1,081 matches
-
201 D'ALEMBERT, J., 51, 60 DAN, Ilie, 92 DANTE, Alighieri, 20, 60, 194, 239 D'AQUNO, Thomas, 50 DASCĂLU, Nicolae, 256 DAVIDSOHN, M., 106, 235 DEFOE, Daniel, 59 DELAVRANCEA, B. Șt., 111 DEMOCRIT, 111 DEMOSTENE, 111 DESCARTES, René, 213 DESPOT VODĂ, domn al Moldovei (1561-1563), 76 DIACON, Vasile, 115 DIACONESCU, Traian, 115 DIDEROT, Denis, 51 DIMA, Al., 235 DINU, Iulia, 146 DOBOȘ, Vasilian, 74, 256 DOBRESCU, Al., 114, 256 DOINAȘ, Șt. Aug., 222, 237 DONOSE, Vicențiu, 255 DOSOFTEI, mitropolit al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Ioan, 98, 114, 124, 153, 156, 259 HÖLDERLIN, Fr., 106 HOMER, 20, 51, 56, 105, 194, 239 HORAȚIU, 58 HUGO, Victor, 20, 58, 90, 194 HURJUI, Ion, 74, 91, 256 HUSAR, Al., 79, 112, 152 HUXLEY, Aldous, 20 I IACOB, Despotul, 47 IACOB, Gheorghe, 256 IACOB, Lidia, 114 IACOB, Stamati, mitropolit, 48, 160 IACOBAN, Radu Mircea, 124, 256, IANCU AVRAM, 68 IANCU, Vasile, 256 IBRĂILEANU, G., 25, 64, 65, 71, 81, 93, 131 IBSEN, Henrik, 60 IFTIMI, Sorin, 256 ILIE, Emanuela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
al cultului creștin, chiar dacă a moștenit acest limbaj este cel de iubire a lui Dumnezeu față de om și invers (Ioan 15, 1314) căci spune: „nu va mai numesc pe voi slugi ci prieteni și casnici”. Astfel Dumnezeu nu mai este despotul tiran ci Tatăl iubitor, părintele nostru iar noi nu suntem robii ci fiii Lui (Efeseni 2,19), (Gălățeni 4,4), (Români 8,14). Prin identificarea acestor elemente cultice și în alte religii și mai pe urma în cultul creștin, acesta
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și nu fără riscuri, civilizația medievală fiind una a libertății, contrar a ceea ce cred ignoranții) așa numita de către moderni „Realpolitik” s-a arătat rentabilă ; în ultimele secole a avut practicanți iluștri, Richelieu, Frederic cel Mare, Bismarck. În genere, așa numiții despoți luminați. Dar a trecut vremea lor. Despoții veacului nostru numai luminați n-au fost, iar admiratorii lor, infatuați și oportuniști, uluiesc prin imbecilitate. Priviți evenimentele ce se desfășoară accelerat și spectaculos sub ochii noștri. Și-ar fi imaginat „realiștii” așa ceva
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
una a libertății, contrar a ceea ce cred ignoranții) așa numita de către moderni „Realpolitik” s-a arătat rentabilă ; în ultimele secole a avut practicanți iluștri, Richelieu, Frederic cel Mare, Bismarck. În genere, așa numiții despoți luminați. Dar a trecut vremea lor. Despoții veacului nostru numai luminați n-au fost, iar admiratorii lor, infatuați și oportuniști, uluiesc prin imbecilitate. Priviți evenimentele ce se desfășoară accelerat și spectaculos sub ochii noștri. Și-ar fi imaginat „realiștii” așa ceva? Pe noi, „naivii”, adică pe noi, lucizii
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sau persoane dispărute când au În față expresia cea mai eclatantă a „ideii” - persoana Însăși a Șefului, care, În marea sa generozitate și forță, se lasă mumificat În viață, intrând În pielea acelei „statui vii” pe care o visează popoarele. Despotul asiatic, e drept, dar, În fapt, orice despot adevărat care acceptă de a „sprijini Istoria”, de a „cunoaște Adevărul” și de a desemna, fără odihnă, dușmanii. Deoarece, se știe, dușmanii sunt la fel de necesari puterii ca și slujitorii, ba, uneori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cea mai eclatantă a „ideii” - persoana Însăși a Șefului, care, În marea sa generozitate și forță, se lasă mumificat În viață, intrând În pielea acelei „statui vii” pe care o visează popoarele. Despotul asiatic, e drept, dar, În fapt, orice despot adevărat care acceptă de a „sprijini Istoria”, de a „cunoaște Adevărul” și de a desemna, fără odihnă, dușmanii. Deoarece, se știe, dușmanii sunt la fel de necesari puterii ca și slujitorii, ba, uneori și mai și, iar marea artă a despotului este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
orice despot adevărat care acceptă de a „sprijini Istoria”, de a „cunoaște Adevărul” și de a desemna, fără odihnă, dușmanii. Deoarece, se știe, dușmanii sunt la fel de necesari puterii ca și slujitorii, ba, uneori și mai și, iar marea artă a despotului este de a inspira acea spaimă supușilor - pe care cei care-l calomniază o numesc teroare! - ce este magnifică tocmai prin iraționalitatea ei. Și dacă un tiran sau altul Îi pedepsește pe cei care nu se supun sau fac greșeli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care-l calomniază o numesc teroare! - ce este magnifică tocmai prin iraționalitatea ei. Și dacă un tiran sau altul Îi pedepsește pe cei care nu se supun sau fac greșeli În aplicarea capriciilor sale, numite legi, ei bine, marele Tiran, Despotul istoric pedepsește, de la un moment dat, fără nici o noimă, distrugând nu numai orice legătură Între cauză și efect, dar desemnând prin voința sa teribilă și imprevizibilă pe oricine ca posibil recalcitrant, ca posibilă victimă. În „principiu” - ce sinistru sună acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
