3,354 matches
-
nu sunt recunoscute ca organice nici de tradiția iudaică, nici de o parte a celei creștine. Versiunile originare au fost redactate în ebraică, iar pe parcurs în arameică - limba uzuală a evreilor după întoarcerea din așa-numita „robie babilonică”, însemnând deportarea lor în Mesopotamia de către invadatorii asirieni și chaldeeni, între secolele VIII-VI î. Hr. A cunoscut copii și variante, a suferit îndreptări; către finele primului mileniu al erei creștine, un șir de învățați evrei le-a stabilit o formă, devenită oficială
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
martyrum, un document roman din 336, care menționează, la data de 13 august, numele a doi martiri, Hipolit și Pontianus, și despre catalogul liberian (cca 347), potrivit căruia aceiași, Hipolit și Pontianus, ar fi murit pe 28 septembrie 235, în urma deportării în Sardinia. Credincioșii le vor fi adus trupurile la Roma, Hipolit fiind astfel înmormântat în cimitirul de pe Via Tiburtina. Puțin mai târziu, Damasus, episcop al Romei între anii 366 și 384, afirmă într‑o epigramă că Hipolit ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
deci marcat de trei evenimente: venirea Anticristului; întoarcerea poporului ascuns la Ierusalim; victoria lui Cristos urmată de Judecata de Apoi. În mod evident, Commodian face aluzie la tradiția iudaică a triburilor pierdute, tradiție ai cărei germeni se află în episodul deportării iudeilor din Regatul de Nord, în 722 sau 721 î.Cr., de către regele asirian Salmanasar (2Rg. 1‑7). 1Cr. 5,26 precizează că aceste triburi „vor fi până în ziua aceea”, așadar, ele nu au fost complet asimilate de populațiile păgâne. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și nostalgie pământul, o populație ajunsă brusc în 1940 și 1944 fără loc și fără țară pentru că numele țării lor a dispărut de atunci din hărțile oficiale”. Motivația afectivă acționează ca un factor coagulant al nucleelor narative din povestirile despre deportări, refugiu, domiciliu forțat, obsesia claustrării, dar și a spațiilor libere, toate văzute în Copilăria mea pe-un ambalaj de ciocolată (1984) prin ochii unei adolescente, după cum același liant acționează și în romanul Siberia dus-întors, 73 de ruble (1991), unde țesătura
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
-o. Ruperea existenței nu se produce numai În cazul dezorganizării cuplului de persoane. Ea se poate produce și din alte numeroase cauze, cum ar fi: pierderea capacității de muncă, infirmități fizice sau psihice, pierderea locului de muncă, accidente, catastrofe naturale, deportări, prizonierat, detenție etc. Orice schimbare În planul existenței este o schimbare resimțită de persoană ca având un caracter traumatizant, sufletesc și moral, care schimbă ordinea, ritmul de viață al acesteia, starea sa de echilibru. Condițiile oferite de lume expun persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sine”, al autodizolvării sale În mulțimea străină a noii cetăți. Vede și simte că este altul. Exilul este pierderea umanului din persoană, prin Înstrăinare. Pot exista Însă și situații de „ieșire din cetate” diferite de exil. Acestea sunt reprezentate de deportări forțate, prizonierat etc. Ele sunt situații accidentale care surprind brusc individul și care au consecințe negative asupra acestuia. Spre deosebire de exil, ele sunt mult mai dure, mai frustrante și resimțite sufletește și moral ca fiind nedrepte și nemeritate. Urmările Înstrăinării prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
modificări care i-au obligat, Împotriva voinței lor, de a gândi și de a acționa contrar propriilor convingeri. Analiza acestor cazuri ne relevă faptul, extrem de important, al schimbării psihomorale a individului În condițiile impuse de existență (război, prizonierat, detenție, exil, deportare etc.Ă. Asistăm, În aceste cazuri, la o schimbare În timp, care va reprezenta, În final, o veritabilă conversiune (iămorală de factură valorică negativă a persoanelor respective. Rezultă de aici faptul că persoana umană are dubla disponibilitate axiologică de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
existenței normale a eului, și anume: frustrări, complexe, În special de inferioritate și de culpabilitate, carențe emoționale, o situație oedipiană nerezolvată, situații castratoare etc. 6Ă Un rol important În formarea tulburărilor psihomorale revine și condițiilor precare de viață (sărăcie, mizerie, deportări, exil, războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații și a unei instruiri ordonate și complete, schimbările sociale, transplantarea Într-un alt mediu sociocultural, deprecierea valorilor morale și cultural-spirituale În care a fost format individul, influența unor factori negativi familiali sau absența familiei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sfârșit. Fapte trecute și evenimente în desfășurare configurează fizionomia unei comunități multietnice și multiconfesionale, trăind în deplină armonie. Baba Morlocan, văduva unui erou din primul război mondial, a „zidit” între pereții casei pe evreul Aladar pentru a-l salva de la deportare; reîntorși din infernul lagărului de concentrare, Legmanii sunt întâmpinați cu grijă și afecțiune; Laurenția, venită de pe front ca „tovarășa Ludmila”, e așteptată acasă sărbătorește. Personaj în veșnică mișcare, dând continuitate episoadelor din care e alcătuită narațiunea, doctorul Veiza înregistrează cu
