KorAP: Find »[drukola/base=demografic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...271 >

6,757 matches

Corola-llms4eu/Law/263910

orașelor existente, accelerând astfel în mod artificial rata de declin a acestor localități. Variația procentuală a populației ia în considerare această transformare spațială. Gruparea (clustering) Deoarece chiar și o parte dintre orașele reședință de județ cu cea mai pronunțată creștere demografică periurbană pierd locuitori din nucleul urban – doar Cluj-Napoca, Iași, Bistrița și Alba-Iulia cresc în limitele administrative ale orașului, este necesar să se țină cont atât de dinamica urbană, cât și de cea periurbană. În timp ce prin grupare cele două

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
și de cea periurbană. În timp ce prin grupare cele două sunt evaluate în paralel, grupându-le pe baza ratei de creștere, sporul populației este coroborat la nivel de aglomerare urbană. Utilizând cifre ajustate privind populația la nivelul aglomerării, schimbările demografice pentru perioada 2003-2020 formează trei grupări (clustere) diferite de creștere, stagnare și contracție. În timp ce majoritatea orașelor pierd rezidenți, creșterea periurbană este comună pentru multe orașe dinamice, prin urmare, în procesul de clasificare sunt luate în calcul atât dinamica

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
expansiunii spațiale. Prin urmare, clasificarea spațială nu a luat în considerare variația suprafeței construite. • Autorizațiile de construire - date furnizate anual de Institutul Național de Statistică, relevă dinamica globală imobiliară, care este legată atât de schimbările economice, cât și de cele demografice, dar nu oferă informații despre modelele de creștere. Au fost utilizate datele privind numărul autorizațiilor de construire emise începând cu anul 2002 pentru a evalua dinamica generală a unui oraș față de altele din aceeași categorie – reședințe de județ, municipii

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
Dinamica economică este uneori influențată de dinamica locală și regională și nu se traduce întotdeauna în creșterea populației și a zonei construite, la fel cum gruparea oamenilor și expansiunea fizică pot surveni fără o creștere semnificativă a economiei. Intersectarea dinamicii demografice, spațiale și economice În ciuda complexității dinamicilor demografice, spațiale și economice, care uneori pot fi chiar divergente, prin combinația celor trei dimensiuni se obține astfel dinamica generală a unei zone urbane, permițând o diferențiere între zonele urbane în creștere, statice

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
și regională și nu se traduce întotdeauna în creșterea populației și a zonei construite, la fel cum gruparea oamenilor și expansiunea fizică pot surveni fără o creștere semnificativă a economiei. Intersectarea dinamicii demografice, spațiale și economice În ciuda complexității dinamicilor demografice, spațiale și economice, care uneori pot fi chiar divergente, prin combinația celor trei dimensiuni se obține astfel dinamica generală a unei zone urbane, permițând o diferențiere între zonele urbane în creștere, statice și în declin. Metodologia agregă dinamica orașului și

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
orașului și a localităților înconjurătoare situate în primul inel periurban, deoarece o înțelegere a performanței orașelor depinde atât de dinamica urbană, cât și de cea periurbană. Orașele dinamice au un efect de polarizare asupra localităților limitrofe, în multe situații, creșterea demografică, teritorială și economică fiind mai pronunțată în afara granițelor administrative, prin urmare, combinația tendințelor indică direcția în care se îndreaptă o zonă urbană și, mai important decât atât, oferă jaloane importante pentru orientarea intervențiilor viitoare prin care zonele urbane să

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
și în declin sunt ilustrate diferențiind nuanțele care există în cadrul fiecărui grup. În primul rând, am utilizat intersecția datelor privind demografia spațială pentru a informa astfel intervențiile spațiale și pentru a evidenția variațiile tendințelor economice: • Orașe în creștere: creștere demografică și amprentă în creștere sau statică; • Orașe statice: amprenta în creștere și populație statică sau în scădere sau ambele statice; • Orașe în declin: cel puțin unul dintre indicatori scade și niciunul nu crește. Această primă grupare este evaluată în continuare

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
dintre indicatori scade și niciunul nu crește. În total, dintre orașele-nucleu, 58 sunt în creștere, 119 sunt statice și 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 și, respectiv, 18 orașe periurbane, situate în zona lor de influență. Clasificarea demografică, spațială și economică Atunci când se combină indicatorii demografici și spațiali cu dinamica economică la nivel de aglomerare, există numeroase variații ale indicatorilor, care, în cele din urmă, se grupează în trei clustere. În total, dintre orașele-nucleu, 58 sunt

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
dintre orașele-nucleu, 58 sunt în creștere, 119 sunt statice și 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 și, respectiv, 18 orașe periurbane, situate în zona lor de influență. Clasificarea demografică, spațială și economică Atunci când se combină indicatorii demografici și spațiali cu dinamica economică la nivel de aglomerare, există numeroase variații ale indicatorilor, care, în cele din urmă, se grupează în trei clustere. În total, dintre orașele-nucleu, 58 sunt în creștere, 119 sunt statice și 83 sunt în