focul ce aprinde din nimic mii de hectare de pădure și oceanul ce ridică valuri cât casa. Și nu e de mirare că atunci când dușmanul secular Îți invadează teritoriul, toți se ridică, cu mic-cu mare, se adună În jurul „bunului Despot” și Îl ajută să scape de necaz, iar mai marii lumii Îi strâng emoționat mâna. Nu ai cumva impresia, În fața unei asemenea Figuri, de a trăi Încă o dată Istoria și priveliștile ei mărețe de groază, iar vechile idei și principii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
, Gheorghe (1645, Ineu - 19.XII.1711, Cheb, azi Eger, Cehia), cronicar și traducător. B., care își crease o falsă genealogie de urmaș al vechilor despoți sârbi, era unul dintre numeroșii copii ai Mariei și ai lui Ioan Rácz, descendenții unor vechi luptători antiotomani, colonizați în comitatele românești. Fire ambițioasă de aventurier îndrăzneț și duplicitar, bun poliglot (cunoștea sârba, maghiara, turca, germana, latina și slavona), B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
Europei până la 1686. Izvoarele scrierii sunt vechi cronici sârbești, polone (M. Kromer), ungare (A. Bonfini), viața lui Ștefan Deceanski, scrisă de Grigorie Țamblac, legende istorice și mărturii personale. Cronicarul insistă asupra istoriei sârbești și a personajelor de prim-plan: viteazul despot Ștefan Deceanski și fiul acestuia, Ștefan Dușan, prins într-o imagine întunecată de paricid, cneazul Lazăr, învingătorul turcilor la Kosovo, și eroul popular Miloș Cobilici. Sunt consemnate sau dau chiar titlul unor capitole luptele importante cu turcii de pe Câmpia Mierlei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
prea mare participare, fiind mai mult o respectare a unui anumit ritual. În Asia și la popoarele sale, acest „cult” al celui predestinat de a conduce masele, popoarele, asumându-și existența și destinul lor, tindea să „lunece” spre acel Potentat, Despot sau Tiran - tiran nu În accepția strâmtă de azi, ci ca „atotputernic și binefăcător, judecător și providență!” -, loc uman Înalt, În care se concentrează voința și predestinarea, istoria ce prinde chip uman, deși acest chip nu e decât o figură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Înainte de 15 iunie 1389, data când a avut loc bătălia de la Cosovo, la care au participat și contingente de români moldoveni și munteni, Mircea cel Bătrân se intitula deja domn al Ungro-Vlahiei și al părților dunărene, în 20 ianuarie 1390, „despot al țărilor lui Dobrotici și stăpân al Silistrei” și în 27 decembrie 1391, voievod al Valahiei „începând de la Alpi și până la marginile Tartariei (voyvoda totius regni Vallachiae incipiendo ab Alpisbus usque ad confinia Tartariae)”, adică până pe linia Dunării, inclusiv Chilia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se susțineau cursuri de filozofie, teologie, filologie, retorică, astronomie și științele naturii, contribuind la ridicarea nivelului de cultură a tinerilor ardeleni. Ființarea unor școli și a unor gânditori umaniști, precum și realizările acestora de ordin cultural, le regăsim în timpul domnilor Eraclide Despotul în Moldova și a lui Petru Cercel în Țara Românească. Școala latină de la Cotnari, amintită deja, a fost înființată în 1562, la inițiativa lui Iacob Eraclide Despotul (1561-1563). Instituția era coordonată de un profesor și director în același timp, Ioan
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
gânditori umaniști, precum și realizările acestora de ordin cultural, le regăsim în timpul domnilor Eraclide Despotul în Moldova și a lui Petru Cercel în Țara Românească. Școala latină de la Cotnari, amintită deja, a fost înființată în 1562, la inițiativa lui Iacob Eraclide Despotul (1561-1563). Instituția era coordonată de un profesor și director în același timp, Ioan Sommer, poet german de limba latină, care-și descrie activitatea pedagogică în lucrarea sa Quindeceni Elegiae De clade Moldavica. Numărul elevilor înscriși pare să fi fost numeros
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din toată țara” și care erau cazați în regim de internat pe cheltuiala domnului. Școala, prin programul ei, avea statut de colegiu, și în același timp avea caracter de școală domnească. Această instituție și-a întrerupt activitatea odată cu moartea lui Despot, dat s-a redeschis și a funcționat decenii la rândul ca școală de gramatică, cu trei ani de studii, reprezentând cursul inferior al școlii latine. Tot în aceeași perioadă, învățământul umanist este reprezentat în Brașov, unde Schola Coronensis a fost
