754 matches
-
și suspect, iar lacrimile, unde cădeau, acolo făceau gaură-n pământ, marcând fiecare câte-un popas în deșert. Stele pe câmp Cădeau bufnițele argintii ca niște stele pe câmp, sălbatice și gâtuite de alice. Le culegeam de prin buruieni și desișuri, potrivindu-mi-le pe la șolduri și brânci. Și cum nu erau atinse decât de o moarte vagă și albă, începuseră să bată aprig din aripi, din inimi și din idealuri, iar eu simțeam că mi se surpă țărâna sub picioare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
hartă se vedea, că undeva începea un drum forestier pe partea stângă ce ducea direct sus spre vârful muntelui. După un timp de aproape un ceas am ajuns la drumul indicat pe hartă, ce pornea în sus pierzându-se în desișul pădurii. La bifurcația drumului forestier cu cel național era un preot și l-am întrebat daca acela era drumul care ducea spre Semenic. Nu mă înșelasem, acesta era, Sfinția Sa mergea în aceeași direcție, la mănăstirea ce se afla sus pe
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
întâmplase uneori, și la cât era de vulcanică ne-ar fi „ridicat” acceptul de a mai modela soldăței. Doar când făceam curățenie generală și mama trebuia să scuture covorul se mai nimerea să-și „topească” existența câte un soldățel în desișul lânos al covorului. Fiind totuși o perfecționistă, mama nu accepta astfel de lucruri sau le accepta cu mare greutate și doar la insistența tatălui. Ne spunea doar atât: „Mariana, Adi, un singur pion de plastilină dacă se mai lipește de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
tatălui nostru, dar foarte mic de statură, cel mult 1,50 m, foarte slab și ușor adus de spate, tenul tuciuriu, ochii bine conturați, iar brațele extrem de vânjoase. Prezența sa aducea mai degrabă cu cea a unui pigmeu coborât din desișurile complicate ale Africii Centrale. Avea prin excelență toate coordonatele unei astfel de apariții. Întotdeauna intra pe strada noastră dinspre piață, însoțit de teleguța lui trasă de un măgăruș și striga cât îl țineau puterile în dorința de-a atrage potențiali
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mai înveselește, copacii se înverzesc și copiii încep să alerge după camion, împreună cu o mulțime de căței zgomotoși. Reapare zumzăitul pădurii și intrăm pe un drumeag protejat de liane și copaci impunători, în timp ce pe margini se simte palpitarea vieții în desișurile tufișurilor. În mai puțin de o oră teritoriul este complet diferit, mult mai apropiat de ideea de junglă decât peisajul dezolant din Shushufindi. Continuăm din ce în ce mai adânc spre inima junglei și ajungem în Puerto Gregorio, unde coborâm într-un drum mâlos
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de evadare și hârtiile cu indicațiile de drum. Spectatorii trebuiau să privească acțiunea părții Întâi În picioare sau așezați pe băncile din fața clădirii și să-i urmeze pe tinerii rebeli pe aleile parcului central, apoi să pătrundă cu ei În desișul pădurii și să-l descopere pe Jacques Melancolicul. Odată debusolați și pierduți printre arbuști, aveau surpriza să fie invitați să stea pe iarbă sau să urce În copaci ca să observe cum trăiesc membrii coloniei „ecologice“, aristocrații rebeli care refuzaseră societatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
se spunea lui RÎleev În societate; preferând această poreclă nemiloasă, dar În același timp eufemistică și surprinzătoare (pe vremurile acelea nu erau deseori spânzurați boierii), poreclelor Decembristul sau Insurgentul. Mi-e ușor să mi-l imaginez pe tânărul RÎleev În desișul verde al pădurilor noastre, plimbându-se În timp ce citea o carte, activitate ambulatorie tipică pentru epoca lui, la fel de ușor cum Îl pot vizualiza pe neînfricatul locotenent sfidând despotismul În mohorâta Piață a Senatului față de camarazi și de trupele nedumerite; dar denumirea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Soarele ardea nemilos încă de la primele ore ale dimineții. Aveam o pălărie de paie luată în ultimul concediu de la Năvodari și o rochie din pânză, subțire, cu bretele. Stăteam la umbră, la marginea pădurii. Îmi era teamă să intru în desiș unde era răcoare, pentru că nu știam niciodată când va veni „madam Tălmaș”, cum îi spuneau toți. Într adevăr, a venit și în ziua aceea pe la ora 12:30. Se pare că rochia roșie și pălăria de pai nu puteau trece
