1,067 matches
-
profit personal pentru domnitori. Sistemul aplicat în perioada domniilor fanariote a fost condamnat nu numai pentru corupția lui fiscală și politică, dar și pentru stilul și preponderența lui grecească. Idealul fanariot era Imperiul Bizantin. Domnitorii din Fanar nu puteau fi despoți bizantini la Constantinopol, dar aveau posibilitatea să fie la București și la Iași, astfel încît adoptau la curte un ceremonial elaborat, înconjurîndu-se cu articole de un lux exorbitant și tratîndu-i pe cei inferiori lor, adeseori și pe boierii pămîntului, cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cei inferiori lor, adeseori și pe boierii pămîntului, cu dispreț și indiferență, conform a ceea ce credeau ei că însemna demnitate imperială. Ei erau totuși permanent conștienți de precaritatea poziției lor. Iată ce scria un observator contemporan: "Ceea ce este remarcabil în legătură cu despoții aceștia... este că toate bogățiile, toți banii, toate bijuteriile, veșmintele și mobilele lor se află tot timpul în lăzi și cufere de călătorie, ca și cum ar trebui să o ia din loc în orice moment."24 Deși o supraevaluare a pagubelor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și de atmosfera Iluminismului. Efectul acestor doctrine asupra mișcărilor naționale va fi examinat ín secțiunile de mai jos. Deocamdată, importanța acestor idei noi constă în faptul că ele au afectat direct atitudinea unui grup de conducători cunoscuți sub numele de despoți luminați, din care făceau parte Ecaterina cea Mare, Frederic cel Mare și monarhii habsburgi. În ciuda faptului că erau deosebiți în multe privințe, ei erau cu toții animați de ideea că datoria lor era să-și consacre domniile îmbunătățirii vieții supușilor și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
prin aceea că intenționau să facă din autoritatea guvernului central un scut între nobilimea feudală și marea masă a țărănimii înfeudate împovărată de taxe. Statul urma deci să joace rolul unui moderator și al unui judecător între două clase sociale. Despoții luminați nu erau absolut deloc democrați; ei nu-i considerau egali pe senior și pe țăran. Autocrați înnăscuți, ei erau deciși ca guvernele lor să fie controlate de ei înșiși sau de reprezentanții lor. Erau susținători ardenți ai principiului "totul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bisericii. Cu toate acestea, domnia ei a marcat instituirea unui sistem laic de școli elementare și înființarea de instituții de învățămînt superior. Noii funcționari ai birocrației din cadrul guvernului central întărit aveau evident nevoie de o instruire laică. Ca și alți despoți luminați, ea avea o mare încredere în educație ca mijloc de îmbunătățire a situației sociale și politice; nu voia să aducă daune bisericii, dar considera pur și simplu aspectul acesta ca fiind efectiv de competența statului. Fiul ei era mult
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fericirii și bunăstării omului, ei doreau înființarea unor instituții de stat care să slujească și să fie în beneficiul celor guvernați. Conceptele lor nu erau neapărat democratice. După cum am menționat, unul dintre aceștia, Joseph al II-lea, ca și alți despoți luminați, intenționa indubitabil să domnească autocratic, dar țelul lui era să acționeze în interesul tuturor nivelurilor sociale ale populației austriece. În ciuda faptului că unele dintre doctrinele iluministe serveau realmente intereselor monarhiilor centralizate, alte aspecte erau total opuse acestora. Atacînd conceptul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acesta erau înmulțirea cererilor de rezolvare a chestiunii pămîntului și pericolul tot mai mare pe care îl prezenta naționalismul maghiar. Problema socială majoră a monarhiei era constituită de nemulțumirile țărănimii. Deși condițiile erau foarte diferite, în multe zone nici măcar reformele despoților luminați nu fuseseră puse în aplicare. Situația devenea din ce în ce mai nesatisfăcătoare atît din punctul de vedere al țăranului cît și din cel al elementelor progresiste din rîndul marilor proprietari funciari. Mai ales atitudinea țărănimii era fluctuantă. Exista o mai mică înclinație
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
neobosite și cu perfidele ei ape albastre; sau, vă mai Îndoiți?, vlăstar regesc (Bere nice, Nisa, Roxana, Lao dice, Atalida, Statira, Hypsicratea sau Drypetina?) rupt și rătăcit din Însăși coapsa lui Mithridate Eupator, frumos la chip și uriaș la Înfățișare, despot crunt și temut al Pontului [...]. Dar lăsând astea deoparte și Încă alte multe imaginate În delirul meu și sub descântecul de neînvins al mării, priviți, vă rog, acum, la această simplă și biată inimă de femeie din mahalalele noroioase ale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
