1,919 matches
-
albia instabilă a superficiului zilnic dominant și să nu necesite nici măcar un efort minim de concentrare asupra lor. Privită însă în miezul ei adânc, problema de față comportă un grad sporit de atenție, tocmai pentru că, aruncând inconștient ori volițional în derizoriu mulțimea constituenților complecși ce îi compun fondul, riscăm a ne poziționa cu siguranță undeva, excentric, în raport cu orbita ipotetică pe care aceasta se deplasează în mod constant, și nu așa ceva ne dorim în comentariul prezent. Să detaliem, deci, întrucâtva, în cele
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
în mijlocul raiului, iar raiul pe pământ este Biserica. Este un apel să ne întoarcem la recuperarea sensului adevărat al simbolurilor religioase în Biserică, fiindcă în Biserică ele își primesc toate sensurile, fără ca ele să se degradeze sau să cadă în derizoriu... - Preacucernice Părinte Profesor, vă mulțumesc în mod deosebit, pentru acest dialog duhovnicesc, ce-l vom transmite mai departe, cu acordul sfinției voastre, sub forma unui interviu, cât se poate de folositor pentru cât mai mulți dreptmăritori creștin și vă doresc
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
nomenclatura, de aici și de acolo, a împins visul reunirii cu cincinale bune. Jăratecul acelui moment a fost acoperit de spuza timpului și de nefericitele evenimente care au urmat. Eroiii de la Dubăsari și din alte locuri, au fost trimiși în derizoriu, prin preluarea de către Vadim&Co a mesajului lor patriotic. Transformându-l în naționalism desuet. Premeditare?! Prostie?! Numai serviciile secrete ne pot spune. Peste alți 50 de ani! S-au derulat, între timp, tot felul de acțiuni, cele culturale și educaționale
NOUA TABLETA DE WEEKEND (48): LA UN SEMN DESCHISĂ-I CALEA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344526_a_345855]
-
Articolele Autorului Doi ași ai muzici ușoare românești, compozitorul care a creat pe versurile lui Ovidiu Dumitru "COPACUL", cunoscută melodie și FUEGO, cel care a lansat de curand mai multe melodii compuse de maestrul Jolt Kerestely. Felicitări! Într-o lume derizorie, într-un peisaj mediatic ce devine, pe zi ce trece, o epavă a snobismului, a frivolității și a lipsei crase de cultură, există și formate de televiziune care își păstrează autenticitatea și care țin cu ardoare de acea fărâma unică
FUEGO, JOLT KERESTELY SI-UN PIAN “ VOR LUMEA A SCHIMBA” LA “ ATENTIE, SE CANTA! “, PE TVR 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348026_a_349355]
-
am strâns păsările cerului, le-am umplut cu sentimente și le-am dat drumul să zboare spre țara nimănui, plină de cetăți ai căror pereți sunt desenați cu grafitti, vreau să-mi duc până la cap propozițiile, mă pierd în amănunte derizorii și uit esențialul, adică viața, așa cum palpită ea sub soare, ca un turn babel, unde se plimbă numai umbre de oameni care caută cu înfrigurare fericirea și n-o găsesc, sapă după ea, fac arheologie, în zadar, fericirea fuge de
METAMORFOZE AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365807_a_367136]
-
așa de degradant? de ce personajele lui aleargă toate după un ideal labirintic, eșuând în lamentabil? După moartea lui tragică, mi-am răspuns la toate aceste întrebări. El s-a identificat cu eroii săi, părăsind scena vieții ca și ei, expus derizoriului. El a văzut ca nimeni altul dincolo de obiecte, stările confuze, ambiguitatea sufletească, crepusculul, vagul, preluate prin filiera simboliștilor. De la el am învățat că dragostea nu-i eternă, biologicul din noi o destramă, că viața este cel mai mare mister al
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
o poate cineva urmări. Așa se interpretează de altfel și lărgirea prăpastiei între generații, pe care o constatăm azi. Viața creștină, ca viață de învrednicire universală a omului, îmbrățișează fiecare element omenesc autentic, oriunde și oricând îl întâlnește. Considerarea lașă (derizorie) a creștinismului și identificarea lui cu tipuri convenționale și forme cucernice îl omoară și-l fac respingător pentru tineri. Creștinismul nu e ideologie, ci deplinătatea adevărului și a vieții. Este etosul omului desăvârșit în Iisus Hristos în persoana Căruia omul
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
acceptate din rând în rând, pentru a vrea și a putea. Prea multe minunății ratate... fără timp, fără bani, fără liniște. Pășim frumos în lume, călcăm minunățiile lumii... și le smulgem din apele de mărgean, pentru hârtii ciudate, pentru lucruri derizorii, pentru strângere de nimicuri ce nu-ți folosesc după moarte. Fără loc și timp. Fără rost, prea limpede pentru creaturi... Prea răscolit. Lumea e făcută din clipe puține, Din lucruri minunate. Oprește-te timpule! Mai ascunde-mă o dată, în cheile
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]
-