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cursul căreia singurătatea adăuga un element de cufundare în sine și de o mai deplină comuniune cu natura mi-a apărut ca un tărîm de basm pentru cărți ilustrate destinate unor copii visători: păduri nesfîrșite, dar fără putregaiuri africane ori desișuri înfricoșătoare care ascund trădarea semenilor și a animalelor, lacuri risipite ca niște cioburi de oglindă, legate prin cascade și torente iuți. De-a lungul canalului Saima, mărginit de vile cu grădini înflorite, aburii albi se ridicau deasupra porților ecluzelor în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ascunse Corabie purtată prin crâncene furtuni În care dorm răpuși în pătimiri nestinse Toți Frații mei de Cruce și fluvii de lumini. Purtând în mână spada, cerești trepte urcam Să-mi scap de la pierzare iubitu-mi neam robit, Prin negrele desișuri și grote m-afundam M-am înfrățit cu-adâncuri și creste de granit. Dureri înăbușindu-mi din suflet și din oase Privesc departe cerul cu sfintele-amintiri Mă năpădesc văpăi din zile furtunoase Balsam și mărturie, răbaj și nemuriri. 13 ianuarie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și nimicuri de caractere. Ei pleacă în îndepărtate exiluri împinși de asupritorii de ieri, azi deghizați în democrați. Dar strigătul legionarilor nu a încetat. El vibrează ca un dangăt de clopot, ca o chemare la rugă din adâncul temnițelor, din desișul codrilor, din gropile știute și neștiute, din adâncul minelor de plumb. La 27 noiembrie 1940, după lungi cercetări, groapa comună a fost găsită și a început acțiunea de deshumare, dezgropare. S-a lucrat greu la spargerea betonului, într-o crâncenă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de sânge adus ofrandă pământului se naște viață nouă și se restaurează ordinea. Toamna, animalele cu blana lor lungă și aurie, strălucind puternic în lumina soarelui, și cu capetele ridicate stau nemișcate ca niște statui până ce ultimele raze dispar în desișul pădurii. După ce apune marele astru și se lasă amurgul, își coboară capetele, atingând pământul cu unicul lor corn. Închid ochii. Așa se termină o zi în oraș. 3 În țara aspră a minunilor Manta de ploaie, Întunegri, spălarea creierelor Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
buric. Nu era deloc balonată. Nici urmă de cantitatea imensă de mâncare ingurgitată. Parcă era Harpo Marx. — N-auzi nimic? întrebă ea. Mi-am ținut respirația și am ciulit urechile. Nu percepeam decât bătăile inimii ei. Parcă stăteam întins în desișul pădurii și auzeam în depărtare toporul pădurarului. Nu, am zis. — Chiar nu auzi cum se face digestia în stomacul meu? — Nu cred că se poate auzi așa ceva. Știi tu pe cineva care aude sucul gastric dizolvând mâncarea ingerată? Urechea nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
spus, pe patul morții, „Mehr Lichtung!“, dar a spus „Mehr Licht!“. (Unii pretind că doar „Mehr Luft“, — ca orice muribund ce se sufocă.) Nu întru totul, așadar, din Licht, ci, mai curând, din lichten „a rări, a face rariști în desișuri de pădure“. Iată de ce-l menținem, în traducere, pe Lichtung ca atare. — Și, pentru că n-avem altă rimă, zise Carmen, îl rimăm cu Dichtung ca atare (greu traductibil și acesta în română, în care „poezie“ nu este chiar „ficțiune“). — Așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
două unghiuri: profilul față-stînga, atît cît se putea descoperi de pe aleea ce coboară către intrare și de pe drumul forestier către Zamora, ce însoțește calea ferată. Acolo se ivește semeață, la buza rîpei, cu turnul rotund înțepînd pădurea, scăldînd în lumină desișul frunzelor de foioase și negurimea brazilor. Înainte de 1989, lumea șoptea prin Cumpătu despre această vilă și numai cîțiva băștinași, bătrîni, nu se sfiau să mai povestească cîte ceva despre Maestru. Întîmplarea face să-i cunosc pe descendenții familiei de la care
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
la carte, respectarea întru totul de către autoare a unei străvechi rețete latine: îmbinarea utilului cu plăcutul. Din fericire, Sanda Nițescu și-a scris cartea parcurgând restaurantele unui București în care acum se găsesc de toate, chiar dacă nu la îndemâna tuturor. în desișul cosmopolit al ofertelor, autoarea caută stilul, autenticitatea, armonia perfectă între a fi și a părea. Și, culmea!, - regăsește cu bucurie ,firul de mărar" într-o supă de dovleac servită în cea mai mare farfurie văzută vreodată, cât o piscină. Se
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]
-
viceprimarul V. Buga; președintele filialei, Drăgan Grigore; reprezentanți ai instituțiilor orășenești: Nicolae Andrei, Dumitru Alupei, Vasile Robu, Andrei Popa director al Școlii Tehnice, precum și vechiul nostru colaborator Vasile Arteni. În zilele cât ne-am aflat în partea locului, am străbătut desișul codrilor, am poposit în poieni răcoroase, ne-am oprit lângă cruci ce înveșnicesc amintirea ostașilor căzuți în apărarea hotarelor țării, ne-am închinat la altarele mănăstirilor, a căror zidire este învăluită în legendă. La mănăstirea Căpriana, candelele și lumânările nu
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
