4,078 matches
-
plecat: „Ați dat cu pietre și cu vorbe grele/ De-ați zguduit infernul din țâțâni/ Ați tulburat și apele din stele/ Și-ați otrăvit izvoare din fântâni// Vă închinați, o, ce nesăbuință!/ La venetici și trădători de țară/ V-ați depărtat de glie și știință/ Și-ați pângărit speranța milenară// Omagiați filozofii nebune/ Amanetând schelete din morminte/ Nesocotiți preceptele străbune/ Nepăsători la port și jurăminte Zadarnic invocați divinitatea/ Nu mai doiniți de dor printre străini/ Ați obosit să protejați dreptatea/ Și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
lor și simt că trebuie să mă comport conform regulilor naturii...Mă așez într-o poiană, unde se află un măceș încărcat de măceșe frumoase, roșii. Negrici pășește și el încet pe frunzișul foșnitor, privind atent spre adâncul pădurii. Se depărtează tiptil de mine, afundându-se în inima neagră a depărtării... Deodată văd în mijlocul poieniței, în pământ, o scobitură destul de mare și sunt convinsă că este vizuina unui animal. Știu că în pădure sunt și bursuci, și vulpi și mai știu
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
fi inundate de ploi. Tehnica specială a construirii adăposturilor la animalele sălbatice spune multe despre viața lor pe timp de vară și de iarnă, despre obiceiurile lor alimentare... Dacă vine o vulpe sau un bursuc? Mi-e teamă și mă depărtez de vizuină. Mă așez pe pătură, la soare, mai departe, într-un loc mai retras, privind bolta crengilor. Stau nemișcată minute întregi. O toropeală plăcută îmi anesteziază simțurile și mă simt plutind într-o imponderabilitate binefăcătoare. Lumina, plouând în stropi
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
Vremuri > ȘACALII Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1311 din 03 august 2014 Toate Articolele Autorului ȘACALII Omul e făcut din iubire pentru iubire; pentru iubire pentru alții și pentru sine, Dar a pierdut măsura și s-a depărtat de Dumnezeu semănând ura între tine și mine, între bine și rău. Dumnezeu e plin de iubire; nu se poate mânia pe nimeni, pe absolut nimeni; nici pe cei care își afișează prostia; incompetența, neștiința, fie că sunt la putere
ŞACALII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367828_a_369157]
-
aripilor. Ochii lui verzi mă fulgerau cu furie și ură, în timp ce asaltul stolului de pescăruși furioși devenise foarte periculos pentru mine. Reușind să desprind nailonul, i-am dat drumul să zboare. Atunci, întreg stolul l-a înconjurat și s-au depărtat gălăgioși spre mal. Semnalele colegilor de pescuit aflați în apropierea mea, m-au trezit din contemplarea stolului ce așeza o distanță tot mai mare între mine și el. Colegii mă anunțau să mă pregătesc de plecarea la mal. Era prea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
pușcărie. Iar cu așa ceva nu-i de glumit! Pentru că este vorba de contaminarea și pervertirea intelectualității, care a format întotdeauna latura masivă de „apostoli ai neamului”, ideea de cultură, de învățătură, însemnând și acea dăruire socială spre idealuri tot mai depărtate de jaf și împilare, tot mai contrare demagogiei și corupției profitoare, tot mai dăruite progresului național: Dacă infracționalitatea ajunge să contamineze și mediile ei, învățătura superioară însemnând doar malefica tehnicizare în slujba unor inginerii de natură infracțională, intelectualitatea își pierde
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (3) RESTURILE DE DEMNITATE ALE CLASEI POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367806_a_369135]
-
nu doar cele strict necesare în vederea mîntuirii. De aceea, la Părintele Constantin Voicescu, imaginea de catehet sau de învățător este mai proeminentă decât cea de omilet și liturghist. Genul preferat al Părintelui era omilia, în special omilia tematică. Nu se depărta niciodată de textul evanghelic, pe care-l tâlcuia cu răbdare, dar desprindea întotdeauna și o anumită temă, de obicei morală. Părintele Constantin Voicescu avea o preocupare aparte în cadrul predicilor morale, și anume evidențierea virtuților: iubire, milostenie, dreptate, conștiință, perseverență etc.
