1,235 matches
-
deceniu interbelic, chiar dacă nu a dispărut cu totul 19. Ultimatumul dat Lituaniei de către Polonia în martie 1938, în vederea restabilirii forțate a relațiilor diplomatice, care a coincis, întâmplător sau nu, cu Anschluss-ul20, nu a făcut decât să amplifice suspiciunile occidentale față de „derapajul“ polonez. În 1938 însă, nici Franța și nici Marea Britanie nu erau dispuse să renunțe la Polonia, așa încât singura lor reacție față de ultimatumul polonez în cauză s-a rezumat la îndemnuri la moderație și exprimarea speranței că acțiunea politică a Varșoviei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Studierea destinului personalităților basarabene va contribui nu numai la cunoașterea evenimentelor care au marcat istoria teritoriului dintre Prut și Nistru în ultimul secol, dar și la înțelegerea continuității și discontinuității elitei basarabene. În sfârșit, vom putea înțelege mai bine și derapajele care au marcat evoluția Republicii Moldova după 1991. • A studiat Dreptul la Moscova și Iași, luându-și doctoratul în economie la Cernăuți. A fost deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul român (1918-1932). În 1932 a fost ales senator și numit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
iritat de persistența unor realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea pasionată a ideilor și a opiniilor limpede exprimate (chiar dacă, uneori, cu ciudate „derapaje”, contraziceri interne ori rătăciri), la dezbateri duse în paginile publicațiilor, pe teme ale actualității ori ale istoriei noastre politico-culturale, și-a câștigat statutul de interlocutor cu autoritate al unor specialiști ai istoriei ideologiilor și mentalităților (istorici, sociologi ș.a.), consolidându-și
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
către bietul Ioanide (4/1954), îl acuză violent pe G. Călinescu de deviaționism ideologic. De ochiul vigilent al criticilor înregimentați nu pare să scape aproape nimeni, baza ideologică fiind ilustrată adesea cu texte din „Pravda” ori prin lungi exemplificări de derapaj doctrinar. Tot S. Damian critică, în numărul 20/1954, „schița” Cordovanii, publicată de Ion Lăncrănjan în „Tânărul scriitor”, pe care o consideră trivial-naturalistă. Texte asemănătoare semnează Vera Călin, Ion Mihăileanu, Radu Popescu, întreținând o atmosferă intransigentă și înghețată, bântuită de
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
a produs-o. Mai complicat este să respingem un răspuns negativ pe care îl oferă o multitudine de studii cu privire la dezvoltare. Elaborate fie din perspectiva teoriilor dependenței, fie din cea a teoriilor sistemului mondial, ele afirmă în esență că sursa „derapajelor” societăților care se modernizează în raport cu modelul ideal al unei societăți de tip occidental trebuie căutată în Occident și nu în societatea în curs de modernizare. Studii efectuate în lumea în curs de dezvoltare, mai ales în America Latină și în Africa
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
eventualele profituri ale întreprinderilor socialiste erau prelevate de către stat, fie prin intermediul unui „TVA socialist”, denumit „impozit pe circulația mărfurilor”, fie prin preluarea la fondurile statului a profitului produs, ca urmare a calității statului de proprietar al capitalului. În socialism, eventualele derapaje în funcționarea acestui mecanism nu erau posibile, datorită intervenției imediate a deciziei politice care transfera asupra cheltuielilor publice pierderile realizate prin proiecte de investiții ce ar putea fi considerate private, adică ținând de gestionarea întreprinderilor. În 1990 însă, trecerea la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
publicul e interesat de Panait Cerna, V. Alecsandri și Mihai Eminescu, nu de Ion Barbu. Același cronicar recomandă Umbre chinezești de Lucia Mantu „celor cari vor ceva simplu și bun, nu bazaconii moderne”. Într-o tonalitate mult mai agresivă, cu derapaj xenofob, Doru Belimace desființează în editorialul Modernismul exagerat scrisul lui Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, Sașa Pană, Ștefan Roll, Dan Faur, Victor Brauner, plasându-l în zona patologicului. Antologabil într-o istorie a presei tinere românești e numărul 8-9/1931, prin
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
și pentru unii, și pentru alții, într-o economie de piață, unde este urmărit beneficiul. Iată de ce, în țările avansate, astfel de probleme sunt practic depășite; atât presa, cât și institutele de sondaj au atins un profesionalism care previne orice derapaj ce ar putea avea consecințe nefaste pe termen mediu și lung. Implicațiile sondajelor pentru politica guvernamentală sunt într-un fel și mai complexe. Sondarea opiniei publice într-o manieră științifică și sistematică este obligatorie pentru o guvernare veritabil democratică. Desigur
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fixă începe să fie / Din ce în ce mai târzie” (La ieșirea din poveste). Ce e drept, reflecția morală nu dispare, ci doar migrează către alte genuri. Astfel, eseistica lui Ș. se dispune pe axa raportului dintre adevăr și mistificare, dintre „calitatea umană” și derapajele conjuncturale. Despre mistificare (1998) conține o radiografie a moravurilor de „tranziție” și, totodată, o critică a mentalităților vechi și noi („colectivizarea iubirii”, „punerea «în slujba»”, „mentalitatea lui «se dă»” etc.). Mai ambițios este eseul Ridicolul (1998), care urmărește o cartografiere