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
se grupează în trei clustere. În total, dintre orașele-nucleu, 58 sunt în creștere, 119 sunt statice și 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 și, respectiv, 18 orașe periurbane, situate în zona lor de influență. Tabelul 9 Dinamici demografice, spațiale și economice ale celor trei clustere pentru cele 260 de orașe-nucleu Clasificare demografică, spațială și economică Orașe nucleu Dinamica populației Amprenta construită Dinamica economică # # # # 1.Zone urbane în creștere (58 de orașe-nucleu cu 29 de orașe periurbane) 58

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
sunt statice și 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 și, respectiv, 18 orașe periurbane, situate în zona lor de influență. Tabelul 9 Dinamici demografice, spațiale și economice ale celor trei clustere pentru cele 260 de orașe-nucleu Clasificare demografică, spațială și economică Orașe nucleu Dinamica populației Amprenta construită Dinamica economică # # # # 1.Zone urbane în creștere (58 de orașe-nucleu cu 29 de orașe periurbane) 58 49 3 6 42 16 47 5 6 Alba Iulia, Avrig, Beclean, Bistrița, Bolintin-Vale, Brașov

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
comunități; b) pentru orașele-nucleu, măsuri care urmăresc și gestionează expansiunea urbană necontrolată, atât în interiorul, cât și în afara granițelor lor administrative, abordând simultan golirea centrelor lor. Tabelul 10 Lista orașelor-nucleu și periurbane în creștere - clasificare bazată pe dinamica demografică, spațială și economică ZONE URBANE ÎN CREȘTERE Reședință de județ Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bistrița, Botoșani, Brăila, Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Satu Mare, Sfântu-Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara Oraș din zona

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
Ungheni Alte orașe Băilești, Beclean, Borșa, Cajvana, Cristuru Secuiesc, Făgăraș, Găești, Întorsura Buzăului, Livada, Mangalia, Miercurea Sibiului, Milișăuți, Novaci, Rădăuți, Reghin, Săliște, Sângeorz-Băi, Sebiș, Seini, Sighișoara, Țăndărei, Vicovu de Sus Figura 16 Zonele urbane în creștere - clasificare bazată pe dinamica demografică, spațială și economică Orașe statice Există 119 orașe statice și 12 orașe periurbane în zona lor de influență. Unele zone urbane statice au performanțe economice bune, adesea explicate prin apropierea lor de un alt pol de creștere sau existența unei

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
extindă. În consecință, articularea SNDU în aceste zone se va axa pe limitarea extinderii urbane și îmbunătățirea calității spațiilor urbane pentru a permite populației să continue să trăiască acolo. Tabelul 11 Lista orașelor-nucleu și periurbane statice - clasificare bazată pe dinamica demografică, spațială și economică ZONE URBANE STATICE Reședință de județ Bacău, Buzău, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Piatra-Neamț, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Slobozia, Târgoviște, Tulcea, Vaslui, Zalău Oraș din zona periurbană a reședinței de județ Amara, Ocnele Mari, Vlăhița Zona ZUF a

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
Slănic, Slănic-Moldova, Solca, Sovata, Ștefănești, Târgu Bujor, Târgu Cărbunești, Târgu Frumos, Târgu Lăpuș, Târgu Neamț, Târgu Ocna, Târnăveni, Tășnad, Tecuci, Tismana, Ulmeni, Valea lui Mihai, Vălenii de Munte, Vișeu de Sus Figura 17 Zonele urbane statice - clasificare bazată pe dinamica demografică, spațială și economică Orașe în declin Există 83 de orașe-nucleu care se încadrează în această categorie și 18 orașe periurbane. Dintre toate orașele în declin, 85% sunt orașe situate în afara ZUF a unei reședințe de județ. Aceasta este

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
crearea și proiectarea în comun a spațiilor urbane pentru a îmbunătăți calitatea vieții populației existente împreună cu îmbunătățirea capitalului social pentru a îmbunătăți performanța economică a acestor orașe. Tabelul 12 Lista orașelor-nucleu și periurbane în declin – clasificare bazată pe dinamica demografică, spațială și economică ZONE URBANE ÎN DECLIN Reședință de județ Alexandria, Călărași, Deva, Reșița, Târgu Jiu Oraș din zona periurbană a reședinței de județ Bocșa, Bumbești-Jiu, Hunedoara, Simeria Zona ZUF a reședinței de județ Bălan, Lehliu-Gară, Medgidia, Murfatlar, Oltenița, Zărnești

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
Sângeorgiu de Pădure, Săveni, Scornicești, Sighetu Marmației, Sinaia, Siret, Ștei, Strehaia, Sulina, Târgu Secuiesc, Țicleni, Toplița, Turceni, Turda, Turnu Măgurele, Uricani, Urziceni, Vânju Mare, Vașcău, Vatra Dornei, Victoria, Vulcan, Zimnicea Figura 18 Zonele urbane în declin - clasificare bazată pe dinamica demografică, spațială și economică Dinamica locală în orașele periurbane Tabelul 13 Dinamica locală în orașele periurbane Denumire Oraș-nucleu Dinamica demografică Dinamica amprentei Dinamica economică Denumire Dinamică Agregat Oraș Agregat Oraș Agregat Oraș Cifra de afaceri (%) Impozitul Pe Venitul Personal (%) Angajați (%) SEBEȘ

