79,897 matches
-
spre împărăția preotului Ioan, de pildă, pare desprinsă din cele 1001 de nopți ale Șeherazadei, iar căutarea Graalului ne trimite cu gîndul la regele Arthur, la Merlin și la legendele cavalerilor Mesei Rotunde. Povestea lui Baudolino abundă, de asemenea, în descrieri de ființe fabuloase, coborîte parcă din bestiariile medievale (vasiliscul, cinocefalii, păsările roq, Fenixul, blemii, ypatiile, aspidele ș.a.m.d.) și de locuri ciudate (pădurile Abhaziei, Sambatyonul, regatul Pndapetzim, insula lui Aloadin), evenimentele sînt și ele ieșite din comun (evadarea cu ajutorul
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
la interesele Europei de apus. Din această pricină, autorul amintitului studiu critică neîndurător momentul 1848, superficialitatea sa, exclusivismul identității liberale și democratice. În această carte din 1936 filosoful preferă o definiție a spațiului politic, bazată pe recursul la valori, o descriere politică a omului bazată pe recursul la identitate. E adevărat ceea ce observă dl Cristian Preda. Rădulescu-Motru a operat constant cu categoria tipului rasial, vetustă și demonstrată a fi neștiințifică de toți antropologii care contau în lume, antropometria (pentru stabilirea indicelui
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
acoperă, capabilă a-ți da, pînă la urmă, senzația îmbătătoare a necunoscutului. O recentă încercare de explorare îi aparține Mariei-Ana Tupan, care, în volumul Discursul modernist, se declară a fi ispitită "mai curînd de o hartă conceptuală decît de o descriere sau inventariere a fenomenelor". Impune minuțioasa d-sale informație ŕ la page, ca și, în temeiul acesteia, o evitare a unei unilateralități metodologice, ergo a unui reducționism mai mult ori mai puțin oneros. În chip inteligent, metoda aleasă este cea
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
Stambul. Schițe din Ungaria, România și Turcia. Dar nu activitatea diplomatică și nu aceste memorii l-au salvat de la anonimat, ci hazardul. Mai toate manualele de literatură română reproduc, atunci când e vorba de geneza Luceafărului, următorul citat din Eminescu: "în descrierea unui voiaj în țările române, germanul K. povestește legenda Luceafărului. Aceasta e povestea. Iar înțelesul alegoric ce i-am dat este că geniul etc.". Germanul K. e Richard Kunisch, secretarul din 1857 al delegației prusace la București, iar faptul că
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
celor cîtorva exclamații admirative pe care le scapă, neconvingător, doar pentru a fi în ton cu un anume mod de a scrie. Citite singure, însemnările scriitorului ceh despre București, nu sunt prea interesante. Jan Neruda se limitează la o simplă descriere a orașului, cu câteva fraze generalizatoare despre cum trebuie văzut un oraș oriental și despre modul de viață al locuitorilor. Observațiile sale sînt, adesea, naive, iar informațiile, cam sumare, deși Neruda află repede cîteva lucruri despre viața culturală a României
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
rugând-o, implorând-o, somând-o să facă publice numele editurilor câștigătoare, vine lovitura de teatru: d-na Andronescu anunță ritos că, din proprie voință, reduce la doar trei numărul manualelor aprobate pentru fiecare disciplină! Că ministresa n-are în descrierea fișei de post astfel de atribuții, probabil că nu interesează pe nimeni în România, unde dacă nu faci câte un abuz pe minut înseamnă că ești moale și incompetent. Infinit mai grav e că cucoana pedeseristă a eliminat unele nume
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
de cîteva pagini, dar care reușesc să trăiască literar o viață de roman. Observațiile autorului sînt atît de strînse, de economicoase și de precise încît reușesc performanța incredibilă de a promite pe spații mici personaje de neuitat. Procedeul nu e descrierea obiectivă, ci, s-ar putea spune, contrarul ei, naratorul care le prezintă e un cîrcotaș molipsit el însuși de un comportament verbal tipic femin: "Cealaltă, T., spre care mă îndrept acum, o blondă vaporoasă extrem de bine îngrijită și răspîndind mirosuri
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
este cazul, doar atît cît ea să devină eficientă. în această situație s-au găsit, în actuala ediție, Ioan Marchiș și Mircea Roman, în vreme ce Mircea Bochiș și Vasili Djabrailov au pus un accent mai puternic pe finisarea suprafeței și pe descrierea exactă a volumului. Cum aceste lucrări ca, de altfel, și cele din edițiile precedente, nu aveau ce căuta în spațiul public și în zona verde a orașului Baia Mare din pricina spaimei viscerale pe care autoritățile o resimt în fața acțiunilor private și
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