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
fi să detensionăm și să demitologizăm ideea de președinte. N-ar fi rău se se umble și la Constituție (dl. Constatinescu a sugerat c-o va face!), pentru a croi această funcție după modelul principalelor state europene. La noi, unde derapajele autoritariste se produc atât de ușor, unde violența e acoperită de o pojghiță fragilă de acalmie, n-ar fi rău să avem garanții serioase că omul din fruntea statului nu va abuza de funcție. Și atunci, va conta mai puțin
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
personajului” său, dar numai cu prețul unui „nonsens teologic”, a unei semnificative devieri de ordin dogmatic. Cu alte cuvinte, biografia tiranului eshatologic este salvată grație unei reveniri la vechiul registru mitologic, primejdios de echivoc. Cum se produce această alunecare, acest derapaj? Lacuna majoră a materialului de care dispune Chiril se află, după cum am spus, în biografia pământească a personajului. Predicatorul se vede obligat să abstractizeze, mai bine zis, să remitizeze figura adversarului eshatologic, apropiind‑o până la identificare de figura tradițională a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Apocalipsei îi împinge pe Chiril către un demers teologic presărat de aporii. Ultimii martiri, martiri aparte „Că mare necaz va fi atunci, cum n‑a mai fost de la începutul lumii până acum” (Mt. 24,21; cf. Dan. 12,1) Seria „derapajelor” lui Chiril se încheie cu învățătura despre martiriul superior al contemporanilor Anticristului. Cele două capitole (16 și 17) consacrate persecuțiilor din perioada de sfârșit a istoriei se reflectă unul în celălalt. Cel dintâi distinge între grupul credincioșilor „lași”, „inferiori” (oiJ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu inspirația și fantezia”. Farsa radiofonică Săraca Rica! nu e decât o glumă ieftioară, cu oarecari nostime efecte de limbaj. Raky propune un dialog cu tentă umoristică între tineri însurăței. De fapt, nu este un dialog, ci o ciorovăială cu derapaje, cvasiionesciene, în absurd. „Pantomima...cu zgomote” Vreau să număr stelele (apărută în primul program al Teatrului de Comedie) este o fabulă urzită, fără cuvinte, numai din sunetele caracteristice diferitor animale. Satira, amintind de ludicul commediei dell’arte, șfichiuie obtuzitatea, agresivitatea
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
lansată în celebra carte a lui Julien Benda La Trahison des clercs. Pentru S., atașată canonului constituit în deceniul al optulea, G. Călinescu, Tudor Arghezi, Marin Preda ș.a. nu decad din eminența lor valorică prin vremelnicele tribulații politice sau prin derapaje etice, în care au deopotrivă statut de victime și de colaboratori ai puterii comuniste, simetrică fiind situația marilor scriitori diabolizați imediat după 1944 pentru colaborare sau opțiuni de dreapta, de la Liviu Rebreanu la Mircea Eliade, Ion Barbu sau Lucian Blaga
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
proiecte, are o acoperire cu totul modestă în spațiul efectiv al versurilor. Dincolo de trama pe care mai curând o etalează/ forțează didactic decât o construiește, lirica se desfășoara în jurul unei scheme invariabile: patinare dezordonată pe gheața obținută prin proliferare metaforică. Derapajul poetic prin rețeaua deasă de metafore se produce sub semnul unei simbolistici încărcate, apăsătoare, psihotice, ce eliberează la răstimpuri aluzii intertextuale. În acest fel, Triptic (I-III, 1997-1999) marchează prolix traseul dintre incipit („privesc un obiect / obiectul privit i-o
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
s-a consacrat în special reportajului, unde are realizări notabile, chiar dacă, recitite azi, multe pagini apar puternic marcate de imperativele ideologice din epocă. Asumându-și convențiile genului, impuse sau agreate de oficialitate, el a izbutit să dea texte ferite de derapajele grotești ale unei propagande grosolane. Tehnicile utilizate sunt cele de rigoare în reportajul literar: descrieri de natură sau consemnări „meteorologice” care fie corespund, fie contrastează cu înfăptuirile oamenilor, un comentariu auctorial subiectiv, uneori digresiv-eseistic, mici excursuri istorice sau documentare, recursul
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
peste a cărui „figură” se suprapune aceea a autorului) se substituie poveștii. Epicul este în permanență deturnat, subminat, persiflat, ocolit. Romanul sorescian este o evadare din roman, devine un gen mixt, un compus în care intră digresiuni eseistice, paranteze, ocoluri, derapaje specifice poeziei în rețeaua unor jocuri de cuvinte. Metoda este a improvizației, într-un sens apropiat de cel din jazz. Romanul cu expunerea cel mai canonic tranzitivă este Trei dinți din față, devenit pentru o vreme un fel de carte-cult
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
