1,902 matches
-
neagră. Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lățime. Semnificațiile elementelor și ale culorilor steagului Descrierea stemei Stema comunei Bordei Verde se compune dintr-un scut triunghiular cu flancurile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint și despicat în partea de sus. În partea dreaptă superioară, pe fond verde, se află trei spice de grâu așezate în evantai, legate cu o fundă la punctul de intersecție, totul de aur. În partea stângă superioară, pe fond roșu, se află
HOTĂRÂRE nr. 692 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284631]
-
1 este reprodusă în facsimil. STEMA comunei Frata, județul Cluj Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Frata, județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Frata se compune dintr-un scut modern francez triunghiular, cu marginile rotunjite, despicat și tăiat în stânga. Partiția din dreapta are, în câmp de argint, o cruce latină trilobată de purpură. Partiția stângă este tăiată, având în partea de sus, în câmp roșu, șase bezanți de aur dispuși 3:2:1, iar în partea de
HOTĂRÂRE nr. 217 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280454]
-
nu, sub formă de bușteni, brichete, peleți sau sub forme similare 4402 Cărbune de lemn (inclusiv cărbunele din coji sau din nuci), aglomerat sau nu 4403 Lemn brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat 4404 Lemn pentru dogărie; prăjini despicate; țăruși și pari din lemn, ascuțiți, nedespicați longitudinal; lemn simplu degroșat sau rotunjit, dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare; lemn sub formă de eclise, lame, benzi și produse similare 4405 Lână de
HOTĂRÂRE nr. 1.029 din 21 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287748]
-
reprodusă în facsimil. STEMA comunei Budești, județul Maramureș Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Budești, județul Maramureș Descrierea stemei Stema comunei Budești se compune dintr-un scut francez medieval triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea stângă. În partea dreaptă, pe fond roșu, se află o biserică de argint, cu navă dreptunghiulară, cu acoperiș în patru ape, dublu, cu o scară formată din două trepte, cu ușă ajurată negru și cu o turlă dreptunghiulară
HOTĂRÂRE nr. 968 din 8 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287116]
-
reprodusă în facsimil. STEMA municipiului Marghita, județul Bihor Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Marghita, județul Bihor Descrierea stemei Stema municipiului Marghita, județul Bihor, este compusă dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară. În partea superioară dreaptă, în câmp albastru (azur), se află o floare (margaretă) cu petale de argint și pistil de aur. În partea superioară stângă, în câmp de aur, se află un copac (stejar) natural, smuls, cu
HOTĂRÂRE nr. 637 din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273538]
-
1 este reprodusă în facsimil. STEMA comunei Chiscani, județul Brăila Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Chiscani, județul Brăila Descrierea stemei Stema comunei Chiscani se compune dintr-un scut triunghiular cu flancurile rotunjite, tăiat și despicat în șef. În partea superioară, în dreapta, pe fond verde, se află trei spice de grâu de aur, cu frunze în partea de sus și pe flancuri, așezate cel din mijloc în pal, iar cele de pe flancuri cu părțile
HOTĂRÂRE nr. 636 din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273537]
-
Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. STEMA municipiului Gherla, județul Cluj Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Gherla, județul Cluj Descrierea stemei Stema municipiului Gherla se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat vertical. În partea dreaptă a scutului, pe câmp de azur, se află un turn negru crenelat cu o poartă închisă și cu două ferestre. În partea stângă a scutului, pe câmp roșu, se află o cruce de aur susținută de
HOTĂRÂRE nr. 597 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255509]
-
E roșiatic și el, mânjit de sângele celor ce-au trădat profeția veșniciei. Tamplele apasă puternic presiune peste creier și peste ochi. Nu vreau să văd sau să aud rugăciunea pierzaniei! Totul continuă să vuiască. Cerul se înroșește și se despică în răni ce par nesfârșite. Atunci văd. Cerul trăiește! Iar eu nu sunt de aici.Și nici n-am venit aici să mor. Mă ridic. Îmi desfac haina, dezgolindu-mi pieptul alb și înfig cu putere mâna în el. Apuc
ZI PIERDUTĂ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377423_a_378752]