chiar dacă efortul de privatizare este lăudabil în sine, nu poate fi benefică. Limba însăși nu s-ar îmbogăți, priin această nevrednică și siluită extrapolare !. Noțiuni și concepte, devenite deja operante în varii perimetre se revendică, potrivit aceluiași stil de translatoare derizoriu și puțin pertinent, din zone și medii aliterate și agramate, situate nonșalant la granița dintre pudic și impudic. Afirmații de genul „El s-a hotărât!” și „Ea s-a decis” trimit pe cei care nu știu despre ce este vorba
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
imboldul, că sunt cvasidescoperit: -Aaa! Iartă-mă, rogu-te! Te refereai la... ai tăi? întrebă ea cu jind, încredințată că-s copleșit de sarcini supradimensionate și de mare urgență. O las să cad-așa, temându-mă să nu alunec în derizoriu prin specificarea impusă a-i fi dată camaradei mele, împovărate de singurătate. O salut promițând să-i fac o vizită în curând, ca să mai vorbim de una și-alta, chiar de... obligațiile mele! Rămâne să-mi sonorizez mie la ce
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
România? Răspunsul final, fără putință de greșeala, ar fi -niciuna. Sigur, cu anumite nuanțări și explicații punctuale. Folosind o limbă românească uzuală, comuna, si marcat de poetica tradiționalista a formulării identitare, poetul uneori începe admirabil poemul, dar îl încheie cam derizoriu, în anecdotica pură, chiar dacă în stilul neaoș moralizat a lui Marin Sorescu. Dacă e vorba de o evoluție interioară, discretă, intimă, putem analiza două texte întâmplător puse față în față: “Pasăre măiastra”(cu indicația North Carolina 5 aprilie 2004) pag
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
o poate cineva urmări. Așa se interpretează de altfel și lărgirea prăpastiei între generații, pe care o constatăm azi. Viața creștină, ca viață de învrednicire universală a omului, îmbrățișează fiecare element omenesc autentic, oriunde și oricând îl întâlnește. Considerarea lașă (derizorie) a creștinismului și identificarea lui cu tipuri convenționale și forme cucernice îl omoară și-l fac respingător pentru tineri. Creștinismul nu e ideologie, ci deplinătatea adevărului și a vieții. Este etosul omului desăvârșit în Hristos în persoana Căruia omul își
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
E suficient să intrați pe www.patriarhia.ro , pentru a vă lămuri ce a făcut și ce face instituția supusă tirului înverșunat. Mă întreb, doar, cui servește demolarea principalului factor civilizator al poporului român? După ce acceptăm cu toții, tacit, trimiterea în derizoriu a învățământului românesc, căscând gura cu satisfacție la tot ce se întâmplă prin wc-urile școlii românești. După ce altă instituție civilizatoare, cea a corpului medical, este pusă la zid, zi de zi, prin exacerbarea cazurilor de malpraxis prezentate. A venit rândul
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+7): NIHIL SINE DEO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351804_a_353133]
-
gravele acuzații ce i-au fost aduse de către Jean Maurer, fiul fostului mare demnitar comunist Ion Gheorghe Maurer, cum că omul nostru de afaceri, profitând de lipsa de discernământ a bătrânilor soți Maurer, ar fi achiziționat de la aceștia pe sume derizorii atât celebra colecție de arme de vânătoare, cât și mai multe tablouri foarte valoroase. Totu-i relativ și vulnerabil pe lumea asta atunci când se pune din ce în ce mai insistent în discuție paternitatea operei lui Shakespeare și când ni se dovedește negru pe
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
caz de atac maghiar. Nu se știe cum s-a încheiat acest demers. Iancu a mai cerut și arme și muniție, pentru care i s-a cerut să se adreseze cetății Alba Iulia, însă cantitățile primite de români vor fi derizorii. Avram Iancu s-a întors la Câmpeni, continuând pregătirile pentru rezistență. Detașamentul condus de Iosif Moga, care însoțea trupele imperiale în defileul Ciucea, a fost distrus și împrăștiat de unguri și pe forțele lui nu s-a mai putut conta
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
este singurul Adevăr Absolut, Infinit și Etern care își crește din sine “Pâinea Universului propriu” doar în „timpul prezentului-continuu”, Ea necunoscând (datorită magnitudinii de necuprins a specificităților sale) nici trecutul și nici viitorul. Aceste două timpuri sunt doar borne convenționale derizorii și mici halte de “respiro” pentru eternitatea infinită a fluxului vieții de care omul se leagă ombilical, prin destin, cu insula ființei lui caduce. Și aceasta doar pentru a nu crea sincope, întreruperi, în curentul energiei universale care-l ține
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
Apoi ai plecat, se făcuse târziu.../ Noaptea, nici ea, n-a mai venit înapoi./ Mai păstrez și astăzi în memorie viu,/ Țipătul zăpezilor puse din noi". Obsedat de himera profunzimii, de rădăcinile arhetipale ale ființei, poetul desfide existența amorfă și derizorie, sondând mereu misterul ancestral și idealul clasic al iubirii, răstălmăcind aparențele pentru a descifra filonul existenței omului care trece asemeni unui tren: "Să știi că totu-i măsurat,/ Dar bucuria să nu-ți treacă/ Nici când, c-un șuier disperat