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
de o frumusețe sufletească ieșită din comun. Vorbesc o limbă frumoasă, păstrează datinile, fiindcă au fost feriți de asimilare de maica neamului românesc, de Biserica Ortodoxă. La noi s-a păstrat cu sfințenie învățătura primară, celelalte confesiuni care s-au depărtat de aceasta au întotdeauna spre ce îndrepta privirea, au la ce se raporta. Biserica Ortodoxă nu are nevoie, pentru a-și justifica existența, să falsifice ori să răstălmăcească Sfânta Scriptură, așa cum fac catolicul, protestantul și neoprotestantul. Păstrarea învățăturii ortodoxe autentice
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
aripilor. Ochii lui verzi mă fulgerau cu furie și ură, în timp ce asaltul stolului de pescăruși furioși devenise foarte periculos pentru mine. Reușind să desprind nailonul, i-am dat drumul să zboare. Atunci, întreg stolul l-a înconjurat și s-au depărtat gălăgioși spre mal. Semnalele colegilor de pescuit aflați în apropierea mea, m-au trezit din contemplarea stolului ce așeza o distanță tot mai mare între mine și el. Colegii mă anunțau să mă pregătesc de plecarea la mal. Era prea
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
spunându-ți: am mai căzut și altă dată, mai cad și acum, ce înseamnă un păcat mai mult? Am mai căzut o dată în mocirlă, dar nu-i. nimic, mă duc să mă spovedesc, mă pocăiesc pentru toate și apoi mă depărtez de păcat. Pentru numele Domnului, frate, nu asculta! E limpede ca lumina zilei că vine de la diavolul care caută să te piardă. Dacă ai păcătuit odată, n-o mai face și a doua oară, nu zăbovi și nu mai răbda
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
voia stăpânului, a văduvei muieri, se dezleagă, dacă acela nu voiește. Pentru aceasta și soborul cel din Gangra cu canonul 3 anatematisește pe acela, care pentru pricinuirea dumnezeieștii cinstiri învață pe rob să defaime pe stăpânul său, și să se depărteze de la slujba lui. Sfântul Vasile cel Mare legiferează: Canonul (legea) 41 [3] al lui Vasile cel Mare CĂSĂTORIA ROABELOR (SCLAVELOR)[4] Ceea ce fără învoirea stăpânului (său) s-a dat pe sine unui bărbat a desfrânat; iar ceea ce în urmă încheie
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
răscolitoare se lovi De timpanul meu încins -Doar cei ce se golesc de sine devin cupe care se umplu cu focul sacru de Iubire! -Hristos a Înviat ! De atâta bucurie ! Eu parcă ma topisem Eram si totodată nu eram Mă depărtam, mă depărtam... Ușile, ușile! nu vine nimeni să se uite în tăcerile si suspinele mele? (Rostirea Crezului) Doamne! Verbului mă rog acum Si Ție- Du-mă în altă împărăție, unde nu se îngăduie să te înfrupți cu nevinovăție! Eu asemeni
AUREL ANGHEL DESPRE ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367510_a_368839]
-
lovi De timpanul meu încins -Doar cei ce se golesc de sine devin cupe care se umplu cu focul sacru de Iubire! -Hristos a Înviat ! De atâta bucurie ! Eu parcă ma topisem Eram si totodată nu eram Mă depărtam, mă depărtam... Ușile, ușile! nu vine nimeni să se uite în tăcerile si suspinele mele? (Rostirea Crezului) Doamne! Verbului mă rog acum Si Ție- Du-mă în altă împărăție, unde nu se îngăduie să te înfrupți cu nevinovăție! Eu asemeni vouă sunt
AUREL ANGHEL DESPRE ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367510_a_368839]
-
magică. Îi surâse cu gingășie și închise ochii așteptînd din nou sărutul mirific al acestui personaj straniu. Sărutul sosi și radie de fericire și împlinire. Se lăsă cuprinsă de extaz, rupându-se parcă de existența pământeană. Două făpturi îmbrățișate se depărtară agale de pe pod și se pierdură în noapte pe străzile Parisului. În dimineața următoare femeia se trezi speriată și răvășită de grețuri. - Ce ai pățit, iubito? - Probabil înălțimea turnului sau zborul din noaptea trecută...- răspunse ea. Grețurile, amețelile și lipsa
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
precum și cei ce au decedat în orice loc și în orice împrejurare, pentru că întreaga Biserică reunită în rugăciune să poată îndupleca dreptatea lui Dumnezeu prin invocarea milostivirii Lui. „Odihnește pe robii Tăi pe pământul celor vii, Doamne, de unde s-a depărtat durerea, întristarea și suspinarea; iartă-le ca un Iubitor de oamenii cele ce în viață au greșit, că singur ești fără de păcat și Stăpân al celor morți și al celor vii!” Această universalitate ar putea părea totuși parțială, fiindcă ea
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
