3,565 matches
-
alianță, sunt mult mai vechi, iar acele contacte și chiar pasagere conlucrări au dobândit un caracter de permanență și intensitate sporită. În acele raporturi există însă un element nou, și încă foarte important: sosise momentul traducerii în practică a înțelegerilor, desprinderii „pe față” de Poartă și alăturarea în război la Rusia. Or, evenimentele și expunerea lor încercată de noi infirmă supozițiile de felul celei avansată de G. Mavrocordat, cu adepți până în zilele noastre, precum că „hainirea” lui Dimitrie Cantemir „către ruși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
valabilă și în cazul acordului Porții la o stăpânire rusească a Principatelor timp de 30 de ani; dacă însă Poarta ținea să le ia înapoi, să plătească cele 30 de milioane. Deoarece Porții îi repugna fie și numai aluzia la desprinderea de ea a Principatelor, nu se putea retranșa decât în negocierea condițiilor retrocedării, oricât de aspre ar fi fost ele, inclusiv bănești. În acele împrejurări, Obreskov a elaborat 11 condiții ale retrocedării: amnistierea locuitorilor, revenirea Principatelor la statutul de sub sultanul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țările noastre ar putea să slujească totodată și ca hotar între toți, fiind ocrotită de toți, „ca să lipsească cu desăvârșire orice scandal întâmplător”. Pentru susținerea acestei propuneri, autorii acreditau un agent pe lângă Obreskov. Așadar, acei boieri erau partizanii hotărâți ai desprinderii Principatelor de Poartă. Cum însă și ideea independenței fusese abandonată de Puteri, ei avansau soluția practic cea mai avantajoasă în acel moment: un statut ca al Curlandei, o asociere precis definită cu Polonia, un stat în dezagregare (cele ce „se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
analiza detaliată a tratatului din 1774. Vom sublinia doar că, prin reconfirmarea autonomiei Principatelor, prin lărgirea fisurii produsă în monopolul otoman (care n-a fost niciodată total) asupra comerțului exterior, prin reglementarea raporturilor româno-otomane în toată întinderea lor, actul prezuma desprinderea Principatelor Române de Imperiul Otoman chiar dacă n-a fost aplicat integral. Fără să-și fi pierdut caracterul „intern”, statutul Principatelor dobândește după 1774 și unul internațional. Tratatul de pace oferea procesului de desprindere, despre care vorbim, noi temeiuri juridice și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
româno-otomane în toată întinderea lor, actul prezuma desprinderea Principatelor Române de Imperiul Otoman chiar dacă n-a fost aplicat integral. Fără să-și fi pierdut caracterul „intern”, statutul Principatelor dobândește după 1774 și unul internațional. Tratatul de pace oferea procesului de desprindere, despre care vorbim, noi temeiuri juridice și noi impulsuri spre acțiuni faptice. Tratatul de la Kuciuk Kainardji deschidea o nouă etapă nu numai în lupta pentru emanciparea socială și națională, ci și în istoria relațiilor internaționale în estul și sud-estul continentului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmărită de Alexandru Zub în conexiune, cum e și firesc, cu mișcarea de idei pe continent, cu mișcarea de idei generală și „segmențială” a disciplinei, într-o manieră ce așează realitățile noastre dure în chip de fundal, care face grea desprinderea, taie avânturile și pune pecetea particularităților ce ne caracterizează. Pașoptismului, romantismului i-a urmat, ca o reacție, junimismul cu spiritul său critic. Gh. Panu trebuia să reprezinte în istorie spiritul Junimii, dar el n-a făcut operă și nici școală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
implementarea măsurilor necesare procesului de restructurare a siderurgiei a fost înființat Comitetul Interministerial, conform Deciziei nr. 70/2002 a Primului Ministru al României. Obiectivele principale ale restructurării industriei siderurgice române au fost următoarele: concentrarea producției pe capacitățile cele mai performante; desprinderea activităților conexe fluxului principal de producție, prin crearea de noi societăți comerciale, ușor privatizabile; închiderea capacităților excedentare uzate fizic și moral și modernizarea capacităților viabile; reorganizarea activității pe principiul gestiunii costurilor și performanțelor financiare; îmbunătățirea structurii de fabricație prin creșterea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
achiziții de o factură predominant biologică, dintre care mai cu seamă susținerea staturii verticale a avut efecte în sensul specificării existențiale a omului în mediul său natural. Dar transformarea mâinii într-un instrument de muncă a avut consecințe decisive pentru desprinderea omului de natură, pentru formarea unor atitudini care împământenesc sensul "personalist" în evoluția energiei. Este vorba despre atitudinea religioasă (reținerea mișcărilor sub frica necunoscutului), atitudinea plăcerii artistice (coordonarea ritmică a mișcărilor) și "atitudinea muncitorească" (munca propriu-zisă). Prin urmare, menținerea omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Vocația este dovada totală a de-limitării unui specific existențial alcătuit astfel încât să deschidă un orizont non-natural, dar este și dovada unității lumii, pentru că geneza sa este legată de evoluția energiei și de fondul sufletesc (energetic). Fapta vocației mărturisește deplin desprinderea omului de natură, înscrierea sa pe linia unui destin propriu; dar prin ea este refăcută unitatea lumii. Formele istorice ale personalității fiecare la timpul ei istoric stau sub o determinare măsurată destinal: nici una dintre ele nu vine înainte de timpul hotărât
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
încadrate unor "episteme" diferite. În general, viziunea antropologică prekantiană are statutul unei cunoașteri-de-sine. În unele reconstrucții filosofice regăsim chiar modelele "naturalist" și "absolutist", universalitatea umană fiind în identitate cu condiționatul natural sau cu Absolutul (divin). "Omul" lui Kant face pasul desprinderii de o cunoaștere în care își apărea sieși fie ca stăpânul absolut al existenței naturale, fie ca supusul vreunei voințe mai presus de fire. Acest pas către re-cunoașterea de sine este reprezentat de determinarea omului ca ființă morală, prin urmare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
creștere volumică ce nu mai poate fi corectată și care modifică substanțial caracteristicile rugozității zonei. Fig. 5.38 surprinde modul de suprapunere a volumelor de aliaj topit în fasciculul laser, cu solidificarea rapidă a picăturilor formate și în curs de desprindere. Continuând majorarea magnificării, în Fig. 5.39 se prezintă un detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare, cu topirea superficială a suprafeței și direcționarea picăturilor pe sensul de deplasare al fasciculului. Fig. 5.37. