1,077 matches
-
l-a determinat totuși să apeleze la ministrul Justiției. "Mă întorc la anii 1978-1988, când, ca jucător, eram permanent prezent în echipa de fotbal al României. Perioadă foarte dificilă pentru țara noastră, ani de privațiuni crâncene, frig, frică, tristețe și derută. Ansamblul de lipsuri care se manifesta în societate, se resimțea și la nivelul echipei reprezentative. Dacă ar fi să folosesc un joc de cuvinte subtil, aș spune că abia atunci echipa de fotbal a României se putea numi cu adevărat
Ladislau Bölöni, scrisoare pentru ministrul Justiţiei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40649_a_41974]
-
și a lui Kurt. În asta constă, după părerea mea, marele merit al cărții. Privind realitatea prin ochii personajelor sale, Eugen Ruge schimbă semnificativ stilul narativ al fiecărui fragment, efectele obținute fiind cu adevărat remarcabile. La începutul romanului, de pildă, deruta și buimăceala lui Alexander, de-abia ieșit din clinica medicală care îi pusese necruțătorul dignostic, sunt redate într-un discurs debusolat, dezlânat, în care amintiri vechi și noi se amestecă, despre sine, despre boala lui, despre Kurt și despre Irina
Un exercițiu stilistic magistral by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3209_a_4534]
-
păr nu s-a clintit din frizura foștilor torționari, de parcă un acord secret ar fi stat la temelia a ceea ce s-a numit ulterior Revoluția din '89. Nesupărați cu nimic, nesancționați, guvernanții neocomuniști trecuți în opoziție și-au revenit din derută, și-au strâns rândurile, au trecut la contraatac. Lamentațiile președintelui țării, amestecate cu clipe de euforie, când părea că, iată, se întreprinde ceva concentrat, sistematic împotriva corupției, trecerea sarcinii pe umerii unei justiții debile, înglodată în proceduri, au ros pe
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
La 9 aprilie 1940, criticul înregistrează, crispat, "dezastrul aliat": ocuparea Danemarcei și a Norvegiei, firește, de către Germania hitleristă. E dezamăgit de aliați, acuzându-i că sunt "niște farsori nepregătiți. Amatori." Când sunt cotropite Belgia și Olanda, Lovinescu intră efectiv în derută, întrebându-se indignat: "există armata franceză?" Agendele se transformă acum într-un fel de jurnal de front. Căderea Parisului și capitularea Franței (17 iunie 1940) îl aduc în pragul disperării. E de-adreptul consternat. Evenimentele se succed rapid, în avalanșă: la
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
limite, hărțuind oameni cinstiți sau doar neatașați cu entuziasmul dorit. Sub lozinci „protectoare“, au penetrat colectivele de muncă, instituțiile statului și cele obștești, tulburând climatul creator, dând verdicte cu privire la diferite orientări ale breslelor chiar în chestiuni de strictă specialitate, provocând derută, dezorientare, frânând cursul experimentelor, elanul inspirației, fraternitatea rodnică a muncii. Aceste servicii, cărora li s-a acceptat o extensiune și o ingerință nejustificate, atât ca suprafață socială, cât și ca specificitate a acțiunii, au recoltat constant o puternică aversiune nu
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
soldăței de plumb, ne-a mai fericit cu un lot de mari galonați, că tot mai rămăseseră prin sertarele Cotroceniului câteva stele nefolosite!) Spaima întipărită pe chipurile comentatorilor politici, titlurile incendiare din paginile întâi ale ziarelor vorbesc mai degrabă despre deruta societății românești, decât despre pericolul reprezentat de acești tigri fără dinți. E suficient să-l asculți treizeci de secunde pe inovatorul lingvistic Chelaru, să încerci să pătrunzi misterele dicției à la Pingelică a "gealului" Văduva pentru a-ți da seama
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
strictă intimitate trăiesc aproape tot timpul, care se impune treptat, care mă dă la o parte și a cărui principală ocupație e să mă facă să uit de mine ș...ț Ordonat, meticulos. Orice trăznaie, interzisă. Orice intimă și spontană derută, suprimată." Invers decît, bunăoară, în Rața sălbatică: "Ia-i unui om minciuna vitală și-i vei lua astfel fericirea." Dimpotrivă, condamnată la "poză", Ioana Em. Petrescu scrie ca să se recupereze, fie și în parte, ca să înțeleagă lucruri pe care credea
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
lor) este alcătuit atent, după un principiu poliedric, din fragmente de jurnal, din însemnări răzlețe dar esențiale, din adnotări și glosări pe marginea unei lecturi sau doar a unei sugestii. Stilul devine analitic, asociativ, uneori liric, autoarea nerefuzându-și subiectivismul, derutele sau jubilațiile. Notele despre Viena, în special, sunt total empatice divulgând contaminarea secretă cu ideea că pot exista națiuni care nu-și subțiază nicicând bugetul pentru cultură (mai mare decât cel al armatei) și care-și conservă cu gelozie și
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