-
dulce amintire te-ai închegat în suflet, Mărite Gând --- forță universală ! În orișice suflare-mi îți simt ușorul umblet, Când hoinărești cu mine în lumea cea stelară... Străbatem lumi celeste, esenț' filosofale, În matematici pure găsim sunet de liră... Și despicăm istorii cu epoci triumfale, Tu, gând, mi-așterni pe chip când zâmbet... când altul ce se miră... Putere ce exiști în slujba omenirii, Unică, creatoare de la-nceput de ere, Te-așez tăcut pe foaie --- odă descoperirii, Tu, gând ,ce-ai
ODĂ GÂNDULUI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377524_a_378853]
-
și setea de viață a izvorât Încă înainte de a mă fi născut, Chiar și când credeam totul pierdut Peste mine steaua fără nume a apărut. Născut ai fost Lumina lumii Trupul Tău nesupus stricăciunii, Ceas sortit pentru o Cruce divină, Despică-mi inima ca la tine să vină. Când steaua vieții mele m-a Răscumpărat, Te-am căutat și printre lacrimi te-am aflat, Luceafărul de Dimineață, viața-mi călăuzește, De mii de ani lumină, iubirea Ta, ne încălzește. CE TE-
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
când pică lacrimile pe-al meu grind Ce crește ca un munte peste noapte, când la vărsarea-n mare-,n estuar Se-adună dintre ceruri și din ochii-mi, atâta sare și tu n-ai habar. Și parcă, orizonturi se despică și dincolo de lume crește-un dor Și nimeni nu ajunge să-l atingă, nici tu cu gândul tău rătăcitor. E dorul meu...l-am aruncat de-o vreme, să nu mă-mpiedic când încerc să zbor Sau să-mi atingă
DIN NOU ÎN CUIB DE CUCI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377616_a_378945]
-
unde au iernat, este de obicei, plin de primejdii. Mai mici și mai delicate decât vrăbiile, rândunelele au penele de pe spate de culoare albastru închis strălucitor. Pântecele este alb-gălbui iar fruntea și bărbia sunt de culoare roșie. Coada lor e despicată ca o furculiță în forma literei „V”. Rândunelele se avântă spre înălțimi și străbat depărtările pe mulți kilometri.... În drumul spre casă se orientează după soare și lună. Uneori, când obosesc, se lasă din zbor și fac câte un popas
SE ÎNTORC ACASĂ RÂNDUNELE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378552_a_379881]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ARTA MUZICII Autor: Mihaela Cristescu Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului PRINTRE NOI Această viață în care sufletele suflă din păpădii, gândul despică pietrele, iar glasurile adaugă ritm. Acest tarâm străin ales cu grijă și învățat pe de rost în lungile ierni albastre. Aceasta casă a ipotecilor îndoliate, cultivând atenția nesperată printre filele cărților șterse de timp. Acest rând în care amănuntul se
ARTA MUZICII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378819_a_380148]
-
viu Că un ecou în noapte ce se-ascunde Se odihnește tata nu-n sicriu Ci-n lumea depărtărilor profunde. E ca un bulb de floare încolțit Între pământul negru și lumina Tăcerea lui i-o limba de cuțit Care despica umbra-i cristalina. De-aceea-n nopți de veghe-ngandurat El se intoarce-n vatra lui să vadă Vai, câtă vreme inca-a mai gătat Pan’ ne vom pune straie de zăpadă. El s-a suit că seva într-un măr Și
IN LUMEA DEPARTARILOR PROFUNDE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378875_a_380204]
-
Acasa > Poezie > Delectare > IUBIRE CU PARFUM DE TEI Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-am îmbătat gândurile sub teii în floare, un paradis parfumat și-am despicat zarea să pavez în versuri cărarea, ce duce la tine, dulce euforie, amețitoare iubire târzie. Te amestec cu florile de tei într-un mojar cu vise, aromoterapie în gând și vene, o emoție magică ce-mi scaldă ființa, ca o
IUBIRE CU PARFUM DE TEI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378898_a_380227]
-
țapinar de pădure când erau mai tineri. Nu se întâmpla ca un venetic de sat să fi fost implantat la o astfel de primărie. Cu țapinarii nu te jucai. Știau una și bună. Să prepare bușteni pentru scândură sau să despice în lobde lemn de foc. Ce e aia politică? Nu aduce de mâncare!. Cum spun, începeam delegația cu o discuție prietenească cu primarul și cu șeful de ocol la un păhărel de răchie tare, cu multă slăninuță pe masă ca să
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
gospodar localnic. Nu pretindeți asta veneticilor hoți impuși de partide. Copacul doborât se cojește și se depozitează temporar în stive sub formă de bușteni. La unele specii, fag-ul de exemplu, trunchiurile noduroase se taie la un metru și se despică în lobde. Acestea erau folosite pentru butoaie sau pentru foc. Se pare că, exceptând necesitățile locale, sortimentul „lemn de foc” a dispărut din cataloage. În alte țări acest sortiment era și este folosit și pentru industria chimică. Din depozitul intermediar