văduvă venită fără intenții culpa bile suspina acum, zbătându-se pe fatala dormeuză și implorân du mă cu toată inocența de care mai era capabilă: „Ah! rochia, dom’le Beldie, ah, rochia!“ Vremuri fericite, când te puteai bucura, ca un despot oriental, de toate femeile tale, cărora nici că le trecea prin minte a-ți face scene, a se gelozi, a se părui Între ele ca să scoată din tine un erou al lor, așa cum aveam să ajung mult mai târziu, la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau religios, de o sută de ani Încoace, nu a cucerit Într-o măsură atât de universală majorita tea tineretului și chiar a oamenilor maturi așa cum au fost aceștia cuceriți, de treizeci de ani Încoace, de Maiestatea Sa spor tul, despotul incontestabil al vieții noastre moderne - și peste acea parte din viața noastră modernă rămasă Încă cea mai de preț: timpul liber al omului. Sfârșesc aceste așa-zise reflecții În halat și În papuci, grămădite unele peste altele, cum le a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu timpul a fost împestrițată cu formațiuni pumnuliste până ce devine de-a dreptul pumnulistă pierzându-și frumusețea limbajului. Acest lucru a fost posibil deoarece din redacție făcea parte Aron Pumnul. Gazeta a profitat de fiecare prilej pentru a lovi în „despotul” de la Iași. Atitudinea dușmănoasă ce reiese chiar din primul număr, ironia usturătoare presărată în coloanele ziarului de fiecare dată când era vorba de Mihail Sturdza au făcut senzație. Acest lucru nu a putut fi trecut cu vederea de domnitorul moldovean
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Balcanilor. Voi sunteți patroni acilea, în tramvai", spune ea firesc, cu multă simpatie în glas, spre marea mulțumire a mamei care îi însotea pe acești mici diavoli. Pentru români, libertatea absolută aparține acum Patronului, replica vulgarizată a marelui model al despoților asiatici... Astăzi, în timp ce mă îndreptam către chioșcul de ziare al Muzeului Literaturii Române, găsesc un om căzut pe stradă. Beat și bărbos. Pictor, după cum mi-am dat seama imediat, după modul cum era îmbrăcat, geanta de umăr plină cu pensule
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
al cultului creștin, chiar dacă a moștenit acest limbaj este cel de iubire a lui Dumnezeu față de om și invers (Ioan 15, 1314) căci spune: „nu va mai numesc pe voi slugi ci prieteni și casnici”. Astfel Dumnezeu nu mai este despotul tiran ci Tatăl iubitor, părintele nostru iar noi nu suntem robii ci fiii Lui (Efeseni 2,19), (Gălățeni 4,4), (Români 8,14). Prin identificarea acestor elemente cultice și în alte religii și mai pe urma în cultul creștin, acesta
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
că nu este „creștin pravoslavnic”, Mehmed-pașa scrie că „turcii Îl socoteau a fi turc”, iar călugărul Azarie spune că Ioan Vodă este iconoclast : „hulea chipurile dumnezeiești zugrăvite pe pereți și de pe icoane” <endnote id="(822, p. 577)"/>. La rândul său, Despot Vodă (Moldova, 1561-1563) „ura datinele creștine ortodoxe” (cum scrie Azarie), fiind protestant („eretic”, cum Îl numește Ureche). Pornirile sale iconocide sunt consemnate de ambii cronicari : „bisericile dezbrăca, arginturile le lua, de făcea bani” (Grigore Ureche) și „a adunat la dânsul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai puțin dacă o făcea, decât sub Lenin. După reformele din 1860, țara deținuse (deși nu aplicase Întotdeauna) o legislație cu care s-ar fi putut mândri orice democrație occidentală, o opinie publică sănătoasă care-i ținea În șah pe despoți În periodice foarte critice, de toate nuanțele gândirii politice liberale și, ceea ce era absolut uluitor, judecători neînfricați și independenți („Hai, zău...“ intervenea Nesbit). Când revoluționarii au fost În cele din urmă prinși, surghiunul la Tomsk sau Omsk (astăzi Bobsk) era
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
plecare, mi-a declarat: Ține minte, tinere, îl voi lăsa în urmă și pe Caesar, și pe Alexandru, și pe Genghis-han!". Eu, de frică, n-am mai suflat un cuvânt. Peste un an, El Fatih intra călare în Sfânta Sofia... Despoții ăștia ajung să se creadă supraoameni, adaugă Maria. Își creează un adevărat cult al personalității: "Omul providențial", un geniu stăpânitor ce se naște o dată la cinci sute de ani... De fapt, au o rotiță sărită aici, își împunge el tâmpla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Împărăția, și-am cunoscut îndeaproape oamenii, poporul. Turcul de rând, e amărât-amărât, vai de el , dar tare cumsecade și primitor, în toată sărăcia lui; nu visează el la cuceriri, la stăpâniri străine, gândul lui e la ce mănâncă mâine. Toți despoții lumii îl iau pe Dumnezeul lor tovarăș de arme, să le justifice crimele în numele unui sfânt ideal. Adevărul e că prostimea trebuie prostită cu un portdrapel "sfânt". Toți le promit marea cu sarea pentru sacrificiile lor, binefaceri nemaiauzite: "fericirea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