Trupul știe mai mult. Fals jurnal la Pupa Russa (1993-2000). Nici un element exterior nu este demn de atenția (scrisă!!!) a cunoscutului scriitor opzecist. Falsul jurnal este o carte a ideilor, raționamentelor, obsesiilor și angoaselor unui Eu destul de debusolat, care trăiește deruta semnelor tot mai vizibile ale îmbătrânirii trupului, pe fondul crizei literaturii de la începutul anilor '90. La prima vedere însemnările par făcute la voia întâmplării, gândurile sunt aleatorii, nu există o logică a notațiilor. Totuși, o explicație există și ea este
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
obsesie de-a lungul întregului roman. Călătoria spre necunoscut este un drum invizibil spre moarte. Indeterminările spațio-temporale favorizează în roman construcția unei parabole a condiției umane. O motivație a obligativității acestui drum spre necunoscut se constituie totuși, dar numai pentru deruta șătrarilor: unul dintre jandarmi insinuează că această poruncă e pentru toate șatrele din cauza războiului. Intrigate, victimele prezumtive, întrezărindu-și destinul nefast, protestează zadarnic că ele nu au nimic cu războiul, pentru că, după cum explică jandarmul, "se pare însă că războiul are
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
și spaima și oroarea din ochii ei, să-mi imaginez drumul prin confuzia unui imperiu care nu mai era, Galiția, Moravia, câmpia Panonică, Transilvania și Banat. Setea și foamea pe care le îndurase - «Eram doar cu rochia de pe mine» - și deruta când va fi coborât din tren în orașul necunoscut, în care se vorbeau curent trei-patru limbi, dar în care nimeni nu se grăbea să intre în vorbă cu tine. M-am gândit la zilele și nopțile ei într-o țară
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
cum se întîmplă de obicei, în ultimele clipe de viață are loc developarea filmului întregii existențe. De aici și pînă la muzica totală (ori globalismul sonor actual) nu mai e decît un pas. Un pas ce riscă să ocrotească germenele derutei și al escrocheriei. Căci este caraghioasă sămînța care se plînge că se preface în muzică savantă, în loc de, să zicem, muzică populară, uitînd că ea nu e decît sămînță de muzică savantă. Care germinează, crește și, la un moment dat, moare
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
Ion Chelaru) ale căror texte trimit în termeni acizi la realitatea socială și politică. Cu siguranță, de mare interes sunt textele marilor noștri actori. Toma Caragiu scrie o poezie de factură existențială menită să pună în evidență un soi de derută în viața cotidiană. Tonul este cerebral, irigat de o foarte delicată (auto)ironie, autorul nu cade niciodată în sentimentalism ieftin. Copleșit de personalitatea actorului, poetul Toma Caragiu este unul cel puțin onorabil. Ironic și autoironic este și bon-viveur-ul Ștefan Ciubotărașu
Între Calliope, Erato și Thalia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8050_a_9375]
-
strînge între coperți/ cu cerul gurii închis// pereții devin ape îmbătrînite/ lampă aruncă spre mine/ cocoloașe de aur// vietăți triste/ sînt lucrurile/ de nume proprii lipsite// neputința clipei/ mă strînge la piept" (Numitorul comun). Factorii materiei comunica parcă într-o deruta ce intervine imediat după pierderea stării de grație, buimăcite între candoarea primordială, la care nu se indura a renunța, și nouă lor condiție, de candoare secundă, metaforica: "Mărul respira stins/ lîngă tîmpla și file// cu un cuțit neascuțit/ (cuțit de
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
trecerea munților spre Pamphilia. Acesta a fost momentul ales de turci ca să atace . Luați prin surprindere, avangarda a fost despărțită de ariergardă. De pe culme, turcii s-au aruncat asupra acesteia din urmă, oameni și animale rostogolindu-se prin râpi. În deruta generală, Ludovic al VII-lea s-a desprins de ai săi. Mai mulți turci îl urmăresc și o luptă inegală se angajează. Ludovic pareaza loviturile, se retrage și sprinten sare într-un copac, zărit la mică distanță. De sus se
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
nimic din toate acestea și din altele n-a intrat în atenția adevăraților specialiști. Pe unii i-am chestionat chiar eu. Preferă să glumească prin colțuri. Ricanarea nu e însă o metodă eficientă în combaterea acestui tip de aberații științifice. Deruta în rîndul celor interesați de astfel de probleme, unii, dascăli, e imensă. Nu vreau să fac procese de conștiință nimănui, dar chiar și unii dintre adversarii tezelor naționaliste cu pricina sînt ispitiți de ideile principale aflate în joc. Care este
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
