809 matches
-
suprafața globului. Lava era robustă și compactă sub ghetele lor grele. Un vânt furios îi ascultă pe când observau peisajul mohorât și neliniștitor. Încă nu puteau să vadă ce anume le zbura printre ghete foarte repede, în ceața portocalie-brună. Ce locuri deprimante! se gândi Lambert. Nu tocmai înspăimântătoare, deși neputința de a vedea prea departe o descumpănea și o neliniștea. Atmosfera sufocantă care impregna această lume o făcu să se gândească la o baie la miezul nopții în niște ape infestate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
vărsat de vânt, și mă întreb dacă într-adevăr aceste întâlniri l-au ajutat cu ceva. Poate că i-ar fi fost mai bine dacă ar fi continuat să bea. Situația sa în momentul de față este de-a dreptul deprimantă și nu pot să nu mă gândesc că ar fi fost mai bine să se sinucidă - nu mai are slujbă, nici perspective de viitor, i-a îndepărtat pe toți cei care țineau la el, locuiește temporar cu chirie, așteptând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
înjură și-i provoacă pe toți la partide nebunești de biliard. E ceva să-l vezi pe Finn stăpânit, ba chiar taciturn. De obicei, când cei doi nu se înțeleg, totul pare că stă să explodeze. Astăzi atmosfera e încărcată, deprimantă din cauza comportamentului nefiresc al lui Finn. Mă uit la Davey din dosul monitorului. Dă din umeri, încercând să-mi sugereze că nu știe ce se întâmplă. Într-un fel mă bucur. În mod normal, s-ar observa că sunt deprimată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
am putut vedea cum elevi din clasele mai mici țineau în mână arme sub supravegherea unuia dintre oamenii lui Sergiu. Copii cu instrumente de ucis în mână... Până și acum imaginea mi se pare respingătoare asemeni unui miros urât și deprimantă precum norii plumburii ce cândva atârnau greu de cerul toamnei. Coborâsem scările ce dădeau la primul nivel al subsolului. Vladimir era încă în spatele meu. Un adevărat labirint scufundat într-o lumină slabă mă aștepta. Holuri la stânga, holuri la dreapta, holuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
un membru din familia Împăratului. Tatăl meu era fratele Împăratului! Eram mândru. Atât de mândru și atât de trist. Oare venise mama acasă? Nu se înspăimântase când văzuse că lipsesc? Sau nu se mai întoarse? Dacă eram orfan? Ce gânduri deprimante! Un zâmbet triumfător înflorise pe chipul lui Vladimir, dar pierise atât de repede de pe fața sa albă, încât puteam să jur că nu surâse. Am tot dezbătut problema timpului. Câtă vreme ne-am plimbat pe cărările pline de întuneric ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ajung acolo sus În vârf fără să fie de-a dreptul nemiloși, și fără să calce pe cadavre. Pur și simplu nu se poate. — Nu ? Lissy mă fixează, cu cute de Îngrijorare pe frunte. Poate că ai dreptate. Doamne, ce deprimant. — Emma, tu ești ? aud un glas sfredelitor, și Jemima apare Îm balcon Într-un halat alb, cu o mască pe față și ochii mijiți furios. Așa deci ! Don’șoara-eu-nu-Împrumut-niciodată-haine-de-la-tine. Ce-ai de spus despre pantofii mei Prada cu barete ? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
că îmi pierdeam mințile. îmi doream, tânjeam să mor. Mai mult decât în toate celelalte dăți când îmi dorisem să fi murit. Un atac de disperare, de dimensiunile unui bolovan, mă făcuse una cu pământul. Disperare generată de un cocteil deprimant compus din cuvintele îngrozitoare pe care le urlase mama, rușinea că revenisem la droguri și faptul că fusesem respinsă de Chris. Am stat întinsă pe patul de spital, în timp ce lacrimile mi se rostogoleau de-a lungul feței pentru ca apoi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fă, că te spun lu’ tat-tu și ce-ai zis acuma, vorba aia cu m și cu atol, chicotește mă-sa încălzită și ea bine. șapte Ca de obicei după o plecare, mi-am găsit camera într-o ordine deprimantă, în care nu știam de ce să mă apuc. Pe patul de scânduri destul de sever, care ar trebui să fie sănătos pentru spate, număr de mai multe ori la rând, până adorm, brațele policandrului, pe care după treizeci de ani ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
