7,752 matches
-
lor cruzimi. Una era să visezi la o răzbunare sângeroasă, si cu totul altă s-o duci la îndeplinire, căci, din nefericire, actul propriu-zis al răzbunării n-avea nimic în comun cu ceea ce-și imaginase. Să vină de la asemenea depărtare ca să-i străpungă inima unui băiat care abia dacă avea vârstă lui începea să i se pară un lucru absurd, mai ales dacă, așa cum presupunea, prințesa Anuanúa și celelalte fete erau deja moarte. Și mai rămânea posibilitatea, care nu fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
alimentele, apa și prizonierii se găseau la bord, astfel că putură să dea drumul vasului, iar vâslașii îl îndreptară imediat spre larg, prin strâmtoarea vestică, înainte să intre în câmpul vizual al celor care soseau dinspre răsărit. La patru mile depărtare de coastă, Miti Matái ordona oamenilor să lase vâslele și să aștepte. Tapú Tetuanúi ar fi dat oricât ca să le vadă fetele dușmanilor lor, atunci când aveau să descopere că asupra insulei lor se abătuse un blestem sub forma unui uragan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
trânti pe punte și îi puse piciorul pe abdomen, menținând-o nemișcata, cu toate ca încerca să scape, se zbătea și îi strigă vorbe de ocara. Când soarele dispăru la orizont, Te-Onó nu mai erau decât două puncte care se pierdeau în depărtare. Iar Peștele Zburător continuă să zboare. Odată cu zorii, vântul se opri. Dar nu se mai zarea nici o urmă de Te-Onó, nici de insula lor, pe care o lașaseră cu mult în urmă, înspre nord-vest. Singurul lucru care îl interesase până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
resturile, ca și cum de astă le depindea viața, după ce le pipai, le mirosi și cugeta îndelung, Miti Matái comenta, în așa fel încât să-l audă cu toții: Vin după noi, si nu pot fi la mai mult de douăzeci de mile depărtare. Încă o dată, magie curată. Magia aceea a navigatorilor polinezieni, dusă până la ultimele extreme de sofisticare, iar Tapú Tetuanúi, perplex, simți iarăși că îl apucă amețeala. —Cum ți-ai dat seama? Căpitanul Mararei se mulțumi să arate ceea ce tocmai studiase: — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Concluzia... adaugă, își imaginează că i-a părăsit pentru că a văzut o navă pe care ei n-o pot vedea de jos, dar care se află în raza vizuală a unui pescăruș: adică, la vreo douăzeci sau treizeci de mile depărtare. Mai avea atâtea de învățat de la acel om! Tapú Tetuanúi era convins că nici dacă ar trăi o sută de ani alături de mentorul sau n-ar fi în stare să învețe tot ce știa acesta despre mare și despre secretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
se țină după el. Aproape că-i era rușine să mai întrebe, dar voia să știe tot: —Și oglindă? — Va fi un excelent semnal luminos... îi explică amuzat Navigatorul-Căpitan. Ai observat cum reflectă strălucirea soarelui, proiectând raze vizibile de la mare depărtare?... Din timp în timp, cănd oală o să se învârtă, o să trimită asemenea raze, iar Te-Onó au să creadă că sunt săbiile noastre, pe care au avut ocazia să le vadă. Depărta iarăși mâinile, cu eternă lui logică dintotdeauna. Ei știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
scoată nici măcar un cuvânt, din acel moment nu se mai auzi nici cel mai mic sunet nepotrivit pentru o insulă pustie și solitara, aflată în mijlocul oceanului. Cât era încă noapte, iar navele dușmane se găseau la o milă și ceva depărtare, Navigatorul-Căpitan le dădu voie să le urmărească, si nu puțini au fost cuprinși de fiori văzându-le cum se apropie la lumina lunii, care era deja pe punctul să dispară la orizont. Nu erau decât două pete care alunecau încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
la picioarele lor, și dacă vreunul s-ar hotărî să coboare să verifice. Totuși, cei de pe Marara avuseseră suficient timp să se ascundă și nici de la acea înălțime considerabilă n-ar fi reușit nimeni- mai atent la cele petrecute în depărtare decât în apropiere - să-și imagineze că sub acel nisip, între acele stânci și între acele tufișuri cu aspect inofensiv se ascundea un catamaran de aproape treizeci de metri lungime și zece lățime. Fu, într-adevăr, o zi lungă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de cele câteva obiecte care pluteau și privind îngroziți cum rechinii, care până în acel moment se dovediseră pașnici, începeau să dea tot mai multe semne de neliniște. —Octar!!... Urletul sfâșietor alunecă peste suprafață valurilor și se pierdu, fără ecou, în depărtare. Electrizat parcă de strigatul de durere al prințesei, Tapú Tetuanúi se opri din dânsul lui dezlănțuit și observa cu atenție acele ființe monstruoase, acoperite din cap până-n picioare de tatuaje oribile, care se transformaseră, dintr-odată, în imaginea cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