toate"! Mi-ai împuiat urechile cu Sfinții tăi Platon și Aristotel. Și noi avem un Mântuitor ce ne învață mai mult: iubirea... Dar, până atunci, nu cu vise de aur și vorbe frumoase îi vom apăra pe oameni de acei despoți nebuni ce numai subjugarea Lumii prin foc și sabie visează. Ascensiunea lui Mahomed poate și trebuie oprită. Europa trebuie să se apere cu sabia, nu cu busuiocul și cu ramura de măslin. Uniți, să aducem pacea, veacul de aur al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai venit ei!... Și?! Și cum au venit, așa au plecat! Le-am pus sare pe coadă, se hlizește Mihail. Așa-așa! I-am mai batjocorit noi... De nimic nu se teme Mahomed mai mult ca de batjocură. Ascensiunea acestor despoți nebuni care numai cucerirea lumii visează trebuie și poate fi oprită! Să începem dar cu batjocura. Hai să râdem! Strămoșii noștri daci aveau un obicei tare sănătos: când le era mai rău, în loc să plângă râdeau. Da, râdeau! Și, deodată, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și nu fără riscuri, civilizația medievală fiind una a libertății, contrar a ceea ce cred ignoranții) așa numita de către moderni „Realpolitik” s-a arătat rentabilă ; în ultimele secole a avut practicanți iluștri, Richelieu, Frederic cel Mare, Bismarck. În genere, așa numiții despoți luminați. Dar a trecut vremea lor. Despoții veacului nostru numai luminați n-au fost, iar admiratorii lor, infatuați și oportuniști, uluiesc prin imbecilitate. Priviți evenimentele ce se desfășoară accelerat și spectaculos sub ochii noștri. Și-ar fi imaginat „realiștii” așa ceva
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
una a libertății, contrar a ceea ce cred ignoranții) așa numita de către moderni „Realpolitik” s-a arătat rentabilă ; în ultimele secole a avut practicanți iluștri, Richelieu, Frederic cel Mare, Bismarck. În genere, așa numiții despoți luminați. Dar a trecut vremea lor. Despoții veacului nostru numai luminați n-au fost, iar admiratorii lor, infatuați și oportuniști, uluiesc prin imbecilitate. Priviți evenimentele ce se desfășoară accelerat și spectaculos sub ochii noștri. Și-ar fi imaginat „realiștii” așa ceva? Pe noi, „naivii”, adică pe noi, lucizii
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
controversele, polemicile și speranțele lor. Meciurile de fotbal fac audiențe bune, dar s-ar putea ca un derby să fie privit de mai puțini oameni și filtrat de mai puține emoții decît o medalie de aur la gimnastică, de exemplu. Despot luminat în toamna trecută, echipa națională de rugby a României pierdea în fața Angliei cu 134-0. La numai cîteva luni, am cîștigat Cupa Europeană a Națiunilor și tragem nădejde să ne calificăm la Mondiale. România n-a dus-o niciodată foarte
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
te antrena nu după ureche, ci după scheme, dacă a pricepe că rugby-ul nu înseamnă numai încleștarea dintre două grupuri de grași care se împing ca la Rovine înseamnă dictatură, atunci dictatura era singura cale. Mai ales că acest despot neașteptat venit din Franța permite jucătorilor un șpriț sau o țigară, chit că interzice vorbitul la mobil în timpul mesei și carnea de porc, două apucături tehnologico-gastronomice de care românii se despart extrem de greu. Deși România a bătut Georgia, deși a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
locul țărănimea, factor ostil și totdeauna spectator impasibil al agitației eroului, în spiritul unei religii a deșertăciunii. Criteriul faptelor fiind pe acest pământ bunul-simț, obiceiul pământului, eroii inteligenței și ai inițiativei fac în acest teatru o figură mizerabilă și antipatică. Despot e un aventurier ambițios, inteligent, cult, mare seducător de oameni, ușor pompos și fantaron, cum se și cuvine unui conducător. El câștigă numaidecât pe toți. Prăbușirea lui nu se poate explica prin trădarea unei femei ori a unor unelte de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cuvine unui conducător. El câștigă numaidecât pe toți. Prăbușirea lui nu se poate explica prin trădarea unei femei ori a unor unelte de înălțare, știut fiind că un principe găsește oricând alte femei și alți acoliți care să-l înconjure. Despot cade prin chiar însușirile lui, incompatibile cu starea țării, prin idealurile lui utopice. Universitate la Cotnar, cruciadă împotriva Semilunei, astea nu încălzesc pe boierii conștienți de imposibilitatea lucrurilor. Scena finală, cu discursul emfatic, foarte academic ("Mi-arunc din cap coroana
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]