1,136 matches
-
prin derivare cu prefixul neologic com-; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
parasintetică, de la cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele formate prin derivare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele formate prin derivare, compunere, respectiv conversiune: (a) "Făt-Frumos se sui-n luntre și vâslind, ajunse până la scările de marmură ale palatului. Pătruns acolo, el văzu în boltele scărilor candelabre
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele formate prin derivare, compunere, respectiv conversiune: (a) "Făt-Frumos se sui-n luntre și vâslind, ajunse până la scările de marmură ale palatului. Pătruns acolo, el văzu în boltele scărilor candelabre cu sute de brațe, și-n fiecare braț ardea câte o stea de foc
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
băgare de seamă, luare în râs, învățătură de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă etc.) vs. substantive împrumutate din alte limbi (computer, mouse etc.) vs. substantive formate pe teritoriul limbii române, prin derivare (prietenie, tineret), compunere (Ștefan cel Mare, câine-lup) sau conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.; * capacitatea de a trimite către un element considerat izolat sau ca mulțime de elemente și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
doi, dublu, treime) și compuse (unsprezece, o sută treizeci, al doilea, câte trei) vs. numerale perifrastice: prima oară; * origine/ proveniență: numerale moștenite sau împrumutate din alte limbi (doi, mie, milion, cvadruplu etc.) vs. numerale formate pe teritoriul limbii române prin derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar (doime, sfert) vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adverbiale (pe neașteptate, din zi în zi, de jur împrejur, din când în când, nici pe departe etc.); * origine/ proveniență: adverbe primare, moștenite (unde, sus etc.) sau împrumutate (basta, barem, crescendo etc.) vs. adverbe formate pe teritoriul limbii române prin derivare (școlărește, târâș etc.), compunere (niciodată, cândva, dis-de-dimineață etc.), respectiv conversiune intermorfologică (Vorbește clar. adverb provenit din adjectiv; Poate că va reuși. adverb provenit din verb; Vara este cald. adverb provenit din substantiv); * tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vâj, pic-pic etc., sunete produse de viețuitoare cip-cirip, miau, mor-mor etc. sau exteriorizează senzații hapciu etc.); * origine/ proveniență: interjecții primare (moștenite: of, au, hai etc. sau împrumutate: wow, halt, bis, olala etc.) vs. interjecții formate pe teritoriul limbii române prin derivare (aolică), compunere (ham-ham, pic-pic etc.), respectiv conversiune (ajutor!, foc! etc.). Din punct de vedere morfologic, interjecțiile nu se raportează la categorii gramaticale, fiind, în principiu, invariabile cu excepția exemplelor de tipul haidem, haideți, asimilabile unor forme verbale imperative și asociate unor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
elevii, codrii. Formulați enunțuri în care substantivul neatenție în cazul acuzativ, respectiv genitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. Ilustrați, în enunțuri, schimbarea valorii gramaticale a substantivelor: grație, sănătate, ajutor, foc. Exemplificați câte trei substantive formate prin derivare, prin compunere (cu cratimă, fără cratimă, prin contopire), prin conversiune (intermorfologică și intramorfologică), respectiv împrumutate din alte limbi. Articol Formulați enunțuri în care cuvintele subliniate să aibă alte valori morfologice decât cele din textele de mai jos: (a) " Atunci feciorul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii." (Ion Creangă, Povestea porcului) Adjectiv Exemplificați câte trei adjective formate prin derivare, prin compunere (cu cratimă, prin contopire), conversiune, respectiv împrumutate din alte limbi. Analizați morfologic adjectivele din textele de mai jos: (a) "Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de mod, complement circumstanțial de timp și complement circumstanțial de cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv, să îndeplinească funcții sintactice diferite. Verb Exemplificați două verbe formate prin compunere prin contopire și două verbe formate prin derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
