1,183 matches
-
aceasta este determinată și invariabila 9. Lucrurile se schimbă în cazul filmului, unde, în cadrul aceleiași scene, distanța dintre spectator și scenă variază, schimbându-se, în același timp, dimensiunea scenei din cadru. Astfel, imaginea de ansamblu a scenei întregi poate fi desfăcuta în detalii. "Regizorul filmului consideră Béla Balasz nu ne îngăduie să ne aruncăm privirile oriunde, la întâmplare, pe tot cuprinsul scenei. El ne conduce ochiul, în mod obligatoriu, pe toate detaliile imaginii de-a lungul montajului. În felul acesta, regizorul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
temporală a secvențelor, însă accentuează contrastele între diversele instanțe narative, tipuri de scriituri (jurnal, scrisoare, articol, poezie etc.), intensitate a percepției și distanță 352. Emilia este mereu prezentată într-o proximitate care îi reliefează artificialul frumuseții și vulgaritatea prezenței: "Mâna desfăcută ca să-și mărească suprafața de pipăit se încolătăcise de pe acum în jurul brațului alb, plinuț al fetei...". Doamna T., iarăși în convergența unor planuri plastice sau a unui contrapunct muzical, plutește în depărtarea unei perspective a intangibilității. Având în vedere această
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
100), iar reperul de efectuare a tracțiunii brațului spre înapoi va fi dat de șold (la alergarea pe suprafață solidă, în mediu terestru, articulația pumnului depășește spre înapoi, linia verticală a trunchiului). În ceea ce privesc degetele, acestea sunt mai puțin desfăcute decât în alergarea pe uscat, pentru a putea „împinge apa” (Puleo, J., Milroy, P. 2010) Membrele inferioare vor efectua cicluri de pași asemănători cu cele efectuate în alergarea standard, însă, în opinia noastră, amplitudinea deschiderii unghiului între coapse nu va
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
în care poeta afirmă următoarele: "Să lăsăm să cadă cuvintele/ Numai ca fructele, numai ca frunzele,/ Numai cele în care moartea s-a copt./ Să le lăsăm să cadă/ Aproape putrede,/ Abia îmbrăcând în carnea lor/ Osul sfânt./ Sâmburul gol desfăcut,/ Ca din veștezi nori luna,/ Poate s-ar furișa spre pământ..." (Să lăsăm să cadă cuvintele) 119Emil Maranu, Arta poetică la români, București, Editura Ion Creangă, 1978, p. 272. 120Ibidem, p. 92. 121 "De prea mult aur crapă boabele de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
peste ele și le refac Zână din veșnic leac. 29 decembrie Chiar și mireasma are un foșnet cald, Soarele înveșmântă orice poartă, Cel ce în sine sinea lui și-o poartă Trece prin lume ca fald peste fald De aripi desfăcute ca să ardă, Făclii îngrămădite sub o stea Ce-i cântă numele din zeu în zeu Până în secunda devenită cea de pe urmă, Chemată zămislire. Hölderlin: Asupra morții unui copil: Proprie copiilor frumusețea se cere, Dăruire a Domnului răsfrângerii; Au ca el
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
gesturilor à l'envers, în răspăr. Mântuirea este exclusă în cazul sinucigașilor, și cu toate acestea, prezența Sfântului Duh în chip de porumbel o asigură pe Sidall de mântuirea sa. Mai mult, Sfântul Duh este cel care așează în mâinile desfăcute ale Beatricei, aflată într-o atitudine de transă mistic-opiacee, de devot, chiar instrumentul morții și mântuirii sale. Extazul Beatricei este, de asemenea, plasat sub semnul ambiguității, el indică deopotrivă mântuirea sa -, cei puri sunt admiși în Paradis -, de aici și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un desen inedit cu himere (vezi planșa 1), care face apropierea de originea ei mitologică, a sfinxului care-l chestionează pe Oedip asupra naturii umanității. Himerele se află cățărate pe stâncile asemeni unor socluri, cea din prim plan are aripile desfăcute, ca și cum s-ar pregăti să zboare. Onirismul frenetic al acestui desen este recuperabil nu numai mitologic, ci și ca atmosferă, o atmosferă pe care sensibilitatea simbolistă o conferă acestor lucrări în care imaginația artistului s-a transformat într-o obsesie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Să nu umblăm cu vorbe deșarte. Acu rămâi... e răspunsul femeii la întrebarea retorică a sămădăului, teatrală de altfel, − Nu spuneam că trebuie să plec? Ea are inițiativa coabitării. Cu obrajii aprinși, cu ochii plini de văpaie sălbatică, cu buzele desfăcute ca și caisa răscoaptă, cu trupul înalt, mlădios și fraged, Ana pune stăpânire pe bărbatul sedus de farmecul ei. Dintr-o Rebeca a lui Isaac, femeia se transformă într-o Dalila a lui Samson. Se simțea stăpânit de dânsa și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se pot desena linii de diferite forme (drepte, frânte, curbeă, de diferite grosimi. Liniile pot fi desenate cu o singură culoare, două sau chiar mai multe culori. 19. Desen folosind palmele Pe foaia albă de hârtie, așez palma cu degetele desfăcute și cu carioca sau creioane colorate se trasează conturul. Apoi, folosind diferite tipuri de linii se decorează desenul. Se încadrează desenul în chenar de culoare neagră (cu linii groasă. Se pot folosi, în loc de palme, și alte modele din natură. 20