zone prin intermediul cristalinului, care seamănă cu o lentilă biconvexă (convergentă). În funcție de contracția mușchilor, cristalinul își poate schimba curbura, deci și indicele de convergență, dând astfel ochiului posibilitatea de a se acomoda cu (de a focaliza) subiectul aflat la o anumită depărtare. În fața cristalinului se găsește irisul, alcătuit dintr-un mușchi circular cu deschidere variabilă, care permite luminii să treacă prin cristalin prin fante de dimensiuni variabile, în funcție de luminanța obiectelor privite (de exemplu, dacă privim o sursă de lumină puternică, irisul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
geam, efortul chinuit al celorlalți. Distracția dură până în seară când, epuizați, intrară în casă. Luana se furișă afară și o zbughi pe poartă. Așteptă în colțul străzii întoarcerea mamei. Trecuse bine de ora zece când o zări ivindu-se în depărtare. O luă la goană spre ea și femeia încremeni văzându-i lacrimile șiroind pe obraji. Trecu prin toate spaimele până se lămuri care era motivul acestei suferinți. Porniră spre casă și tot drumul fetița o imploră să-i cumpere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Început să prindă contur În ziua când Karl l-a adus de la orfelinat. Imaginile s-au conturat mai bine, mirosurile au devenit mai pătrunzătoare, emoțiile s-au limpezit, iar bezna mocirloasă a trecutului a Început să se scurgă treptat În depărtare. Asemenea unui mic animal Într-o casă nouă, Adam nu Îndrăznea În primele zile să se Îndepărteze de camera lui (Într-adevăr, mult mai târziu, Karl avea să compare Înfățișarea lui Adam de atunci cu a unui pui abia ieșit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Întreba dacă nu-i lipsește orfeli natul, dacă nu cumva din pricina asta se simțea trist. Nu avea Însă nici o nostalgie și nici nu tânjea după trecut. În schimb, avea să constate Încă de pe atunci că imaginea orfelinatului se pierdea În depărtare, se Încețoșa și devenea de nepătruns pentru ochii minții. Întins În pat, cu clipocitul neîncetat al valurilor În urechi, a Început să priceapă că amărăciunea aceea nu avea să treacă nicio dată. Era un alt fel de tristețe decât cea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
e prezent peste tot. Îl priveau cum Își bea berea Înconjurat de cunoștințe. Își strivise țigara lovind-o stângaci Într-o scrumieră și Își Întărea efectul bancurilor bătându-i pe umăr pe ascultători. Râdea mult și Întotdeauna foarte tare. De la depărtare, nu puteau să prindă decât câte-o vorbă: „...anul trecut Yankees au avut doar ghini oane, anul ăsta urcă... Vă spun eu, nu poți să pierzi cu Yogi Berra...“ — și-apoi vorbește indoneziana, a spus Margaret, ba chiar și rusa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-i spusese nimic. — Hai, vreau să-ți arăt ceva, a zis Neng și a luat-o la fugă. Dincolo de copaci, pajiștea se deschidea Într-o câmpie pre sărată cu pietre și acoperită ici-colo cu cactuși și cu tufișuri pitice. În depărtare, locul se ridica spre vârful vulcanului stins care domina insula. Neng dispăruse după niște bolovani, iar când Adam a ajuns-o din urmă, se strecurase Într-o grotă de pământ, o groapă la adă post de soare și de ploaie
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-o la piept ca pe un prunc, i-a lipit capul de obrazul ei și a legănat-o. S-a așezat cu picioarele Încrucișate, cu fața la intrarea În peștera minusculă. Pe deasupra copacilor pitici, se Înfățișau privirilor câmpiile arămii și marea din depărtare. Nu mă vede nimeni aici, a spus ea. E locul meu secret. S-a aplecat și l-a sărutat pe obraz, iar pe el l-a izbit mirosul greu al corpului și al hainelor ei nespălate. A roșit și s-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
se numește Genoveva. Nu-i așa că-i frumoasă? Adam a Înclinat capul În semn de aprobare. S-a Întins și el În pat pe spate, cu ochii la cer. Ploaia răpăia pe acoperiș, iar vuietul mării frământate era Îndulcit de depărtare. — Era a mea, a spus Karl. Cred că aveam vârsta ta, poate că eram chiar mai mic. Ai mei plecaseră din Indonezia și pe atunci locuiam la Haga. Eu nu dormeam bine, În fiecare seară făceam câte-o scenă. Dădaca