inarbitrabil, acolo unde doar sufletul ar putea găsi soluția, când ar căuta-o..." Testul nr. 14 1. Tipologia pronumelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Sinonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de sufixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției atributive enumerare, exemplificare 6. Se dă textul: Firește însă că nouă, celor care știu ce-nseamnă viața, puțin ne pasă de cifre! Mi-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de cauză. Testul nr. 15 1. Tipologia numeralelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Omonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de prefixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de cauză enumerare, exemplificare 6. Se dă textul: Dacă eu i-aș porunci unui general să zboare din floare în floare, asemeni
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un adverb Testul nr. 22 1. Tipologia atributelor prezentare, exemplificare 2. Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului derivarea (definire, tipologie, exemplificare) 3. Pronumele clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele: miere, aidoma, lăcrămioară, ploaie, aer. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: geană, chihlimbar, cheie, gintă, maci
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
principale de modificare a sensului cuvintelor sunt metafora, metonimia, sinecdoca, hiperbola, ironia, iar formele de bază ale schimbărilor semantice sunt extensia, restricția, abstractizarea, concretizarea, înnobilarea, deprecierea, polarizarea (v. Graur, IL, pp. 140-142). d) Procedeele fundamentale de formare a cuvintelor sunt derivarea, compunerea și conversiunea (v. Graur, IL, p. 163, FCLR I, p. V). Deși nu constituie un tip reprezentativ pentru niciuna dintre aceste categorii de evoluție, condensarea lexico-semantică întrunește unele caracteristici ale fiecăreia dintre ele, deoarece: a) cuvintele rezultă în urma scurtării
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
p. VII: "Fenomene care interesează formarea cuvintelor fără a fi procedee ale acesteia (...) sunt și elipsa legată de unele tipuri de compunere (Statu-Palmă-Barbă-Cot), de schimbarea valorii gramaticale (roșie subst. < (pătlăgică) roșie adj.), de trunchiere (tele pentru televiziune) și chiar de derivare (a aminti < (a aduce) aminte) și mai ales analogia". Chiș, p. 8: "Prin elipsa lexicală (inclusă alături de siglă, simbolurile alfabetice abreviative, denumirile alfanumerice și acronimie sau contaminare, aceasta ducând la formarea așa-numitelor cuvinte-valiză în rândul tipurilor de abrevieri sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
39, atunci formațiile create prin scurtarea unor cuvinte sau sintagme constituie și ele o categorie lexicală aparte. Ele "și-au fixat un loc în lexic, se apropie de alte categorii de cuvinte (cu care uneori se confundă), prin flexiune și derivare demonstrează că sunt și trebuie să fie tratate ca niște cuvinte obișnuite" (DAS, p. 15). Deși numeroase cuvinte scurtate (germ. Kurzwörter, engl. short words sau shortened words) sunt creații ocazionale, întrebuințate numai în scris și, în multe cazuri, doar de către
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
prea mult termenul de bază, ba, mai mult, uneori îl lungesc: fr. bachot < bach[elier] + -ot; cheminot "lucrător feroviar" < chemin + -ot; cuistot < cuist[re] "pedant ridicol; belfer" + -ot; lourdaud "greoi" < lourd + -aud etc. La toate acestea se adaugă faptul că derivări de acest gen, pornindu-se de la fragmente de cuvinte, au loc și cu alte sufixe, de exemplu cu -oche (bidoche < bidet "căluț"; caldoche < Calédonien; cinoche < ciné(ma)). După părerea noastră, în explicarea lui -o paragogic din franceză, ca și din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
elementului menținut prin atașarea la finală a unui sufix: engl. beano "petrecere, chef" < bean[feast] "idem" (literal: "ospăț cu fasole"); bedder "cameristă; dormitor" < bed[maker] "cameristă", bed[room] "dormitor"; bookie < book[maker] (la curse) etc. Astfel de condensări combinate cu derivarea sunt specifice limbajului tinerilor, dar pot dobândi extinderi în limbajul familiar general. De altfel, condensarea sintagmelor și compuselor este trecută uneori printre particularitățile limbajului colocvial, dar și ale stilurilor profesionale: "Sunt de menționat și multe cazuri de scurtare a unor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]