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
o coală de hârtie colorată. Se mai adaugă alte două foi de hârtie colorată în spatele acestora, în așa fel încât atunci când se decupează să se obțină trei modele dintr-o dată. Figurinele astfel obținute, se lipesc pe o foaie albă, ușor desfăcute una față de cealaltă, în așafel încât să apară o imagine în mișcare. Se pot adăuga și alte imagini (exemplu: un fotbalist co o mingeă, creînd impresia de imagine în mișcare. 27. Decorațiuni din hârtie Pe o foaie de carton se
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
de la adversar atunci când acesta o ține În palme. Lovirea peste minge, smulgerea, comiterea oricărui act violent pentru deposedarea adversarului de minge, se sancționează cu aruncare liberă de la 9m. Scoaterea mingii din ținere În echilibru este permisă cu palma, cu degetele desfăcute (deci nu cu pumnul strâns), atunci când ea este ținută cu o singură mână. Obs.: momentul de intervenție este legat de finalul pregătirii aruncării. c. scoaterea mingii prin intercepție: pentru a fi eficientă, apărătorul trebuie să anticipeze acțiunile atacanților și să
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
al tacticii colective care să-i surprindă pe apărători, permițând echipei din atac să finalizeze. Aruncătorii la poartă de la distanță acționează În zona interilor, schimbând din când În când locurile Între ei. Extremele, plasate pe colțurile și marginile terenului, țin desfăcută apărarea. Atunci când mingea se Îndepărtează de extremă, aceasta se deplasează pe colțul terenului. Când Însă mingea se apropie de ea, extrema poate schimba locul cu pivotul sau pivoții, provocând În acest fel dificultăți de preluare și de predare a atacanților
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
intrată în familia generalului Viorel Cheptine (cu 1 copil) din Strâmba, fratele Marcel e când în Bacău, când în Giurgioana. Cel mai bătrân sătean este Vasile Chirilă, 91 ani, orb dar vioi, sfătos și muncitor (noi l-am surprins la desfăcutul porumbului, oct. 2011). Printre cei patru fii ai săi se află Viorica Chirilă Bărbulescu (n. 28 dec. 1958) cu 2 copii, Emiliana (n. 4 martie 1977) și Vasile Andrei (n. 27 dec. 1985). Viorica împreună cu soțul ei, Vasile Bărbulescu au
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
producerii lor. Emblemele Emblemele sunt gesturi ale corpului care nu necesită susținere verbală pentru a fi înțelese. Mâna, semnele în genul celor de mișcare a valurilor atunci cand ne luăm rămas-bun, semnul V pentru victorie, arătarea celor cinci degete, cu palma desfăcuta tot pentru a semnala victoria sunt exemple de embleme. Emblemele nonverbale pot fi îndeajuns de stabile pentru a putea fi grupate în categorii și a primi denumiri. Nu toți oamenii cunosc semnificațiile emblemelor, tot așa după cum este posibil să nu
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fi judecat după jihad decât dacă se aduc dovezi că s-a răsculat împotriva păcii. — Avem astfel de dovezi, și Damad Ali Pașa făcu un semn spre secretarul său. Acesta scoase dintre faldurile caftanului un pergament impozant purtând evidența peceților desfăcute. Se ridică de la locul său și făcu trei pași ca să-l ofere discipolului marelui savant. Într-o liniște absolută în care fiecare dintre cei prezenți își simțea bătăile inimii, cei doi ulema parcurseră câteva rânduri frumos caligrafiate în arabă. Mawlana
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dădu la o parte cântarul și metrul ca să-și poată întinde marfa în fața bătrânului negustor. Își ieșise din fire, ridicase glasul, râdea fără rost, aducea cu o femeie ce vrea să placă dar nu e sigură de ea. Cu mâinile desfăcute larg, mima gesturile celui care vinde și celui care cumpără. Bătrânul clătină din cap, trecu tava cu ceai celor doi arabi din spatele lui și spuse numai câteva cuvinte, dar care părură a-l descuraja pe Marcel. El își adună stofele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
