KorAP: Find »[drukola/base=depresiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...163 >

4,073 matches

Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461

prin imposibilitatea de apărare; 4. debilii mintali care după concepția lui von Hentig, sunt înnpscuți pentru a deveni victime; 5. intelecte de limita; 6. imigranții, prin reducerea temporară a relațiilor umane vitale; 7. minoritățile în caz de discriminare rasială; 8. depresivii prin scăderea reactivității fizice și psihice; 9. singuraticii prin credulitate; 10.lacomii și achizitivii, prin dorința de a-si mari avutul; 11. desfrânații prin indiferență li dispreț față de legi; 12. cei care-i torturează pe alții, prin reacțiile agresive ale

SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471

Factorii predictivi ai riscului suicidar În tulburarea bipolară nu au fost Încă foarte bine definiți Întrucât suicidul reprezintă o manifestarea complexă a comportamentului, ce poate fi influențat de multiple variabile , dintre care cel mai important este reprezentat de prezența elementelor depresive. Factorii ce pot determina creșterea riscului suicidar sunt reprezentați de : tendințele culturale specifice unei anumite țări sentimentul de deznădejde afectarea funcționalității psihice factori adiționali : sexul masculin , vârsta Înaintată( În special cei care locuiesc singuri ) , rasa caucaziană este mai mult expusă

MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
din 310 pacienți diagnosticați cu tulburare bipolară riscul suicidar este mult mai mare În cazul persoanelor tinere, iar Lewinsern arată că tentativele suicidare sunt de 2 ori mai frecvente la adolescenții diagnosticați cu tulburare bipolară decât cei diagnosticați cu episod depresiv major și de 44 ori mai mare decât În populația generală. De-a lungul timpului s-au depus numeroase eforturi În Încercarea de a Înțelege mai bine care sunt factorii care determină creșterea marcată a risului suicidar În cadrul acestui grup

MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
episod mixt decât În cazul celor cu episod maniacal pur, fapt constatat și de studiul efectuate de Strakowski și colab. , care a cuprins pacienți În vârstă de peste 16 ani cu tulburare bipolară.De asemenea s-a constatat că severitatea elementelor depresive reprezintă un important factor predictiv al riscului suicidar la pacienții cu tulburare bipolară , astfel 90% dintre pacienții maniacali incluți În studiu aveau un scor HAMD de cel puțin 14-18.Studiile efectuate nu au putut stabili cu exactitate dacă riscul suicidar

MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
factori psihosociali - pierderi importante suferite În timpul vieții circumstanțe amenințătoare ale vieții ( abuzuri sexuale , fizice) Deci , riscul suicidar este mult crescut la pacienții la care vârsta de debut a tulburării afective este precoce , sunt diagnosticați cu un episod mixt, prezintă simptome depresive majore , există stressori psihosociali importanți , tulburarea se asociază cu abuzul de droguri și alcool , nu s-a instituit Încă unui tratament adecvat , există un istoric familial de tulburări psihice. Suicidul reprezintă o proporție importantă a decesului prematur printre pacienții cu

MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470

consumatorilor abuzivi de alcool, mai ales În timpul sevrajului. În această perioadă de timp, pacienții dependenți de alcool raportează depresie, iritabilitate, suspiciozitate, anxietate, probleme cognitive. Se consideră că aproximativ 25% dintre pacienții În postcură pot Îndeplini criteriile diagnostice pentru un sindrom depresiv. În general, simptomatologia depresivă se remite În aproximativ o lună de zile, fără a necesita o abordare terapeutică particulară. Totuși, la unii pacienți, simptomele depresive persistă În timp și reprezită un factor de risc important pentru reluarea consumului de alcool

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
mai ales În timpul sevrajului. În această perioadă de timp, pacienții dependenți de alcool raportează depresie, iritabilitate, suspiciozitate, anxietate, probleme cognitive. Se consideră că aproximativ 25% dintre pacienții În postcură pot Îndeplini criteriile diagnostice pentru un sindrom depresiv. În general, simptomatologia depresivă se remite În aproximativ o lună de zile, fără a necesita o abordare terapeutică particulară. Totuși, la unii pacienți, simptomele depresive persistă În timp și reprezită un factor de risc important pentru reluarea consumului de alcool. La aceste cazuri se

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
consideră că aproximativ 25% dintre pacienții În postcură pot Îndeplini criteriile diagnostice pentru un sindrom depresiv. În general, simptomatologia depresivă se remite În aproximativ o lună de zile, fără a necesita o abordare terapeutică particulară. Totuși, la unii pacienți, simptomele depresive persistă În timp și reprezită un factor de risc important pentru reluarea consumului de alcool. La aceste cazuri se recomandă administrarea unui tratament cu antidepresive, Întrucât datele clinice și studiile efectuate au demonstrat reducerea ratelor de recădere. Alcoolismul secundar unei

