23,330 matches
-
și necesitatea unui program conservator cu trese militare. Încă mai dăunătoare sunt ispitele guvernanților democrați: preocuparea excesivă de imagine, obsesia permanentizării la putere, nevoia biologică de a nu ieși din scenă, de a nu fi uitat. Dacă într-un sistem democratic aceste "alunecări" nu pot fi împiedicate înainte să se producă, ele pot fi totuși cunoscute, condamnate și corectate post factum. Mai dificil de identificat și sancționat sunt însă marile ispite: manipularea opiniei publice prin uriașe mijloace tehnice (ziare, televizor, internet
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
pot fi totuși cunoscute, condamnate și corectate post factum. Mai dificil de identificat și sancționat sunt însă marile ispite: manipularea opiniei publice prin uriașe mijloace tehnice (ziare, televizor, internet) și isterizarea comunității prin minciună și profanare. Statele de azi, alcătuite democratic și orientate integrativ, împreună cu societățile civile corespunzătoare, moralmente active, au posibilitatea și obligația de a da acestor challenges răspunsurile juste, îndreptățite și deschizătoare de viitor. Aceasta este legitimitatea în prospectivă a puterii actuale: capacitatea de ripostă și de depășire a
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
în zonă de influență sovietică, deci iremediabil cedate. Nimic nu era, deci, de făcut în fața acestor decizii ale celor trei Mari Puteri aliate, URSS, Anglia, SUA), învingătoare în război. Dar, la noi, aceste înțelegeri secrete nu erau cunoscute și partidele democratice se străduiau să-și adjudece puterea, deși era limpede că aceasta nu este posibil. Cîtă energie (și sufletească) nu s-a consumat în zadar, cîtă speranță nu s-a investit în acest deziderat, cîtă luptă încordată nu s-a consumat
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
deși era limpede că aceasta nu este posibil. Cîtă energie (și sufletească) nu s-a consumat în zadar, cîtă speranță nu s-a investit în acest deziderat, cîtă luptă încordată nu s-a consumat, vai, în van! Primise vreo personalitate democratică (inclusiv regele) o asigurare din partea celor două mari puteri democratice (SUA și Anglia) că vor încerca să asigure României independența dorită? Nicidecum. Era evident că, la București, Comisia Aliată de Control era la discreția generalilor sovietici, ceilalți doi occidentali nefăcînd
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
și sufletească) nu s-a consumat în zadar, cîtă speranță nu s-a investit în acest deziderat, cîtă luptă încordată nu s-a consumat, vai, în van! Primise vreo personalitate democratică (inclusiv regele) o asigurare din partea celor două mari puteri democratice (SUA și Anglia) că vor încerca să asigure României independența dorită? Nicidecum. Era evident că, la București, Comisia Aliată de Control era la discreția generalilor sovietici, ceilalți doi occidentali nefăcînd decît figurație politicoasă. Nici hotărîrile celor Trei Mari la Potsdam
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
Control era la discreția generalilor sovietici, ceilalți doi occidentali nefăcînd decît figurație politicoasă. Nici hotărîrile celor Trei Mari la Potsdam (a treia și ultima oară) din 17 iulie-2 august 1945, care preconizau, în țările din influența sovietică, crearea unor "guverne democratice și recunoscute", pe temeiul cărora a fost instituită, la noi, din 19 august 1945, greva regală nu avea șansă să recolteze rezultatele dorite. Pînă la urmă, miniștrii de Externe ai celor Trei Mari hotărăsc, într-o reuniune de la Moscova, organizarea
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
19 august 1945, greva regală nu avea șansă să recolteze rezultatele dorite. Pînă la urmă, miniștrii de Externe ai celor Trei Mari hotărăsc, într-o reuniune de la Moscova, organizarea, în România, a alegerilor libere, din care să rezulte acel guvern democratic recunoscut. Atunci de-abia s-au alarmat partidele democratice de opoziție care știau bine ce înseamnă, în România, alegeri libere. Au fost, într-adevăr, acele alegeri din noiembrie 1946 cele mai trucate din toată istoria contemporană a României, aducînd forțelor
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
recolteze rezultatele dorite. Pînă la urmă, miniștrii de Externe ai celor Trei Mari hotărăsc, într-o reuniune de la Moscova, organizarea, în România, a alegerilor libere, din care să rezulte acel guvern democratic recunoscut. Atunci de-abia s-au alarmat partidele democratice de opoziție care știau bine ce înseamnă, în România, alegeri libere. Au fost, într-adevăr, acele alegeri din noiembrie 1946 cele mai trucate din toată istoria contemporană a României, aducînd forțelor comuniste "puterea legală" și, într-un an de zile
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