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lungul insulei pustii din mijlocul orașului Învolburat, străduindu-se să nu țină seamă de durerea de cap. O vreme i s-a alăturat un câine jigărit care a luat-o apoi Într-altă direc ție, În căutarea vreunui adăpost. În depărtare, la umbra rară a unui salcâm scheletic, a observat doi băieți fără cămașă, sprijiniți de trunchi. N-avea nici un chef de vreo confruntare, cu nimeni, Însă după o privire grăbită a priceput că nici n-avea cum s-o ia
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
un nor de praf. S-a uitat În jur cu ochii mijiți. Soarele ajunsese În culmea bolții, razele abia străbăteau printr-o pătură groasă de gaze de eșapament amestecate cu praf, lumina se tulburase, devenea argintie. Siluetele băieților tremurau În depărtare din pricina căldurii. Parcă pluteau pe apă. — Margaret Bates, a rostit ea, dornică să-și audă vocea. Era răgușită și ușor tremurată. Vino ți În fire! Imediat! N-a fost ceva grav, și-a spus. Doar ce lași prudența deoparte și-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pline de scutere, de becak-uri și de biciclete, pe ele se aliniau case asemenea cu cea a mamei lui, simple, fără ornamente, unde trăiau oameni cum secade, dar dincolo de această inimă neîntinată, orașul se Încețoșa, tulburat de primejdii nevăzute. În depărtare se profilau bulevarde largi care se stingeau În neființă, clădiri mari argintii, pline de oameni ocupați cu lucruri pe care Adam n avea cum să le Înțeleagă, erau cartiere scăldate În lumini multicolore și mahalale cufundate În Întuneric. Uneori străzile
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
străzile, nici unde Încep ori unde se termină clădirile. Nu mai vedea decât luminile irizate de deasupra capului. Hai, ce mai aștepți, ia-o! Se aflau Într-un loc Întunecos. Lăsaseră În urmă luminile ora șului, care acum pâlpâiau În depărtare. Mașina lor era oprită pe un drumeag noroios care se afunda În plantația de palmieri, Însoțit de-o parte și de alta de șiruri de arbuști. Johan și-a Întins mâna spre mâna Întinsă de Bob, În palma căruia se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îmi pare rău că te-am Întrebat. Nu plânge, mami! Nu vreau să fii nefericită! Rotația restaurantului Încetase. Johan a Întors capul spre fereastră și n-a găsit nimic schimbat. Peticele de lumină erau nemișcate. A privit conturul dealurilor din depărtare, urcușul și coborâșul povârnișurilor, și i-a trecut prin minte că, dacă s-ar concentra stăruitor asupra lor, le-ar vedea ondulându-se, ca dragonii luminoși purtați de copiii chinezi la Sărbătoarea de toamnă, când aprind lampioane și le așază
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și-a amintit de povestirile lui Karl despre filozofii antici și s-a simțit ca un Învățăcel ori ca un scrib la picioarele unui predicator electronic. Liniștea era aproape desăvârșită, iar la radio nu era nici măcar fâșâitul dintre programe. În depărtare plângea un copil, un vaier subțire și Între tăiat, altfel mahalaua din jur era scufundată În tăcere. Lui Adam i-a trecut prin minte că radioul putea să aibă o pană chiar În momentul acela crucial. și a ținut respirația
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
un drum prin Înghesuială, Din Îl ținea strâns pe Adam cu o mână, iar cu cealaltă Împingea În dreapta și-n stânga de parcă s-ar fi strecurat printr-un frunziș des și greu de pătruns. Ocupați să scruteze ceva nevăzut de la depărtare, cei din jur i-au lăsat să treacă fără prea multă Împotrivire. Cum se tot adânceau În mlaștina aceea, Adam a recunoscut glasul dinainte, ritmic, ispititor, năvalnic. Cu neputință de spus unde se afla vorbitorul, cuvintele lui veneau din toate
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
e chiar lângă noi, a continuat Din. Dacă vrem, putem chiar să Înotăm până acolo! E, pe drept cuvânt, o parte a Indoneziei. Am putea să o anexăm cu ușurință. A Întins un braț În direcția unui punct nedefinit din depărtare, ca și cum ar fi vrut să pună mâna pe acea țară cu numele de Malaysia. Acolo e fratele tău, a mai spus el. Drumul era acum presărat cu pietriș mărunt care scrâșnea sub tălpi. Ziceai că nu-ți amintești mare lucru
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]