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
logicii birocratice. În lumea descrisă de Orwell, în universul blocat al societății închise, toate speranțele au fost anulate, individul este lent condamnat la o lentă moarte spirituală. Negativitatea a dispărut, tehnologia puterii a ajuns la forme de o macabră perfecțiune. Despotul absolut, anonim și periculos, o divinitate tribală însetată de glorie, este simbolul înspăimântător al uniformizării totalitare. În spațiul irespirabil al stalinismului și-a găsit George Orwell sursa capitală de inspirație. [...] Orwell a detestat organic totalitarismul în oricare dintre ipostazele sale
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
importanți boieri din sfat. Tot aici s-a retras cu Doamna Ruxandra, după ce Despot-Vodă l-a învins pe Lăpușneanu în bătălia de la Verbia, pe Jijia (17-18 noiembrie 1561), fapt menționat de Grigore Ureche în Letopisețul său: „dacă se bătu cu Despot și după ce pierdu războiul, fugi în jos spre Iași și de acolo își luă doamna și fugi la Huși”. Aici se strădui să-și adune oaste din țară și să-l înlăture pe Despot cu ajutorul turcilor, dar n-a reușit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Letopisețul său: „dacă se bătu cu Despot și după ce pierdu războiul, fugi în jos spre Iași și de acolo își luă doamna și fugi la Huși”. Aici se strădui să-și adune oaste din țară și să-l înlăture pe Despot cu ajutorul turcilor, dar n-a reușit. Urmărit de noul domn, Alexandru Lăpușneanu a părăsit târgul Hușilor, pornind spre Chilia, iar de acolo la Constantinopol. Urmărindu-l pe Alexandru Lăpușneanu - scrie Grigore Ureche -, Despot Vodă „au poposit la Iași, apoi la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din țară și să-l înlăture pe Despot cu ajutorul turcilor, dar n-a reușit. Urmărit de noul domn, Alexandru Lăpușneanu a părăsit târgul Hușilor, pornind spre Chilia, iar de acolo la Constantinopol. Urmărindu-l pe Alexandru Lăpușneanu - scrie Grigore Ureche -, Despot Vodă „au poposit la Iași, apoi la Huși. Și n-a venit cu puțini oameni, nici cu pace, ci tot cu război”. Între cele două domnii ale lui Alexandru Lăpușneanu, peste aceste ținuturi s-au năpustit tătarii „ca niște câini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași (Iaz) și Huși (Hwz) împreună cu parte de jos a țării în această retragere a lui Tomșa au fost pustiite de turci și tătari, și date ca pradă din voia lui Alexandru...” După victoria asupra lui Alexandru Lăpușneanu, Iacob Heraclid Despot, rămas în istorie cu numele de Despot Vodă (1561-1563), domn de religie protestantă, cel care a fondat Schola latina (gimnaziul) și biblioteca de la Cotnari, a plecat spre Suceava. O mare campanie antiotomană a desfășurat, în 1574, Ioan Vodă cel Viteaz
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de jos a țării în această retragere a lui Tomșa au fost pustiite de turci și tătari, și date ca pradă din voia lui Alexandru...” După victoria asupra lui Alexandru Lăpușneanu, Iacob Heraclid Despot, rămas în istorie cu numele de Despot Vodă (1561-1563), domn de religie protestantă, cel care a fondat Schola latina (gimnaziul) și biblioteca de la Cotnari, a plecat spre Suceava. O mare campanie antiotomană a desfășurat, în 1574, Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574). După ce a ieșit învingător în luptele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
justiția pământeană este în acord cu cea divină. Momentul pentru execuția celor doi dictatori nu a fost ales la întâmplare și ține, cu siguranță, de o practică mai veche, pe care o găsim în scrisoarea lui Iosif al II-lea, despotul luminat, către autoritățile Marelui Principat al Transilvaniei, în legătură cu execuția lui Horia și Cloșca: „Să fie omorâți într-un mod spectaculos, în zi de sărbătoare”. Statele, oamenii de stat, îndeosebi dictatorii, își ascund, mai bine zis, își justifică crimele și asasinatele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai răsărit. Tot acolo se pregăteau și preoții care și-au însușit ceva „sârbie” , descifrau cărțile sfinte și, câteodată, făceau însemnări pe marginile acestor cărți. colile „înalte”, cu un nivel superior de pregătire, care au funcționat în Moldova în timpul lui Despot Vodă (1563, „Academia” de la Cotnari), Academia lui Vasile Lupu, nu puteau fi frecventate decât de anumiți fii de boieri, cu plecare spre învățătură și științe. Antioch Cantemir, în timpul cât a fost domn al Moldovei, s-a îngrijit de organizarea și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]