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
În timp și reprezită un factor de risc important pentru reluarea consumului de alcool. La aceste cazuri se recomandă administrarea unui tratament cu antidepresive, Întrucât datele clinice și studiile efectuate au demonstrat reducerea ratelor de recădere. Alcoolismul secundar unei tulburări depresive Administrarea alcoolului ca medicație antidepresivă este un comportament obișnuit, cu o prevalență semnificativă În funcție de populația de referință. Se consumă alcool În dorința de a diminua tristețea, pentru anihilarea fricii și a diferitelor temeri, pentru a combate singurătatea sau a distrage

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
alcoolismului Studiile arată o frecvență crescută a consumului de alcool la bărbați și o frecvență mare a depresiei printre femei. Un studiu epidemiologic larg a constatat că 24% dintre bărbații cu dependență la alcool au prezentat cel puțin un episod depresiv major pe parcursul vieții, adică o rată de trei ori mai mare decât În populația generală. Depresia printre femeile cu dependență la alcool a fost raportată la 48,5%, adică de patru ori mai frecventă decât În populația generală. În clinicile

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
rată de trei ori mai mare decât În populația generală. Depresia printre femeile cu dependență la alcool a fost raportată la 48,5%, adică de patru ori mai frecventă decât În populația generală. În clinicile psihiatrice, până la 34% dintre pacienții depresivi recunosc alcoolosmul, În timp ce 24 - 59% dintre pacienții cu alcoolism au depresie. Persoanele de sex feminin sunt mai expuse riscului de a dezvolta o formă secundară de alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive preced consumul de alcool la

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
psihiatrice, până la 34% dintre pacienții depresivi recunosc alcoolosmul, În timp ce 24 - 59% dintre pacienții cu alcoolism au depresie. Persoanele de sex feminin sunt mai expuse riscului de a dezvolta o formă secundară de alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive preced consumul de alcool la femei, În timp ce abuzul etanolic determină depresia la bărbați a fost verificată pe loturi mari de pacienți. S-a constatat că riscul abuzului de alcool la femeile depresive este de 2,6 ori mai mare fsță

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive preced consumul de alcool la femei, În timp ce abuzul etanolic determină depresia la bărbați a fost verificată pe loturi mari de pacienți. S-a constatat că riscul abuzului de alcool la femeile depresive este de 2,6 ori mai mare fsță de femeile fără istoric depresiv. Debutul timpuriu al consumului este datorat frecvent unei tulburări psihice. La 81% dintre alcoolici se poate diagnostica o tulburare psihică. Alcoolicii cu debutul consumului abuziv Înainte de vârsta

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
la femei, În timp ce abuzul etanolic determină depresia la bărbați a fost verificată pe loturi mari de pacienți. S-a constatat că riscul abuzului de alcool la femeile depresive este de 2,6 ori mai mare fsță de femeile fără istoric depresiv. Debutul timpuriu al consumului este datorat frecvent unei tulburări psihice. La 81% dintre alcoolici se poate diagnostica o tulburare psihică. Alcoolicii cu debutul consumului abuziv Înainte de vârsta de 20 de ani prezintă trăsături de personalitate antisocială, abuz de alte substanțe

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
Asistență frecventă În servicii medicale costisitoare (ATI de ex.) Răspunsul la tratament − Disciplină redusă − Răspuns slab la tratament − Risc ridicat de reluare a consumului de alcool sau altă substanță − Risc ridicat de recădere a depresiei − Frecvent reinternare Violența la pacienții depresivi dependenți de alcool Violența și alcoolismul Violența este raportată prin valori ridicate În rândul pacienților depresivi. Există o serie de factori care contribuie la asocierea abuzului de alcool cu violența, indeosebi la bărbați. Efectul direct al alcoolului asupra sistemului nervos

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
la tratament − Risc ridicat de reluare a consumului de alcool sau altă substanță − Risc ridicat de recădere a depresiei − Frecvent reinternare Violența la pacienții depresivi dependenți de alcool Violența și alcoolismul Violența este raportată prin valori ridicate În rândul pacienților depresivi. Există o serie de factori care contribuie la asocierea abuzului de alcool cu violența, indeosebi la bărbați. Efectul direct al alcoolului asupra sistemului nervos central conduce la afectarea capacității de autocontrol, prin deprecierea funcției executiv cognitive a cortexului prefrontal. Malfuncția

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
probleme și comportamente antisociale). Factorii sociali și culturali reglează rata violenței alcoolinduse, de la extrema devianță comportamentală În mediile În care se cultivă un stil de viață violent, până la agresiunea previzibilă, asociată consumului abuziv de alcool. Violența și depresia La pacienții depresivi, mânia și agresivitatea sunt legate de simptome cum ar fi agitația și anxietatea. De curând, un alt factor a fost incriminat, așa numitele „atacuri de furie”, frecvent asociate depresiei majore. Studiile au demonstrat că aceste atacuri sunt mai frecvente la

