987, 13; Adrian Dinu Rachieru, „Noima de aur”, AST, 1987,11; Ioan Holban, „Semne particulare”, CRC, 1988, 35; Ulici, Lit. rom., I, 249-250; Dumitru Dem. Ionașcu, Supraviețuitorii. Cartea cu prieteni, Deva, 1998, 28-38; Ioan Octavian Rudeanu, „Apocalipsa după Valeriu”, „Ardealul literar și artistic”, 1999, 6; Constantin Cubleșan, „Generația ’80”, „Cetatea culturală”, 1999; Felicia Crișan, „Generația ’80”, „Paralela 45”, 2000, 1 februarie; Traian T. Coșovei, „Generația
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
BĂLĂCESCU, Lucia Dem. (22.I.1895, București - 5.XI.1979, București), prozatoare. Fiică a comandorului Petre Demetriade, B. s-a bucurat de o educație îngrijită. A studiat la Școala de Belle Arte din București și, în particular, cu Gh. Petrașcu și cu Eustațiu
BALACESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285559_a_286888]
-
B. creează mici tablouri în care, asemenea picturii sale, culorile exprimă în cele din urmă încântarea în fața vieții, bucuria de a trăi. SCRIERI: În noul Paradis, București, 1942; Destăinuiri anti-literare, pref. Șerban Cioculescu, București, 1979. Repere bibliografice: Ovidiu Constantinescu, Lucia Dem. Bălăcescu, „În noul Paradis”, „Bis”, 1942, 14; Dan Petrașincu, „În noul Paradis”, VAA, 1942, 294; Const. Virgil Gheorghiu, Doamna de la sanatoriul din Bugaz, TIL, 1942, 1701; Iulian Mereuță, Lucia Bălăcescu, București, 1979; Lucreția Crăciun, Donația Lucia Dem. Bălăcescu, București, 1980
BALACESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285559_a_286888]
-
Ovidiu Constantinescu, Lucia Dem. Bălăcescu, „În noul Paradis”, „Bis”, 1942, 14; Dan Petrașincu, „În noul Paradis”, VAA, 1942, 294; Const. Virgil Gheorghiu, Doamna de la sanatoriul din Bugaz, TIL, 1942, 1701; Iulian Mereuță, Lucia Bălăcescu, București, 1979; Lucreția Crăciun, Donația Lucia Dem. Bălăcescu, București, 1980. O.I.
BALACESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285559_a_286888]
-
Horia Furtună (fragmente din romanul Iubita din Paris, 4/1931), Al. Lascarov-Moldovanu, în paginile revistei fiind publicate și câteva medalioane literare: O. Goga (4/1931), Goethe (7/1932), C. Rădulescu-Motru (13/1932), Artur Enășescu (4/1933). Alți colaboratori: G. Bacovia, Dem. Bassarabeanu, Ioan Georgescu, Traian Chelariu. I.H.
CARNET LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286118_a_287447]