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
socială în care e cuprins, într-un vast roman-cronică, o „saga” pe care S. chiar intenționa să o scrie. Biografia interioară evoluează pe fundalul circumstanțelor de epocă ce au dus la suprimarea democrației, la discriminări rasiale și instituționalizarea antisemitismului, la deportări și pogromuri, la instaurarea regimului legionar și a dictaturii militare, la război și la ocupația sovietică. Direct afectat, mai cu seamă ca evreu, de toate măsurile antidemocratice, diaristul își exprimă solidaritatea cu neamul său prigonit, considerând că ar fi imoral
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
crize de viață psihobiologică (pubertate, adolescență, menopauză); situații de impas sau eșecuri; privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale, deportări în masă etc.); carențe educaționale, frustrări; situații familiale negative (dezorganizarea familiei, abandonul etc.); situații agresive (violul etc.). Se poate constata că factorii psihotraumatizanți au o largă paletă, iar ceea ce constituie caracteristica lor comună este faptul că toți reprezintă o amenințare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a individului sau a grupului de indivizi, ducând la apariția unor tulburări psihice de diferite forme și niveluri de gravitate. Victimele violului, ale tentativelor de omor, ale accidentelor de circulație sau de muncă, ale catastrofelor, bombardamentelor și atacurilor militare, ale deportărilor, figurează printre cele mai expuse îmbolnăvirii psihice. Psihotraumatismul este o experiență sufletească subită și intensă a unui pericol trăit într-un context de insuficiență a mijloacelor de apărare, incapabile a face față agresivității psihice, și în absența ajutoarelor venite din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
gen sunt reprezentate de campaniile militare, războaiele duse de o armată la mare distanță, într-un mediu nou, necunoscut, ostil și în starea de izolare (R. Jung, D. Rousset, A. Rodiet și A. Fribourg-Blanc). Urmează tulburările de sănătate mintală datorate deportărilor forțate, cele întâlnite la prizonierii de război sau la persoanele internate în lagăre de concentrare sau de muncă forțată (D. Rousset, E. Minkowski, H. Baruk). A treia situație specială o constituie alterarea stării de sănătate mintală la persoanele internate în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stări depresive, stări anxioase, episoade confuzionale, decompensări ale psihopaților, stări delirante cu caracter sistematizat de persecuție sau temă mistică. Din cele de mai sus, se constată marele polimorfism al tulburărilor stării de sănătate mintală, legate de situațiile-limită datorate războaielor, precum și deportărilor sau internărilor forțate în lagărele de muncă, prizonieratului de război, dar și detenției indivizilor sociopați delincvenți din penitenciare. Toate acestea pun serioase probleme de sănătate mintală, pe care acțiunea de igienă mintală și societatea trebuie să le rezolve. 7. Politica
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de libertate Sindromul de privare de libertate apare în condițiile impunerii unor norme rigide de tip represiv/restrictiv în desfășurarea liberă a conduitelor și acțiunilor unui grup populațional. Acesta se poate ivi în situații de criză social-politică, revoluții, războaie, asedii, deportări, prizonierat, detenție sau în cazul instituționalizării forțate. Manifestările patologice ale acestui tip de tulburări psihosociale sunt marcate de un mare polimorfism: a) tulburări psihice de tip reactiv manifestate prin: privațiunea libertății cu sentimentul de claustrare, stare de panică, nesiguranță, teroare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de patria, familia și comunitatea social-umană de origine constituie factori psihotraumatizanți majori, care generează dificultăți de adaptare psihosocială, de integrare în noua comunitate umană, de asimilare a unui model de comportament nou. Fenomenul se produce în situațiile de exil, expatriere, deportări, migrații de populație, schimbări transculturale. Din punct de vedere psihiatric, se notează dificultățile majore de adaptare/integrare în noul mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
următoarele cauze: a) cauze naturale: uragane, tornade, inundații și revărsări de ape, erupții vulcanice, cutremure de pământ, secetă, foamete etc.; b) cauze generate de activitățile umane: - catastrofe tehnologice (poluări ale mediului fizic, accidente nucleare etc.); - crize social-politice (războaie, revoluții, genocidul, deportări, reprimări și torturi, persecuții sociale, crize economice etc.). Acestea survin de obicei brusc și au efecte psihologice, biologice, morale, social-politice și economice importante asupra comunităților umane. Efectele lor, de un mare polimorfism socio-psihiatric, afectează starea de sănătate mintală colectivă, realizând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