situația din România dar n-au reacționat defel pentru că nu puteau să reacționeze. Această tragedie a neputinței (care avea, la fundamente, înțelegeri diplomatice, prealabile) a pecetluit, pentru aproape o jumătate de secol, soarta României. Și zadarnic au așteptat anumite forțe democratice izbucnirea unui război între puterile occidentale și sovietici (care tot alimentau, în van, speranțele românilor că, totuși, finalmente, vor veni americanii). Totul Dar să revin la cartea informată a d-lui Ioan Lăcustă, care, repet, prin citate din presă, decupate
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
lot de ziariști: Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu, Nichifor Crainic, Ilie Rădulescu, I.P. Prundeni, Romulus Seișanu, Dem. Theodorescu, Al. Hodoș, Romulus Dianu, Mircea Grigorescu, Toma Vlădescu, Eugen Titeanu, Emil Ciuceanu, D.I. Cucu, Niculae Roșu. Dar, mai înainte, presa de toate orientările democratice comentează critic personalitatea lui Rebreanu mort la 1 septembrie 1944. N. Carandino a scris în Dreptatea din 4 septembrie: În ochii noștri, personalitatea lui păstrează nimbul de trădare pe care i l-a așezat dușmanul. Va fi de azi înainte
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
realizat în România abia după 1918, cînd disparitatea scandaloasă din proprietatea rurală a luat sfîrșit prin reforma agrară. De fapt, adaug, tot populismul ca ideologie (și dl Sorin Alexandrescu face bine că include aici și pe Spiru Haret și conservatorismul democratic al lui Take Ionescu) s-a concentrat în jurul idealului acesta reformator din lumea rurală, înfăptuit în 1918-1921, creînd ceea ce economiștii și politicienii vremii au numit țărănizarea agriculturii. Și trecînd, o clipă, dincolo de populismul antebelic, aș spune că, aici, dreptate a
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
lui Ibrăileanu din Creație și analiză, care i se pare mai unitar și judicios. Trebuie reținută de aici observația, discutată și în precedenta carte a autorului nostru, Paradoxul român, că, la noi, în interbelic, militantismul pentru impunerea și consolidarea modernității democratice a fost dus paralel cu acela de distrugere a ei, partidele democratice luînd naștere odată cu cele nedemocratice. Cauza, adaug, trebuie căutată tocmai în adîncirea disputei dintre tradiționalism și modernitate, dintre liberalism și retrograd, dintre democratism și propensiunea spre totalitarism (de
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
și judicios. Trebuie reținută de aici observația, discutată și în precedenta carte a autorului nostru, Paradoxul român, că, la noi, în interbelic, militantismul pentru impunerea și consolidarea modernității democratice a fost dus paralel cu acela de distrugere a ei, partidele democratice luînd naștere odată cu cele nedemocratice. Cauza, adaug, trebuie căutată tocmai în adîncirea disputei dintre tradiționalism și modernitate, dintre liberalism și retrograd, dintre democratism și propensiunea spre totalitarism (de dreapta sau de stînga). Într-un eseu separat, autorul nostru pledează pentru
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
alt rezultat decît cel al unui simbol. Apreciată drept "cel mai curat parlament din istoria României", Piața a întrupat dragostea exasperată pentru libertate. În așa măsură, încît a stîrnit invidia (fie și inconștientă) a "infidelilor", a libertinilor ce utilizează conceptele democratice în chip demagogic: "Libertinul de ieri ori de azi, dezinvolt, ușuratic, sceptic, cu capul în nori, se uită cu aceeași invidie la cuplul, real sau mitic, care a trăit sau trăiește o dragoste unică, o dragoste absolută" (Jacqueline Raoul-Duval: Farmecul
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
unele din ele spontane, mai puțin cizelate, i se înfățișează pretențiosului domn Răzvan Theodorescu în totalitate "inepte", de unde pînă unde imaginea de "școală a intoleranței"? Dimpotrivă, Piața Universității a fost un topos al unei demonstrații pașnice, al unui protest civilizat, democratic, intoleranța venind din partea celor ce l-au numit pe dl. Theodorescu într-o funcție înaltă și l-au folosit în consecință. După cum se vede, îl folosesc în continuare. Mai pune sare pe rană ex-președintele Radioteleviziunii: "Piața Universității, prin sămînța de
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
orice caz? Discuțiile care au urmat - nici ele nu s-au referit la ceea ce a fost, la documentele arhivelor acum date la iveală, la suferințe, la torționari. Ana Blandiana a avut a face față - și a răspuns cu elegantă comprehensiune democratică - la o serie de întrebări și de observații privind politica actualei Puteri din România, discrepanțele dintre promisiunile ei electorale și realizările ei, întrebări îngrijorate pentru prezent și pentru viitor. Despre trecutul însîngerat prin închisori, pe munți sau în exilul îndepărtat
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
chiar de o "distrugere a elitelor". Avem de a face mai de grabă cu îndepărtarea lor - premeditată - pentru că, într-un fel sau altul, ei reprezintă fie trecutul (pe care nu voim a-l ține minte), fie o perspectivă nouă, proaspătă, democratică, europeană (de care ne apărăm, pentru a se păstra competența magistrală veche și, bineînțeles, posturile și fotoliile). "Nu se întorc ei acasă" - declara, cu ani în urmă, un decan de facultate - "pentru că nu-și lasă salariile bune din Occident"... Iată