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
Măgurele, Uricani, Urziceni, Vânju Mare, Vașcău, Vatra Dornei, Victoria, Vulcan, Zimnicea Figura 18 Zonele urbane în declin - clasificare bazată pe dinamica demografică, spațială și economică Dinamica locală în orașele periurbane Tabelul 13 Dinamica locală în orașele periurbane Denumire Oraș-nucleu Dinamica demografică Dinamica amprentei Dinamica economică Denumire Dinamică Agregat Oraș Agregat Oraș Agregat Oraș Cifra de afaceri (%) Impozitul Pe Venitul Personal (%) Angajați (%) SEBEȘ ALBA IULIA În creștere 4% 4% 15% 20% În creștere 72,1% 14% PECICA ARAD În creștere -4% 7% 4%

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
înseamnă a ne asigura că strategiile de atenuare a schimbărilor climatice, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), alături de adaptarea la schimbările climatice, de exemplu prin reducerea vulnerabilităților la schimbările climatice pentru toate categoriile demografice, sunt practici bine înrădăcinate. *17 Institutul Federal German pentru Cercetare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Spațială (2020), Noua Cartă de la Leipzig 2 Puterea transformatoare a orașelor pentru binele comun, 2020. În acest scop, administrațiile publice locale ar trebui să

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
eficientă a deșeurilor solide cu un accent deosebit atribuit reciclării. Realizarea orașelor verzi și reziliente, propice traiului și inteligente din punct de vedere climatic, va avea la bază: • Limitarea fenomenului de expansiune urbană necontrolată, în special în zonele cu declin demografic; • Regenerarea zonelor intravilane, acordând o atenție specială apartamentelor multifamiliale din era comunistă; reconversia patrimoniului industrial dezafectat și subutilizat, și reducerea aglomerărilor de vehicule (parcaje); • Investițiile în și activarea spațiilor publice deschise, încorporând soluții bazate pe natură și infrastructură verde urbană

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
muncă, administrațiile publice și partenerii de dezvoltare vor face demersuri pentru: • Asigurarea investițiilor în infrastructura economică necesară, în special transport ecologic de tranzit și cale ferată; • Pregătirea și eliberarea terenurilor și proprietăților bine amplasate pentru activitate economică; • Combaterea efectelor contracției demografice prin încurajarea parteneriatelor strategice cu instituțiile de învățământ și organizații comunitare pentru a dezvolta, atrage și reține o forță de muncă calificată; și • Asigurarea unor procese de guvernanță eficiente care nu împiedică competitivitatea economică. Un oraș echitabil și incluziv Puterea

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
Asigurarea unor procese de guvernanță eficiente care nu împiedică competitivitatea economică. Un oraș echitabil și incluziv Puterea transformatoare a orașelor oferă oportunități egale și acces la justiție în probleme de mediu pentru toți*20. Prin aceasta se înțelege că fiecare categorie demografică trebuie să aibă acces egal la servicii de interes general - acces echitabil la beneficiile produse de zonele urbane. Locuințe adecvate și la prețuri accesibile, accesul la infrastructură care include furnizarea de energie, racordarea la canalizare și apă potabilă ar trebui

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
fie pus la dispoziția tuturor grupurilor diverse din societate. Oportunitățile înseamnă, de asemenea, accesul la locuri de muncă și oportunități de a acumula bunuri și averi. Sistemele de guvernanță urbană ar trebui să fie în mod similar accesibile tuturor categoriilor demografice, iar administrațiile publice ale orașelor ar trebui să aibă grijă să includă categoriile vulnerabile și marginalizate în procesele participative stabilite. *20 Institutul Federal German pentru Cercetare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Spațială (2020), Noua Cartă de la Leipzig 2 Puterea

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
reședință. Mai jos sunt reliefate clar tiparele spațiale ale orașelor românești, caracterizate prin expansiune urbană, chiar și în zonele care se confruntă cu declinul populației. Din prima figură este clar că majoritatea zonelor urbane au experimentat fie stagnare sau declin demografic, cea de a doua figură aratând că totuși amprenta urbană a celor mai multe zone a crescut. Figura 19 Dinamica populației zonelor urbane din România Figura 20 Dinamica spațială a zonelor urbane din România Rarefierea nucleului urban se manifestă prin

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]
în interiorul nucleului urban cauzat de decăderea infrastructurii sociale și pietonale, vitalitatea socială redusă și eforturile insuficiente de regenerare pentru a menține atractivitatea centrelor urbane. Acest fenomen poate fi fie un simptom al orașelor mai puțin dinamice aflate în dificultate demografică și economică, fie o consecință a echilibrului perturbat între dinamica urbană și cea periurbană, cauzată de expansiunea necontrolată în jurul orașelor dinamice. Următoarele provocări sunt manifestări uzuale ale declinului urban în orașele românești: • În pofida conceptului inițial de a construi

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/263910]