8%. Cu toată înapoierea culturală (exista o tipografie, la Dubăsari, așezată de preotul Strelbițchi, în anul 1792, dar aici s-au tipărit extrem de puține cărți), rezistența în fața politicii rusești de deznaționalizare nu a încetat, în ciuda metodelor de intimidare, inclusiv a deportărilor. Revista informează consecvent despre politica antiromânească, combătându-i pe cei care prezentau deceniul care trecuse de la unirea Basarabiei cu România ca unul de „ocupație sângeroasă”. Se evidențiază că transnistrenii, confruntați sistematic cu o politică străină acerbă, cu teorii aberante, de
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
E prezent și în domeniul publicisticii, dezvăluind în câteva carți, situate între evocare narativă și restituire documentară, aspecte ale unor perioade dramatice: Poveste amară (1992, în colaborare), Satana pe Pământ (1992), aici fiind cuprinse „mărturii despre anii de foamete și deportări”. SCRIERI: Casa puiului de soare, Chișinău, 1973; Verde-căpitan și echipa lui, Chișinău, 1975; Comandant în vacanța de vară, Chișinău, 1976; Avionul, Chișinău, 1980; Grănicerul, Chișinău, 1982; Mi-i dor de iepurași, Chișinău, 1985; Mingea fermecată, Chișinău, 1988; Coroana de regină
TUDOR-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290285_a_291614]
-
punct de vedere extrem de interesant pentru că oferă date despre modul în care judecă o femeie lucidă epoca prin care trece. Cunoaște mișcările politice din anii ’30, ascensiunea fascismului, rebeliunea legionară, războiul, mizeria materială, dezastrul, schimbarea sistemului politic, instalarea comunismului, închisoarea, deportarea. A trecut prin toate, istoria nu a menajat-o deloc. Specialista în Montaigne și Kant are, probabil, simpatii monarhiste, este, oricum, un spirit democrat și judecățile ei politice și sociale sunt juste. Detestă demagogia politicianistă, mișcările xenofobe, simpatizează cu evreii
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
și Kant are, probabil, simpatii monarhiste, este, oricum, un spirit democrat și judecățile ei politice și sociale sunt juste. Detestă demagogia politicianistă, mișcările xenofobe, simpatizează cu evreii persecutați („Să fie oare cu putință să se facă ghetouri? Am înnebunit cu toții! Deportările sunt de o cruzime ca și executările. De ce suntem fiare sistematizate?”), nu îi plac „legionarii lui Cristos” și nici nemții care au optat pentru dictatură și, întrucât extremiștii fac caz de religie, roaba lui Dumnezeu Alice scrie în jurnal: „Nu
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
a avut, se pare (oricum, așa reiese din notele intime), tânărul, pe atunci, versificator, actor și activist politic Dan Deșliu. Sigur este că această mare intelectuală e lăsată pe drumuri, trăiește în mizerie, trece apoi prin experiența detenției și a deportării. Însemnările din această perioadă sunt zguduitoare. Când iese din pușcărie și intră în domiciliu obligatoriu (17 noiembrie 1952) la Costești, o comună de lângă Târgu Frumos, face o confesiune amară în care îl citează pe Nietzsche lângă Lenin, două spirite care
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
de răspuns al acestuia din punct de vedere emoțional-afectiv. El poate avea următoarele aspecte: paranoia senzitivilor, depresii reactive, fenomene pitiatice. B. Reacții colective și sociale, sau „psihozele reactive”, apar la un grup populațional în condițiile unor cataclisme sociale (război, bombardament, deportări, captivitate, revoluții, cutremure, incendii, inundații). Ele pot lua diferite aspecte psihopatologice: panică, teroare, frică, violență, stupoare, acțiuni paradoxale etc. Stările reactive, mai sus analizate, oferă o largă paletă de tulburări psihopatologice specifice, raportate atât la factori etiologici exogeni, cât și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
contagiunii psihice stă procesul de sugestie colectivă indusă, de regulă, prin imitația unui „model carismatic”, sau prin coparticiparea emoțională a membrilor grupului uman respectiv aflat în situații neobișnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panică, teroare, cataclisme, crize economice sau social-politice, revoluții, războaie, deportări, invazii străine etc. Factorii care contribuie la declanșarea psihozelor colective, ca și planurile în care acestea se manifestă, sunt multiple și de o mare diversitate. Din aceste considerente am preferat să le grupăm în următoarele tipuri de modificări: factorii etiologici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
société, Édition Sciences Humaines, Auxerre. Scott, W.R. (2004), Instituții și organizații, Polirom, Iași. Seca, J.-M. (2001), Les représentations sociales, Armand Colin, Paris. Slama-Cazacu, T. (2000), Stratageme comunicaționale și manipularea, Polirom, Iași. Vultur, S. (1997), Istorie trăită - istorie povestită. Deportarea în Bărăgan, 1951-1956, Amarcord, Timișoara. Zavalloni, M. (1972), „L’identité psychosociale, un concept à la recherche d’une science”, în S. Moscovici (ed.), Introduction à la psychologie sociale, Larousse, Paris. Între descriere și analiză. Repere ale unei istorii sociale a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]