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
de a înțelege adânca filozofie prezidențială. Din contră, poporul a înțeles că a votat niște farsori și că acum nu mai vrea să audă de ei. Cert este că în trei ani și jumătate de când la putere se află forțele democratice, "dosarul Ursu" n-a înaintat nici un centimetru. Ba, dimpotrivă, a regresat dramatic: asasinul Clita e liber, S.R.I.-ul habar nu are unde se află jurnalele victimei, dosarele de cercetare penală au fost falsificate (actele originale au dispărut, fiind înlocuite cu
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
folcloric, ca moment etnografic admit. Dar nu e posibil să încercăm să aducem ploaia cu paparude sau slujbe religioase!". Absorbit de idealul d-sale rațional, pragmatic, dl Marino dorește "o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică", precizînd că s-a "săturat" de "maeștrii spirituali". Motivul refuzului spiritualității (religiei, metafizicii) ar consta într-o întîmplare din copilăria autorului, cînd acesta a fost vexat de reacția dură a unui "preot legionar" al cărui elev era
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
umaniste drept unic scut împotriva agresiunilor antiumane de orice fel, a crimelor contra umanității, în definitiv. Cît despre eficiența practică a unui refuz rațional și civilizat al iraționalei ucideri în masă, ce ar fi de spus? Cum ar putea statele democratice să se apere de dușmanii democrației recurgînd exclusiv la armele umanismului și toleranței? Apelul pus la cale de scriitorii germani, simpatizanți ai Partidului Verzilor (dacă am înțeles bine, fiindcă nici mass-media, nici presa scrisă occidentală sau românească nu s-au
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
lungă durată. Independent, ziar altfel bine informat și care ține o dreaptă măsură între știrea de senzație și știrea serioasă, din surse verificate, de această dată a cam încurcat borcanele. * Revenind la evenimente fără precedent, iată că senatorii din opoziția democratică l-au avertizat pe președintele Camerei superioare a Parlamentului că refuză să facă parte din delegația parlamentară care urmează să viziteze Japonia și în care se află și C.V.Tudor. Senatorii opoziției consideră că șeful PRM nu mai poate reprezenta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
Timpul (în cronica despre cartea lui D. Vatamaniuc, de la Editura Minerva, 1996). Prezența tuturor acestor luări de atitudine între copertele unui volum permite, cum spuneam, conturarea profilului autorului de cronici Zigu Ornea, un individ european, un moderat, susținător al idealurilor democratice, insensibil la exagerări polemice balcanoide sau la entuziasme mistice, un profesionist de o corectitudine ireproșabilă. Caracteristici care lipsesc, dacă ne putem exprima așa, cu prisosință prin anumite puncte (de influență) ale peisajului culturii românești. Zigu Ornea - Polifonii, Editura Polirom, Colecția
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
pe punctul de a pune la punct unui foarte costisitor scut împotriva oricărei agresiuni dinafară - replică modernă la anticul zid chinezesc! - au luat cunoștință de existența unei primejdii cu nimic mai puțin nimicitoare, venind dinăuntru, ca expresie a însăși structurii democratice a unei societăți încrezătoare în om și rațiune. Atentatele din 11 septembrie au avut, printre altele, scopul de a-i convinge pe americani că sistemul lor de libertăți civice este nu numai costisitor, ci și ineficient, în timp ce un regim de
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
dosarul la zi al oricărui călcător pe caldarâm. Spre a nu fi luat niciodată prin surprindere. Pentru că mecanica faptelor este de așa natură, că o unică lovitură neașteptată răstoarnă un regim totalitar - vezi zilele noastre de decembrie 1989. Caracteristică societății democratice este, dimpotrivă, împrejurarea că e o bună încasatoare, ca să folosim termeni din vocabularul boxului, că primind lovituri nepermise, răspunde cu forțe nebănuite. În democrație, insul uman se bucură de încredere, până la proba contrarie, în regim dictatorial, până la proba contrarie, omul
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
temă, înainte de a-l face public, ca pe o somație, putea să-l discute, la vîrf, cu liderii partidelor parlamentare, pentru a negocia răspunsuri afirmative. Oferta premierului, făcută în termeni mult prea generali, i-a determinat pe liderii partidelor opoziției democratice să creadă că armistițiul politic în privința integrării în NATO ar fi tot una cu un armistițiu în care Opoziția ar înceta să-și mai exercite rolul. Citind în această ofertă o propunere de armistițiu total, partidele opoziției democratice au refuzat
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]