în sfera existenței morale, un rol similar cu cel al îndoielii în sfera gnoseologiei. Ironia plasticizata, asadar potențata, de imagistică absurdului, fertilizează atît existența estetică, cît și cea etică a individului, pregătind, grație negativității sale, plonjarea în pozitivitatea axiologica. Prin desișul corespondentelor antipoetice, prin inextricabilele notații ale sarcasmului, prin opacitatea grotescului suveran, înaintează o conștiință care, notificîndu-si deziluzia, isi comunica, subiacent, speranța: "Ziua străbate în viața mea că printr-o strecurătoare/ zdrențuita; la vîrsta această poți fi proclamat în ovații/ împărat
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor, - refacerea și substituirea zăvoaielor. 21. Protecția muncii la intervențiile de îngrijire și conducere în arborete. 22. Norme de protecția muncii la aplicarea tratamentelor. 23. Limita, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: semințiș; desiș; nuieliș -prăjiniș; paris; codrișor; codru mijlociu; codru bătrân: - etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului; - fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului. 24. Lucrări de conducere și îngrijire: degajări, depresaj; curățiri; rărituri; operațiuni de igienă: - scopul
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor, - refacerea și substituirea zăvoaielor. 21. Protecția muncii la intervențiile de îngrijire și conducere în arborete. 22. Norme de protecția muncii la aplicarea tratamentelor. 23. Limita, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: semințiș; desiș; nuieliș -prăjiniș; paris; codrișor; codru mijlociu; codru bătrân: - etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului; - fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului. 24. Lucrări de conducere și îngrijire: degajări, depresaj; curățiri; rărituri; operațiuni de igienă: - scopul
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - refacerea și substituirea zăvoaielor. 21. Protecția muncii la intervențiile de îngrijire și conducere în arborete. 22. Norme de protecția muncii la aplicarea tratamentelor. 23. Limită, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: semințiș; desiș; nuielis-prajinis; paris; codrisor; codru mijlociu; codru bătrân: - etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului; - fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului. 24. Lucrări de conducere și îngrijire: degajări, depresaj; curățiri; rărituri; operațiuni de igienă: - scopul lucrărilor
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - refacerea și substituirea zăvoaielor. 21. Protecția muncii la intervențiile de îngrijire și conducere în arborete. 22. Norme de protecția muncii la aplicarea tratamentelor. 23. Limită, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: semințiș; desiș; nuielis-prajinis; paris; codrisor; codru mijlociu; codru bătrân: - etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului; - fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului. 24. Lucrări de conducere și îngrijire: degajări, depresaj; curățiri; rărituri; operațiuni de igienă: - scopul lucrărilor
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
lui Abdalah și Salima, domiciliat în București, Calea Rahovei nr. 157, apartament 2, sector 5. 4. Mohamed Kher Kasmo, cetățean sirian, născut la data de 10 ianuarie 1961 în localitatea Mounbj, Siria, fiul lui Abd și Fattoum, domiciliat în București, str. Desișului nr. 22 sector 6. 5. Awad Obad Ali, cetățean yemenit, născut la data de 2 august 1946 în localitatea Lahei, Al-Ohat, Yemen, fiul lui Ali și Fatma, domiciliat în București, aleea Râmnicu Vlcea nr. 5-7, apartament 13. 6. Aide Issa
HOTĂRÂRE nr. 753 din 1 noiembrie 1991 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197839_a_199168]
-
Straturi cu Posidonia (Posidonion oceanicae) ES 1130 Estuare PT 1330 Pajiști sărăturate atlantice Glauco-Puccinellietalia maritimae PT 1520 * Vegetație iberica gipsofila (Gypsophiletalia) ES 2110 Dune mobile embrionare FR 2170 Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae) PT 2260 Dune cu desișuri sclerofile Cisto-Lavenduletalia PT 2270 * Dune împădurite cu Pinus pinea și/sau Pinus pinaster ES 3120 Ape oligotrofe cu conținut foarte scăzut de minerale pe solurile nisipoase din vestul mediteranean, cu Isoetes spp. PT 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentica
32006D0613_01-ro () [Corola-website/Law/294916_a_296245]
-
mlaștini (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion) FR 9180 * Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion FR 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus Glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) ES 9260 Păduri de Castanea sativa FR 92D0 Galerii și desișuri riverane meridionale (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae) ES 9320 Păduri cu Olea și Ceratonia FR 9330 Păduri cu Quercus suber FR 9530 * Păduri (sub)mediteraneene de pin cu pini negri endemici ES, FR SPECII 1024 Geomalacus maculosus PT 1029 Margaritifera margaritifera
32006D0613_01-ro () [Corola-website/Law/294916_a_296245]