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
așa de degradant? de ce personajele lui aleargă toate după un ideal labirintic, eșuând în lamentabil? După moartea lui tragică, mi-am răspuns la toate aceste întrebări. El s-a identificat cu eroii săi, părăsind scena vieții ca și ei, expus derizoriului. El a văzut ca nimeni altul dincolo de obiecte, stările confuze, ambiguitatea sufletească, crepusculul, vagul, preluate prin filiera simboliștilor. De la el am învățat că dragostea nu-i eternă, biologicul din noi o destramă, că viața este cel mai mare mister al
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
confunzi cu el. Unicul rezultat al marilor bătălii din lumea lui Caragiale este macularea tuturor, sărbătorită apoi cu fast prin chefurile de împăcare. În această lume armonia se obține prin reducerea forțată la același numitor, numitorul comun al omogenizării în derizoriu, trivialitate și mascaradă.” Avem aici, în această Republică a termidorienilor chitrofoniți, de-a face (se va vedea) cu o veritabilă noapte a cuțitelor lungi și a paharelor de cristal. E drept că după această fulminantă lovitură antimonarhică pusă la cale
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
revoluției, hrănită din circumstanțe, această „providență a cauzalității”, cum va remarca același Furet în exegeza sa despre succesiunea revoluțiilor franceze, în persoana lui Candiano Popescu, pe unul din generalii rebeli, a cărui fugă o va imita la o scară infinit derizorie (și poate că tocmai de aceea cu atât mai comică), pe cea a lui Ludovic al XIV-lea. Paradoxal, dacă am suprima cea de a doua parte a povestirii, am rămâne cu terifianta lovitură antimonarhică, pusă la cale de puterea
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul” [105] . Vu alte cuvinte, viața creștină, ca viață de învrednicire universală a omului, îmbrățișează fiecare element omenesc autentic, oriunde și oricând îl întâlnește. Considerarea lașă (derizorie) a creștinismului și identificarea lui cușiîl omoară și-l fac respingător pentru tineri. Creștinismul nu e ideologie, ci deplinătatea adevărului și a vieții. E etosul omului desăvârșit în Hristos în persoana Căruia omul își descoperă „propria măsură”. E viața noului
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
disperare, pentru că publicasem o carte de mare succes la o altă editură și am constatat că nu voi primi niciodată drepturi de autor, pentru că am semnat prostește un contract absurd și pentru că editura cu pricina nu-mi plătește nici drepturile derizorii de pe baza acelui contract, am decis să fac propria editură de carte. Am publicat mai întâi o carte a mea, „Noi suntem zeițe- carte poștală” și încă o carte unde sunt coautor alături de Aurora Liiceanu. Apoi și alte cărți. Am
INTERVIU CU ALICE NASTASE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350814_a_352143]
-
propun, o altă alternativă „să renască în măcar vitalitatea imaginației” este o formulare ce le exprimă deplin impulsul poetic inițial. Ca și visul, un „aliment tonic” poezia însuflețește și transfigurează , reînvie și dă lumii culoare, adâncime, palpit. Dincolo de inerții, obișnuințe, derizoriu, redescoperă bucuria simplităților esențiale. Mai presus decât constrângerile și împotriva lor, poezia face posibilă uimirea, o dimensiune a miraculosului. Universul devine roditor, fecund, plin, totul e „sămânță și freamăt” vital. A jubila înseamnă a trăi. Poezie a cuplului, a maternității
ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAŢĂ DE MIRCEA IORGULESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351007_a_352336]
-
vezi Miraculum,Extaz -în care găsim frumoasele versuri : Bărbatul își mângâie femeia/ De la călcâie până la ochii de sare/ Delicat emisfer ș.a. Poeta se bucură așadar firesc de orice ivire din rolul indiferent al lucrurilor, iară dacă acelea din apropiere netede, derizorii, potolite, șterse ... se mai arată, neașteptat, și în câte un cearcăn de taină, ea se înfioară, încearcă starea extatică ori ,altădată, atingând în treacăt acel subțire inel, ascultă numai delicatele ecouri iscate, care ei îi spun multe : Frisonul clipei, tremur
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
mascotă și/ Unul din doi se sufocă cum/ Masa abia-și mai salvează/ Reputația unui loc de-ntâlnire compact/ Râul cuvintelor furat de pământ/ Ceața e sufletul unei limbi omenești/ Ori manechinul unei păci otrăvite”. Într-alt loc, același peisaj derizoriu este văzut cu autoironie: “O femeie cu plase, cu umerii tari/Cu prunci smiorcăiți/ Mărșăluind la orișice cozi cu răbdare/ Este/ Nobil pretextul unui posibil poem/ Viguros, energetic, chiar extraordinar/ Doar să-l culegi de pe pleoapele-i sacre/ De pe chipul
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]