În această circumstanță a fost mai degrabă viscerală, dominată de sentiment, lipsită poate de suplețea diplomatică dată de tradiție și experiență, dar energică, susținută, În ton cu ceea ce Întreg spectrul politic autohton și opinia publică rezona la momentul respectiv. În ciuda derapajelor nefaste, Chestiunea Dunării a fost o experiență formativă importantă pentru diplomația Vechiului Regat, grăbind maturizarea și recuperarea retardului conceptual În care se afla În raport cu trendul general european. Și aceasta pentru că diferendul danubian, considerat inițial o dispută zonală fără prea multe
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
imaginată și implementată pentru a mai putea compensa În vreun fel „vocația pentru Paris” a societății românești . Introducerea chestiunii aromâne ca obiectiv prioritar În politica externă a României a fost, așa cum am menționat, răspunsul imediat al cabinetului de la București la derapajul relațiilor româno - austro-ungare. Originea intelectuală a acestei acțiuni de recalibrare a politicii externe românești după 1894-1895 este dezbătută În istoriografia de specialitate. Unele lucrări creditează diplomația austro-ungară pentru această voltafaccia a politicii externe românești, considerând-o un Aehrenthal dictum (ceea ce
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
putut rezista. Impactul a fost atât de puternic, încât după schimbarea din 1989 majoritatea corpului profesoral manifesta (manifestă încă!) o puternică rezistență la inovații, respingând orice inițiativă care atinge stilul paternalist și birocratic adânc înrădăcinat (Neculau et al., 1995). B. Derapajul unor directori de conștiință Alături de universitari, scriitorii, artiștii, oamenii de cultură au fost supuși acelorași presiuni, pentru a se alinia. Mulți dintre ei au intrat rapid în slujba noii puteri. Doar unii au rezistat pentru un timp. Motivul „trădării intelectualilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intelectualii) sunt disprețuiți și marginalizați. Simbol al crizei și dezechilibrului, coada poate fi și un factor de reglaj, imprimând compromisul sau demisia ca mijloace de echilibrare. Ca „specific noțional”, coada românească aduce și unele elemente particulare: gradul ridicat de dezordine, derapajul rapid în panică, disprețul față de timp, caracterul de violență, gradul redus de conștiință. Acceptând coada ca fenomen natural, inevitabil, normal, individul învață norme de internalitate, se supune unor reguli și reglementări de organizare socială, avansează conduite sociale așteptate, își însușește
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sine, fără efort, capitalismul și democrația, care fuseseră percepute ca singura alternativă posibilă. Se pare însă că tranzitologii au serioase probleme în a prinde în scheme conceptuale inteligibile varietatea proceselor sociopolitice declanșate o dată cu prăbușirea regimurilor din estul Europei. În ciuda acestor derapaje teoretice posibile, construcția ideal-tipurilor este utilă atât timp cât diferențele sunt mari și cât aceste modele sunt folosite cu prudență, într-o problematică anume, și nu în general. Acum miza este de a înțelege mai bine geneza și rolul cozilor în regimul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
P. stăruie, alternativ, umbra tutelară a lui Livius Ciocârlie și a lui Mircea Horia Simionescu. Paginile de memorialistică propriu-zisă au farmecul reconstituirii aerului de epocă, iar cele de publicistică valorizează sarcasmul unui om al cetății indignat sau doar mâhnit de derapajele, fără număr parcă, ale timpului contemporan. SCRIERI: Indiile galante, Timișoara, 1993; Celălalt tărâm, Timișoara, 1994; Glasuri lângă leagănul meu, Timișoara, 1996; Nicăieri, Timișoara, 1998; Imperiul de praf, Timișoara, 2000; Băi, profesore..., Timișoara, 2001; Ieșind din vis puțin îngândurat, Timișoara, 2002
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
ar fi fost deopotrivă precursori în numeroase inițiative istorice, iar strămoșii noștri primordiali, dacii, i-ar fi devansat pe cuceritorii lor romani prin limbă și vechime etnică. Oricât de mult sunt socotite compromise prin esența și mai cu seamă prin derapajele extraliterare deplorabile, ideile p. au supraviețuit, vitalitatea lor fiind legată de preeminența sentimentului legitim național, dar în primul rând a orgoliului disproporționat pe care acest sentiment îl generează într-o mentalitate vernaculară, insuficient adaptată la normele și exigențele lumii moderne
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
limbaj adecvat vârstei și oarecare inventivitate în închipuirea unor întâmplări amuzante. Scrise cam în aceeași vreme, nuvelele Turla cu paianjeni, Foc la Moara Roșie și Minunea din moscheie rețin atenția prin exotismul peisajului dobrogean și prin încercarea de a surprinde derapajele în ireal trăite de copii sau de indivizi rudimentari. M. va abandona însă acest filon și se va mărgini să urmeze lecția lui Jules Verne, foarte obedient în Aventurile omului mecanic și În fundul oceanelor, ceva mai liber în „romanul” Polul
MOROIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288254_a_289583]