propriul lor avânt. Sofia (scriitoare religioasă): Egoiștilor, voi nu înțelegeți că umanitatea are probleme mult mai grave decât infirmele voastre drame personale?! Înțelegeți, că din rău se poate naște și mai rău. Depășiți-vă marginile înguste ale propriilor voastre incertitudini, depărtați-vă pe veci cătușele geamătului în pustiu, anulați prăpastia care se ivește între voi și concepția unei societăți ghidate pe valori relative. Vă compătimesc, căci în naivitatea voastră, sunteți mai curând, de plâns. Garda tânără:Scriitorul obscen: - Dragii mei, cum
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
observă că „tânărul” nu este chiar un adolescent cum crezuse ea la început. Totodată observă că acel bărbat avea un zâmbet extrem de amabil și de cuceritor în colțul buzelor și regretă imediat că el își exprimă intenția de a se depărta. - Nu vă necăjiți, doamnă! o sfătui el. Se întâmplă și la profesioniști uneori. Tratați totul ca fiind o joacă... Îmi permiteți, vă rog, să mă retrag! Distracție plăcută! - Da... este o joacă, aveți dreptate! Distracție este, dar nu chiar plăcută
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
a soțului meu, Eremia Vodă, la mănăstirea Suceviței. Boierul luă fuiorul de păr castaniu al doamnei sale, reintrând în mijlocul celor ce o priveau cu ochii înlăcrimați. Ea înmână pumnalul soldatului, își sărută fiii pe frunte privind tăcută drumul ce o depărta de pământul peste care domnise și pe care îl voise neatârnat, pentru urmașii săi. Schender Pașa privi această scenă încruntând privirea. Întoarse calul continuându-și drumul. Frumusețea acestei femei îi mișcă până și sentimentele lui, în ciuda faptului că prefera mai
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
car și, aproape șoptindu-i, spuse: - Bașta iazîlmîș olanin ghelmeși vagiptîr (ceea ce este scris pe frunte trebuie să se întâmple), pronunță iute, apăsat, după care zâmbi: femeia mea eram! Alexandru se ridică vrând să-l pocnească cu piciorul. Acesta se depărtă punând calul în galop. Carul își continua drumul spre Galați. Cei șase ieniceri care formau escorta capturii domnești, călăreau tăcuți, aproape unul de celălalt. Fuseseră recrutați din stepele tătare și erau în stare de orice crimă, pentru o pungă de
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
fiecare din partida opusă, nu te-am mai găsit. Părăsiseși cu alți boieri atât Sfatul ce-l cerusem lui Vodă, cu prețul capului meu, cât și pământul ista, la cei ce îl râvnesc... - Nu voi sfaturi acum vornice. Întoarse capul, depărtându-se de toți aceia care, tăcuți, așteptau ce se va întâmpla cu viața lor, asupra căreia Schender Pașa avea să decidă. Principele rămase în picioare, drept, fără a schița nici cel mai mic semn. Îl privi lung, trist, cu inima
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
aluneci (căci cine va înțelege greșelile?, potrivit Psalmistului David - 18,13 și te vei găsi pururea nepărtaș de sfințirea mântuitoare. Așadar, socotește drept un lucru mai evlavios să duci o viață potrivit legii; iar împărtășindu-te astfel, crede că ea depărtează nu doar moartea, ci și bolile care sunt în noi, căci, venind în noi, Iisus Hristos adoarme legea trupului care este în membrele noastre, aprinde evlavia față de Dumnezeu și omoară patimile, nemaisocotind greșelile care sunt în noi și vindecându-le
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Preasfântului Duh din nașterea din nou de sus. Și, pe lângă aceasta, primesc mereu sfințirea de la dumnezeieștile Taine; și pe cât se apropie de Dumnezeu prin lucrarea poruncilor Sale de om, pe atâta urcă spre desăvârșire sfințindu-se; și iarăși, pe cât se depărtează de Dumnezeu prin omiterea poruncilor, pe atât sunt stăpâniți de patimi și răutatea sporește în ei fiind lipsiți de sfințire; căci răutatea nu este nimic altceva decât lipsa binelui. Așa încât cei ce s-au învrednicit de nașterea din nou a
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
se facă neoranduială în Biserică și să-i scandalizeze pe cei mulți. Cei ce spun acestea s-ar cădea să știe ce înseamnă scandal și neoranduială, și abia atunci să avanseze acești termeni; fiindcă scandal este și se spune ceea ce depărtează pe om de Dumnezeu și-l apropie de diavol, cum spune Sfântul Vasile cel Mare Marele: "Lucrarea păcatului înstrăinează de Domnul și apropie de diavol"; și iarași: Tot ce se opune voii Domnului este scandal". Sau ca să vorbesc mai limpede
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
un pic mai măruntă decât altele și cu o curte înconjurată de un gard făcut din lemne tinere de copac și cu o poartă lălâie cu balamale din cauciuc gros, luat de cine știe pe unde. Nu apucă să se depărteze prea mult de acea locuință, că fu tulburat din visarea lui de călător fără griji, de țipete de femeie. Erau țipete de durere, țipete de disperare. Nu știa ce să facă, să-și vadă de drum sau să se întoarcă
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]