Galaction), pînă la " O nesfîrșită salbă de ochiuri limpezi de apă" (Geo Bogza). Citatele din presa de după al doilea război mondial sînt cele mai tipice: "o minunată salbă de fapte omenești" (1955) și mai ales "salba de hidrocentrale" (1969). în descrierile turistice-propagandistice ale Capitalei nu lipsea mai niciodată clișeul salba de lacuri. Chiar dacă valoarea pozitivă ar fi doar urmarea repetării insistente a acestor clișee ale limbii de lemn, ea nu poate fi neglijată la reutilizarea actuală a formulei. E totuși mai
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
îl punea în față, după principiul romanticilor care vedeau în limbă și în poezie începuturile. Modern, patriot în limitele adevărului, temeinic informat, deschis spre actualitate, Enea Hodoș (fiul, probabil, al lui Iosif Hodoș, acela care a sfîrșit la 1875 traducerea Descrierii Moldovei începută de Papiu-Ilarian) a fost un dascăl eminent și autorul celei de a doua istorii a literaturii noastre. P.S. în interviul din nr. 51-52, s-a strescurat o greșeală (dar ce greșeală!): cum că noi am plăti onorarii de
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
sau să-și păstreze legături cu transparența limbii native, dar și prin conștiința lingvistică pe care o pun în evidență: a importanței limbii în genere, a funcției unora dintre nivelurile ei (fonic, sintactic, semantic), a regulilor specifice fiecărui nivel. O descriere generală a fenomenului ar presupune o sistematizare în funcție de mai multe criterii: după cum limbilor li se atribuie sau nu un nume (glotonim) și deci o identitate imaginară extratextuală, după cum acoperă un întreg text sau doar fragmente din el, după cum se prezintă
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
un Creangă care l-a citit și l-a ascultat pe misteriosul său comentator de mai tîrziu. Mai captivante ar fi pasajele în care scriitorul folosește rețeta discursului de registru științific. Modelul pare să fie același Vestibul, recondiționat cu orbitoarele descrieri anatomice de la Mircea Cărtărescu. Dar aceste descrieri nu au nici răceala de la Ivasiuc, și nici fastul baroc de la Cărtărescu. Sînt mai democratice, în sensul că personajul care le emite, așa savant cum este el, vorbește în același timp ca un
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
l-a ascultat pe misteriosul său comentator de mai tîrziu. Mai captivante ar fi pasajele în care scriitorul folosește rețeta discursului de registru științific. Modelul pare să fie același Vestibul, recondiționat cu orbitoarele descrieri anatomice de la Mircea Cărtărescu. Dar aceste descrieri nu au nici răceala de la Ivasiuc, și nici fastul baroc de la Cărtărescu. Sînt mai democratice, în sensul că personajul care le emite, așa savant cum este el, vorbește în același timp ca un băiat de cartier, cu "io" și "tipesă
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
apare aici într-o formulă narativă aproape naturalistă. Este un caz de anacronism asemănător lui Bellow, cu care împarte ascendența rusească, temele evreității și formula scriitoricească tradițională într-o epocă literară postmodernă. Cartea este intrinsec valoroasă pentru complexitatea caracterelor, pentru descrierea stepelor rusești, pentru spectacolul inumanității și al justiției arbitrare lumești, sau pentru universul carceral, un soi de lait motiv al scriitorilor ruși de la Dostoievski la Soljenițân. Iakov Bok e un evreu eterodox care îl citește pe Spinoza dar nu merge
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
centrată pe idee, se află azi la mare preț. Dacă e adevărat că tonul face muzica, de ce ați ales acest titlu? Tony Judt: N-a fost alegerea mea! Cei de la "The New York Review of Books" au ales aceste cuvinte din descrierea mea privind locul actual ocupat de România în șirul candidatelor la Uniunea Europeană. Eu n-aș fi ales niciodată acest titlu, din cauza implicitelor judecăți morale cuprinse în el. Dar poate e bine să reamintesc cititorului că așa cum eu nu pot controla
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Moldova; cum el nu s-a născut acolo, autorul e total lipsit de credibilitate" manipulează ei înșiși structura și mesajul textului dumneavoastră. T.J.: Nu pot decât să fiu de acord cu dumneavoastră. Vă propun un test: eliminați această greșeală (sau descrierea eronată a tatălui Anei Pauker drept rabbi, când el a fost de fapt șohet ș16ț) și puneți-vă întrebarea dacă punctul meu de vedere a fost cât de cât falsificat ca urmare a acestor lucruri. D.R.P.: Există, însă, câteva erori
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
ar merita ele însele o analiză contextualizată. Dacă trăsăturile cele mai generale ale oralității sînt probabil universale, nu numai formele concrete, ci și funcțiile lor globale sînt specifice, iar evaluarea lor e cu siguranță dependentă de o anume tradiție culturală. Descrierea stilistică se transformă pe neobservate în judecată estetică, adesea printr-un clișeu al aprecierii pe care îl poate pune în evidență mai ales comparația cu alte tradiții. în istoria ideilor culturale românești, s-ar părea că scrisul e mai întîi