deopotrivă. Părul despletit, fusta sucită, fața umedă, palidă, transpirată și o bluză albă, neîncheiată la toți nasturii. De parcă ar fi sărit nepregătită din ascunziș, după somn sau după nesomn sau după, după orice. Sânii se clătinau, goi, aburiți, sub bluza desfăcută. — Mulțumesc. Ai fost cuminte. Nu l-ai provocat. Cuvintele abia se auziră, atât de încet murmurate. Mâna tot urca, parcă, de pe umăr spre gât. Vedenia încerca să-i mângâie, delicat, obrajii. Deținuta se trase în lături. — Cine ți-a aruncat
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
totuși simți când Lucian, parcă lovit, se ridicase. Reuși să-l vadă depărtându-se, încovoiat, singur, până la dunga apei. Trase una din revistele de alături. Manole lipsea, și sora, acum Vera parcă dormita, întinsă pe spate, cu brațele și picioarele desfăcute... — Chiar nu intri deloc în apă ? — Nu. Femeie de interior. Prea aproape și prea atentă. Răspunsese imediat, parcă ar fi prevăzut întrebarea. Pânza cadrilată foșni : Lucian se întorsese, se afla din nou alături, mut, închis, încruntat, aplecat asupra revistelor. — Dacă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cu toții, nebun...“ Se sprijini într-un cot, lipit de trupul de alături și sări brusc, dintr-un salt, în picioare. — Vera, nu rămân aici singur cu tine. Mi-ajunge câte se spun la birou. — Ești un caraghios... Se împletici, mișcări desfăcute și scurte, fracțiuni de gesturi fără legătură. Ajunse în sfârșit la terasa hotelului. Își recunoscu colegul într-una din mumiile cu ochii închiși, abandonate pe șezlonguri. — Te rugasem să nu mă lași singur cu ea... — Ai dreptate, uitasem... răspunse cândva
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
prin vitrină, păstrau distanța care-i separa. După-amiază dospită, sala fierbea, pustie. Rămăsese la post, minut cu minut, grad peste grad, treizeci și cinci de grade la umbră. Modesta miercuri mijlocie se tot întinsese, se înfierbântase și se înrăise și se întorcea, desfăcută, dilatată, miriapod, meduză leșinată. Mesele, dulapurile, pereții, planșetele, ferestrele, cuierele, jaluzelele, telefoanele, scaunele, birourile, pupitrul, aprinse lent, temeinic, minut cu minut. Așteptare zadarnică : nimeni nu apăru. Naivul se perpelise până seara, mereu acolo, în același loc. Cu ochii pe ziar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pribeagă Tot pe tine te-a iubit? Ai știut cine te-așteaptă Și-ai venit să răsplătești Lungi durerile-mi lumești, Cu zîmbirea-ți înțeleaptă Și cu ochii tăi cerești. {EminescuOpIV 54} ÎNCHINARE LUI ȘTEFAN VODĂ Și strunile plesnite și harpa desfăcută În salcia pletoasă, de care atârna L-a Isterului râpe, acuma este mută, Și cântul ei de aur nu pot a-l deștepta. Ce vânt trăgând s-aude sub crengile plecate Spre unda cristalină ce fuge șopotind, Și umbrele din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lume și cer este făcut. Te leagănă pe vânturi, și-a ta melancolie Misterioasă limbă în inimă lovind, Fă lacrime să curgă, colo fă-n veșnicie Eroul să tresalte, al tău glas auzind. {EminescuOpIV 57} Și strunile plesnite, și harpa desfăcută În salcia pletoasă, de care atârna L-a Isterului râpe, acuma este mută Și cântul ei de aur nu pot a-l deștepta. O munți și văi profunde, oh! dați-mi pentru-un nume Sublima voastră voce, că-i trist
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lasă Privirea într-un labirint de neauă Coloane nalte, bolți arcate splendid, Pe ele lune lin ardeau... și-n umbra Cea clar obscură-a stâlpilor de nea Văzut-am o copilă dulce-înaltă, Subțire ca-ntruparea unui crin. Frumosu-i păr de aur desfăcut Cădea pân-la călcâie, haina-i albă Udă părea de moale - strălucită Cuprindea membrii ei dulci și svelți, Mînile-i mici, ca doi crini albi, încearcă În van a împleti părul de aur, Gura-i o roză surâzând deschisă, Ochii-i albaștri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
neființei, Ne-am zugrumat în sărutări, ne-am omorât, copilă! {EminescuOpIV 188} O ARFĂ PE-UN MORMÎNT Prin gîndurile-mi triste și negre treci frumoasă, Ca marmura de albă, în haine de argint, Cu ochii mari albaștri în bolți întunecoase Și desfăcut ți-e părul în valuri de-aur moale... De-asupra frunței tale e-un mândru cerc de stele Astfel treci, tu copilă, făptura minții mele, Minune-a creațiunei, ș-o singură gândire Te face ca să tremuri: o arfă pe-un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în aer gol - în sus. Ast-o făcuse ei ades și fără de balon, Acuma însă depărtați de-a lumii mare svon Pămîntu-ntreg li se părea un plan pestriț departe. Și fericit unul din ei exclamă: frate, frate, Mă simt acuma desfăcut, de-asupra noastră nime. Celalt se uită supărat la goala adîncime: Eu, zău, că nu - zise apoi - Nu văd pe nime nici sub noi. 47. SCRISORI DIN CORDUN (cca 1874 ) Sună pietricică-n vale, Cine-a pus țara la cale
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]