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
se așteaptă. Este o mare plăcere să primești ceva pe gratis. Dar unde sunt marile inimi caritabile? • De-a lungul istoriei evreii au fost urgisiți. Istețimea lor nu a reușit să învingă barbaria și prostia dușmanilor. Când o părere este despicată în mai multe felii, miezul dispare. • Lumea este rea, dar din păcate n-o putem schimba. • Viața e prea scurtă pentru a profita de toate bucuriile și nebuniile ei. • Eistă o cursă pentru arme și mai ucigătoare. Cele vechi nu
GÂNDURI REBELE (26) – AFORISME (9) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378935_a_380264]
-
din 11 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Roșie hlamidă cade, biciul sfarmă carne sfântă, Pângărita mână, crudă, fierul rece îl împlântă. Freamătă mulțimea toată, cu smerenie sau ură, Unii strigă bucuria, alții plâng neágra tortură. Țipă-n temniță izvorul, se despică piatra-n lacrimi, Lunecând cu-nfiorare peste clipa grea de patimi. Se frământă Universul, deschizându-se morminte, Necredința-n spini se frânge peste albe oseminte. Truda veacului se-aprinde și păcatul îl despică, Arde mâna morții care peste cruce se ridică
CLIPA TACE ȚINTUITĂ... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379859_a_381188]
-
plâng neágra tortură. Țipă-n temniță izvorul, se despică piatra-n lacrimi, Lunecând cu-nfiorare peste clipa grea de patimi. Se frământă Universul, deschizându-se morminte, Necredința-n spini se frânge peste albe oseminte. Truda veacului se-aprinde și păcatul îl despică, Arde mâna morții care peste cruce se ridică. În pocalul biruinței, plânsu-nsângerat coboară Și în ceasul nemuririi, grija lumii se strecoară. Țipă fieru-ncins în rană... clipa tace țintuită, Duh desculț încet se cerne peste lumea împietrită; Se cutremură Golgota, piatra
CLIPA TACE ȚINTUITĂ... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379859_a_381188]
-
crap natur, cu solzi la cuptor, colțunași umpluți cu vișine sau caise sau brânză, clătite cu gem de caise, pandișpan cu caise deasupra, cornulețe cu gem de gutui și nucă, fursecuri crocante. Rețete: Crap natur, cu solzi la cuptor: Se despică peștele pe spate, se spală bine, se dă la cuptor, cu 10 minute înainte de a fi gata peștele se pun în tavă: roșii, ardei tăiați foarte subțiri, sare, piper, boia, ulei. Șalău pane sub formă de fudulici: Se curăță șalăul
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste ele curgeau zeci de litri de apă. Când trosnea, parcă se rupea cerul, de ziceai că acum se despică în două, iar fulgerele luminau ca o pălălaie de foc. Era ceva asurzitor și totodată înspăimântător. Noroc că era vară și totul se zvânta repede. Exista atâta sete în pământ, încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
locuit și le-am cunoscut ... le-am locuit. L-am ucis pe cel mai blând. Așa am vrut. În Ziua a Doua, am plâns cu plânsul celui singur. Munți,dealuri și câmpuri tinere au fremătat prelung, carnea lor s-a despicat, apele au ieșit la lumină să curgă veșnic. M-am apropiat de ele și m-am botezat drept : Primul. Știam cine sunt. În Ziua a Treia, am tăcut cu tăcerea celui singur. Am mâncat din roadele pământului. Am simțit chemarea
GENESIS XX de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381991_a_383320]
-
cocoșilor. Nevasta îl iscodi: încotro avea să plece cu noaptea în cap?! Era toamna târziu, muncile câmpului se mântuiseră, avea să vină vremea rea, erau lemne de tăiat, niște buturugi ciotoase, pe care doar el ar fi putut să le despice... Ca și când nici n-ar fi auzit vorbele femeii, omul își luă în spate un cojoc flenduros, puse pe cap o căciulă spartă și ieși. Ajuns în uliță, rosti mai mult pentru sine că se duce de-acasă, că se săturase
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
izolați aici și trebuie să ne descurcăm. Dar este greu pentru noi să facem așa ceva! Doamne, ce vijelie înspăimântătoare a fost azi noapte! Ați văzut? A fost grindină! Cădeau bucăți de gheață cât oul de prepeliță! Ce fulgere imense, sclipitoare despicau cerul întunecat! Ziceai că vine sfârșitul lumii! Chiar și râul din apropiere a ieșit din matcă. Iar dimineața nu s-a mai auzit concertul păsărelelor din crâng, pe care-l ascultam zilnic. Furia vântului a scos copacii din pământ cu
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]