prin job-description să presteze o activitate de stânga, pentru una de reformare a unei economii haotice, e la mintea cocoșului. Când unul dintre liderii "istorici", Victor Ciorbea, a ajuns prim-ministru, s-a văzut în ce consta competența sa: în deruta somnoroasă a unui individ obișnuit să contreze conducerile fabricilor, care acum se vedea silit să gândească legi și proiecte pentru funcționarea societății. Omenește, e de înțeles: fascinați de ceea ce văzuseră în cadrul negocierilor, ajunseseră să-și dorească viața de lux a
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
workerť (care muncește din greu)", lumeam.ro), dar structura prepozițională e caracteristică limbii române și autentică. La greu intră într-un tipar de locuțiuni familiar-argotice foarte cunoscute, construite cu prepoziția la și avînd sens modal: la fix, la plesneală, la derută, la oha, la mișto etc. Formula ar putea totuși să provină, în mod mai specific, din jargonul pescarilor, unde pare a fi destul de motivată ("oricare dintre primele 3 lacuri... au biban la greu " rapitori.ro). Inovația la greu concurează puternic
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
variante și mai apropiate de modelul sintactic francez: la toată întîmplarea, cf. à tout hasard). Alte expresii descriu modul de a acționa pentru a obține mici avantaje (la ciupeală) sau, în mod arbitrar, pentru a nedumeri, a crea confuzie: la derută ("Cereți apoi la derută o bute", Academia Cațavencu = AC 37, 1992; Chestia cu România e pusă la derută", Tineretul Liber 585, 1992, 2), la abureală ( "un mitan secund jucat la abureală", AC 23, 2000, 15). Modul de a se comporta
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
de modelul sintactic francez: la toată întîmplarea, cf. à tout hasard). Alte expresii descriu modul de a acționa pentru a obține mici avantaje (la ciupeală) sau, în mod arbitrar, pentru a nedumeri, a crea confuzie: la derută ("Cereți apoi la derută o bute", Academia Cațavencu = AC 37, 1992; Chestia cu România e pusă la derută", Tineretul Liber 585, 1992, 2), la abureală ( "un mitan secund jucat la abureală", AC 23, 2000, 15). Modul de a se comporta și de a vorbi
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
modul de a acționa pentru a obține mici avantaje (la ciupeală) sau, în mod arbitrar, pentru a nedumeri, a crea confuzie: la derută ("Cereți apoi la derută o bute", Academia Cațavencu = AC 37, 1992; Chestia cu România e pusă la derută", Tineretul Liber 585, 1992, 2), la abureală ( "un mitan secund jucat la abureală", AC 23, 2000, 15). Modul de a se comporta și de a vorbi tipic argotizant și juvenil este la șme (la șmecherie) sau la mișto. în aceste
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
eficient în direcția adevărului artistic. Pe aceeași direcție cu aprecierile noastre, la București, și la Köln s-a observat faptul potrivit căruia "Corniștilor trebuie să le reproșăm o dispoziție cam labilă", iar flautiștilor - adăugăm noi, - conform audiției radiofonice - o anume derută în lucrarea Ison II. Neîndoielnic, mai multă ordine ar prinde bine în partida suflătorilor. Am mai notat acest lucru. Sunt mentalități ce trebuie îmbunătățite, sunt conduite ce trebuie ameliorate. Contăm prea mult pe eficiența muncii în asalt și inspirația de
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
amplificate prin îngrijorările crescânde legate de precaritatea condițiilor de viață. Lumea de azi trăiește o criză profundă și multidimensională, aspectul economico-financiar fiind numai vârful aisbergului, chiar dacă și substanța sa, ea afectând radical și domenii precum: social, cultural, ecologic ș.a. O derută a valorilor, uneori artificial stimulată prin favorizarea interesată a unui context antiștiințific, respectiv cultivarea neîncrederii în legitimitatea preocupărilor și susținerilor specialiștilor, joacă un rol important. Nu e de mirare, astfel, că atunci când, în 2009, reprezentanții NASA au reacționat cu argumente
Apocalipsa 2012, o afacere de miliarde de dolari! () [Corola-journal/Journalistic/70860_a_72185]
-
bârlog ciozvârta smulsă din animalul pe care l-a sugrumat la drumul mare. Unde să găsesc, așadar, motivele de optimism după care tânjesc? în mâna întinsă a pensionarului incapabil să-și cumpere din propria-i pensie un ciorap gros? în deruta celor de vârsta mea, încremeniți în așteptarea unei soluții miraculoase, care să-i elibereze de trecutul penibil și, simultan, să-i proiecteze într-o lume a normalității? în indiferența de roboți a celor foarte tineri, pe care absența compactă a
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
de întârziere a cursurilor. Li se va promite (sau nu li se va promite) mărirea salariilor, dotarea școlilor și tot felul de facilități, dar vor continua să rămână paria societății românești. Brambureala inimaginabilă din minister nu poate crea decât sistemul derutei fără sfârșit, al modificărilor ce se bat cap în cap, al ,inovațiilor" ce ne ajung din urmă cu o viteză amețitoare, fără să se fi încercat, măcar de formă, să se studieze dacă sunt necesare ori dacă avem de-a
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]