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
și agresivitatea sunt legate de simptome cum ar fi agitația și anxietatea. De curând, un alt factor a fost incriminat, așa numitele „atacuri de furie”, frecvent asociate depresiei majore. Studiile au demonstrat că aceste atacuri sunt mai frecvente la pacienții depresivi În comparație cu populația generală, mai des Întâlnite la bărbați. Atacurile sunt provocate de stimuli diverși, dar intensitatea lor este mult disproporționată față de elementul declanșator. Riscul suicidar al pacienților cu depresie și alcoolism Pacienții cu o comorbiditate depresie alcoolism se găsesc printre

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
pacienților cu depresie și alcoolism Pacienții cu o comorbiditate depresie alcoolism se găsesc printre cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool sunt cele două cauze principale constatate la persoanele care finalizează suicidul. La pacienții depresivi se estimează o rată a suicidului de 15% pentru depresia majoră, În timp ce riscul suicidului este de 60-120 de ori mai mare la alcoolici față de populația generală. Evident, riscul crește când cele două tulburări coexistă. Studiile clinice populaționale arată că suicidul

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
o realitate binecunoscută. O cantitate mare de alcool crește riscul morții În cazul tentativei autolitice de aproximativ șase ori și este mai frecvent Întâlnită la pacienții cu comorbiditate depresie-alcoolism. Expunem În continuare factorii de risc ai comportamentului violent la bărbații depresivi cu dependeță la alcool. A. Factorii determinați de alcool 1. Efectul direct asupra SNC: − Ipoteza dezinhibiției: alcoolul afectează autocontrolul prin slăbirea mecanismelor care, În mod normal, frânează impulsiunile și comportamentul agresiv (de ex. Funcțiile executiv comportamentale). Alcoolul afectează procesarea cognitivă

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
de temperament. − Control slab al pornirilor emoționale. − Tulburări psihopatologice asociate. − Disfuncția sistemului serotoninergic. − Nivel crescut al testosteronului. 3. Factori sociali și culturali: − Medii sociale În care este cultivată violența. − Abuzul de alcool specific anumitor comunități. B. Factorii determinați de tulburarea depresivă Simptomele de agitație și anxietate. Prezența așa numitor „atacuri de furie”. Disfuncția sistemului serotoninergic și alcolismul-depresiaviolența-suicidul Se pare că la baza legăturii depresie-alcoolism violențăsuicid stă o disfuncție a sistemului serotoninergic. Același sistem disfuncțional este legat și de „atacurile de furie

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
familie etc.) Semnele și simptomele de alcoolism și depresie Examinarea stării psihice Datele anamnestice, antecedentele patologice psihiatrice și non-psihiatrice Examinarea somatică Testele de laborator • Alcoolemia Problemele sociale Scale și alte instrumente diagnostice sau de aprecierea gravității Dificultăți de diagnostic Simptomele depresive induse de abuzul de alcool de obicei se ameliorează după aproximativ 3 săptămâni de abstinență. La orice caz evaluat poate fi Însă dificil de apreciat dacă simptomele sunt datorate abuzului etanolic sau fac parte din tulburarea depresivă asociată. Alcoolul poate

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
de diagnostic Simptomele depresive induse de abuzul de alcool de obicei se ameliorează după aproximativ 3 săptămâni de abstinență. La orice caz evaluat poate fi Însă dificil de apreciat dacă simptomele sunt datorate abuzului etanolic sau fac parte din tulburarea depresivă asociată. Alcoolul poate masca, exacerba sau determina depresia. Simptomele depresive pot să apară În cazul ingestiei de alcool, sevrajului sau În urma consumului cronic abuziv. În plus, deseori diagnosticul este complicat de existența unei tulburări de personalitate (antisocială, borderline sau narcisistic

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
obicei se ameliorează după aproximativ 3 săptămâni de abstinență. La orice caz evaluat poate fi Însă dificil de apreciat dacă simptomele sunt datorate abuzului etanolic sau fac parte din tulburarea depresivă asociată. Alcoolul poate masca, exacerba sau determina depresia. Simptomele depresive pot să apară În cazul ingestiei de alcool, sevrajului sau În urma consumului cronic abuziv. În plus, deseori diagnosticul este complicat de existența unei tulburări de personalitate (antisocială, borderline sau narcisistic). În lipsa unor teste specifice diagnosticului depresiei, observația clinică stabilește diagnosticul

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
complicat de existența unei tulburări de personalitate (antisocială, borderline sau narcisistic). În lipsa unor teste specifice diagnosticului depresiei, observația clinică stabilește diagnosticul (tabel 1). Evaluarea comportamentului violent și agresiv Evaluarea riscului suicidar Având În vedere riscul crescut de conduită autolitică pacienților depresivi care abuzează de alcool, clinicianul trebuie să evalueze atent următoarele date: − ideația autolitică În prezent (plan, intenție); − tentativele din antecedente; − existența factorilor de risc suicidar (tabel 2); − posibilitatea acțiunii. Se consideră că existența a patru factori de risc identifică aproximativ

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]