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
România va urmări, în politica internă, obiectivul de a deveni un stat colectivist, care nu va susține idei și dorințe în contradicție cu dorințele Kremlinului". Un capitol important și foarte serios în analiză e cel consacrat economiei românești. După o descriere analitică, probă, a fizionomiei economiei românești din trecut, relevîndu-se relativele ei bogății și starea ei latent înapoiată, se arată că, în prezent, URSS a introdus, aici, sistemul planificării, adăugîndu-se precizarea că "URSS a secătuit România, luînd o pradă de război
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
la un moment dat, unul dintre cursanți, înainte de a-și citi creația, scoate pistolul și amenință că-l va ucide pe cel care va îndrăzni să rîdă fiindcă proza îi fusese inspirată de propria-i mamă; Charles completează imaginea cu descrierea devastării propriului birou de către cîțiva studenți, creațiile lor ținînd de gangsta rap, după ce se străduise să le explice că limba engleză conține mai mult de 17 cuvinte și că, mai înainte de a începe să scrie poezie, ar fi bine să
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
unui procent destul de mare de minoritari (27% scrie Judt, 28, 2% e cifra exactă). De altfel, mișcările antisemite sunt timpurii, în Iașii de imediat după primul război, iar afirmarea extremei drepte se face viguros în deceniile ce vin. Aș obiecta descrierii lui Judt un lucru pe care l-am obiectat și lui Támás și care apare și la destui istorici români ori străini ai interbelicului: extrema dreaptă n-a fost singura forță ideologică și politică a vremii și, după părerea mea
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
care vrea s-o acorde romanului său, Gabriel Chifu se arată a fi un maestru descriptiv al stărilor negative, de inconfort fizic și mental, de incomunicare și ruină lăuntrică. Lui îi reușesc cel mai bine paginile din acest registru, precum și descrierile în care colcăie sordidul și mizeria umană. Calea de salvare din marasm și impas pe care o propune Cartograful puterii, aidoma celei oferite de Malraux, este calea religioasă, soluția credinței. La sfârșitul romanului, Matei Pavel se regăsește pe sine, senin
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
chiar acum, trezin-du-mă din somn"); urmează o narațiune fragmentară, plină de puncte de suspensie, dominată de uzul prezentului ("citesc", "Sunt la Dinu Brătianu acasă. Am în mâini un vas cu apă"). Povestirea visului e un text în care devin normale descrierea din afară a acțiunilor persoanei I (dedublate) și exprimarea unor dubii în legătură cu verbele proceselor interioare, controlabile doar de vorbitor. Abundă formulele modalizatoare de incertitudine ("se pare că", "parcă"), expresiile vagului, aproximației ("sau așa ceva", "un fel de"). Transformările petrecute fără a
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
2000, 216 p. Două moduri de a fi în lume Sacrul și profanul, carte scrisă de Mircea Eliade în 1956 la cererea unei edituri germane, este tot o lucrare adresată marelui public. Ținta ei era aceea de a înfățișa, prin descrieri scurte, clare și accesibile oricui, datele esențiale ce definesc comportamentul lui homo religiosus, pornind de la ideea că acesta "crede întotdeauna în existența unei realități absolute, sacrul, care transcende această lume, unde totuși se manifestă, sanctificând-o și făcân-d-o reală." Prin
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
limbajul familiar-argotic al tinerilor să apară noi formații expresive este cel al automobilului: obiect de interes (chiar pasionat) și sursă de prestigiu - tratat deci cu un inevitabil adaos de subiectivitate. La nivelul cel mai general (fără a coborî așadar în descrierea componentelor sau a performanțelor particulare) mașina e supusă unei evaluări în care se manifestă anumite preferințe lexicale expresive. Opoziția mașină (foarte) bună / (foarte) proastă se exprimă azi, în registrul stilistic pomenit, ca opoziție între mașina adevărată, bengoasă, supărată și cea
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
de gărzile care le supravegheau în timpul zilei, dar ridicate noaptea din mizerele paturi ale lagărului, de parcă într-un fel criminalii ar căuta întunericul pentru a se dezlănțui. Chiar și în bordelul improvizat nenorocirile nu se petrec decît în puterea nopții. Descrierile Slavenkăi Drakulic nu pot fi calificate. Rostul lor este de a produce rău fizic cititorului, și o fac. Tot ce se întîmplă e comentat din perspectiva lui S., dar la persoana a treia, căci scriitoarea nu-și îngăduie un ton
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]