prin adopție, din mamă moldoveancă de dincolo și tată bulgar - neam de grădinari sau de cuțitari. În seara când l-am prins cu chef de vorbă, stătea să-și usuce la soba electrică scurta din blană artificială, de un verde-smarald deprimant. Pe trupul pe care scurta abia îl îmbracă, aproape plesnind, își leagănă tot timpul capul mare, probabil sub efectul greutății care nu-l lasă să stea drept. În barba ondulată de mizerie, ca de Neptun din cărțile copilăriei, Viner vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
altcineva. În condiții propice, aprecia o glumă bună pe seama organelor genitale ale femeilor, ca atâția alții. Și nu era de vină nici decorul, cu scena de un metru și ceva acoperită cu confetti și cu luminile de supermarket, pentru aerul deprimant al numărului aceluia. Nu, Bull ar fi reușit să înghită asta - dar în timpul liber. Pe Bull nu-l deranja aglomerația. Absolvent al unei școli particulare eminamente insignifiante, Bull era genul acela de rugbist impasibil, care împinge ritmic și în grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
dacă ne oprim? Pentru că eu cred că s-ar putea să MOR dacă nu ne oprim. N-am mai avut puterea să o fac. După cinci minute jucam simțind în gură aproape permanent gustul vomei. A fost momentul cel mai deprimant al vieții mele, și eu am mai avut asemenea momente. Primul set s-a terminat cu șase la zero. La fel și al doilea. Ajunseserăm la nouă zero în al treilea, când Fielding a spus: — Mai ținem scorul sau vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
O face superb. Bun, moșule. Ce părere ai? — Eu zic să-l luăm pe Spunk. Am mers direct la un restaurant lambrisat, din zona plină cu localuri dintre străzile Fifth și Sixth pentru o discuție lămuritoare cu Christopher Meadowbrook. Era deprimant, după Preistoric. A fost suficient să-i arunc o singură privire lui Meadowbrook ca să-mi dau seama că nu ne e de folos. Scaunele cu spătarul îngust, care îmi aduceau aminte de torsul Selinei și de triunghiularitatea lui dreaptă, păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nu poți să găsești nici cel puțin o ciudățenie hazlie. Din cauza asta, chiar, simțul umorului a devenit o problemă. Dacă l-ai avea, te-ai tăvăli de râs cât e ziua de lungă. Mi-am încheiat căutările într-un locșor deprimant numit High, Wide and Handsome (Simplu, Triumfător și La marea artă) sau High and Mighty (Aroganța) sau (ca să fiu cât mai exact) Rent-a-Tent (Închiriază-ți un cort) chiar la intrarea în Harlem și am încropit un echipament printre prăjine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
oceanul înot. Nu mă mai întorc în America. Niciodată. Fac parte din acea categorie de oameni care și-au adunat hârtiile și sulurile cu bani în coburii de la piept. E toată povestea unei vieți - o poveste nereușită, de-a dreptul deprimantă - care se zbate și se zvârcolește în poala mea. O factură pentru gaze, programe de operă, cupoane de țigări, pașaport, mesaje telefonice, facturi de impozitare, liste cu nume, programări pentru filmări, foi de credit de la Kreutzer’s, Bartleby, din Insula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bogăția poate fi un spanac. Știi, atâta timp cât am fost pe pastile și băutură, cât am fost frământat de gândul sinuciderii, tot viitorul meu mi-a trecut ca un fulger prin cap. Și să vezi. A fost cât se poate de deprimant. Cel puțin trecutul mi-a fost - cum? A fost... bogat. Viața mea și-a pierdut conturul în prezent. Acum toată viața mea e prezent, mai mult prezent, prezent continuu. Bun, aș vrea să închei cu câteva cuvinte înțelepte. Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Trebuia să se adune. Trebuia reparat ce se mai putea repara, trebuia să-și pună familia la adăpost. Așa a gîndit cînd au ajuns la liziera pădurii. Niciodată nu coborîseră atît de mult spre cîmpie. Priveau, obosiți și năuci, întinderea deprimantă care li se desfășura înaintea ochilor. Cîmpia, leagăn de frumusețe primăvara, vara, toamna, se transformă, dezolant, într-o nemărginită întindere moartă la venirea iernii. Păsări mari, negre și urîte pluteau ici și colo, descurajant, scoțînd sunete reci și ascuțite. Vîntul
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
mea, îi și văd coperta - — Obiceiuri Indecente? l-am întrebat. Gordon făcuse câteva glume legate de ea, în timpul ședinței editoriale din săptămâna precedentă. Obiceiuri Indecente era deja de șase săptămâni pe lista bestseller-urilor din New York Times, ceea ce era puțin deprimant. Randall citise cartea asta? — Exact. Obiceiuri Indecente. A clătinat din cap și o șuviță groasă de păr i-a alunecat pe frunte. — Îmi dau seama că nu e o literatură de calitate. Probabil că nici nu e literatură. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
sexuale și orgii... N-am mai putut să continuu. În dimineața aia, ajunsesem la birou sperând c-o să fiu în stare să adun câteva pagini de catalog, pe care le tot amânasem de mai multe zile, dar era mult prea deprimant. În loc de asta, mă holbam la calendar. Nu mai erau decât câteva zile până la week-end-ul în Iowa. Eram aproape. și, slavă Domnului, Randall se întorcea și el acasă în seara aia. Primele trei nopți în apartamentul lui le petrecusem în compania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
religioase decât pe realitățile științifice. Nu este nevoie să fiți om de știință sau medic pentru a vă da seama că puterea și integritatea spiritului depind direct de o nutriție adecvată și energie abundentă, în timp ce „spiritul slab” are un efect deprimant direct asupra organelor vitale și energiei. Energia funcționează ca un mesager între minte și corp și formează o punte bidirecțională între esență și spirit. Textul medical vechi de 2 000 de ani Clasificarea terapiilor afirmă: „Spiritul este susținut de energie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
oglindă ca muștele Într-un borcan cu miere.” În Cartea viselor scrie: „Câinii foarte mici pe care Îi visezi Îți dezvăluie că gândurile și plăcerile tale sunt mai degrabă frivole. Dacă auzi În vis lătrat de câini, vei primi vești deprimante. Există riscuri foarte mari ca să urmeze o perioadă dificilă În viața ta. Dans. Dacă ai deja o familie și visezi o mulțime de copii veseli dansând, e semn că vei avea copii ascultători, inteligenți și iubitori. Celor tineri și necăsătoriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
este inevitabil mai vie și mai apropiată decât carnagiul din Flandra, pentru că li se Întâmplă personal. Întâmplător, nici una dintre ele nu a pierdut vreo rudă apropiată... Încă. Desigur, și pentru ele lungile liste zilnice de pierderi apărute În ziare sunt deprimante și Împărtășesc durerea prietenilor loviți de nenorocire, dar nu Își pot imagina cu adevărat ce Înseamnă aceste morți. Realitatea este că Henry James Însuși, dacă ar fi compos mentis, și le-ar putea Închipui mai bine, până la un punct, dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și Îi Întinse tânărului Monty spre lectură Insula misterioasă, În timp ce ei se apucau de treabă. — V-am citit actul patru, zise Compton, scoțând ciorna din buzunarul hainei. — Și sper că sunteți de acord cu el? — E bine scris, dar cam deprimant. — Deprimant? Dar are un final fericit. Eroul se alege cu mireasa. — Abia În ultimele două rânduri. Până acolo, tonalitatea este mohorâtă și aspră, mai mult de tragedie decât de comedie - dar nu uitați că suntem, totuși, Trupa de Comedie Compton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îi Întinse tânărului Monty spre lectură Insula misterioasă, În timp ce ei se apucau de treabă. — V-am citit actul patru, zise Compton, scoțând ciorna din buzunarul hainei. — Și sper că sunteți de acord cu el? — E bine scris, dar cam deprimant. — Deprimant? Dar are un final fericit. Eroul se alege cu mireasa. — Abia În ultimele două rânduri. Până acolo, tonalitatea este mohorâtă și aspră, mai mult de tragedie decât de comedie - dar nu uitați că suntem, totuși, Trupa de Comedie Compton. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
aceste surse, căci veniturile pe care i le aducea scrisul scăzuseră până la un nivel alarmant. În anul acesta, publicase până acum o singură carte, Vârsta de mijloc, iar vânzările la cărțile lui - cele care se mai publicau Încă - erau extrem de deprimante. „Să nu povestești În Samoa, sau măcar nu În Tahiti, dar nu vând nici zece exemplare“, Îi scria el lui Louis Stevenson, fără a exagera prea mult. Avea noroc că rentele americane pe care i le donase lui Alice la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
că a dezvoltat un obraz mai gros ca să-și mascheze slăbiciunea. Poate că așa ar trebui să procedez și eu. Alison a făcut o pauză și-a meditat la ceea ce spusese. — Da’, oricum, gata cu mine și cu problemele mele deprimante. Iartă-mă că am fost așa de focalizată pe mine. Nici nu te-am întrebat ce-ai mai făcut! Fiona s-a strâmbat. —Stai liniștită. Chiar trebuie să fii focalizată pe tine atunci când vrei să rămâi gravidă. Vreo bârfă, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]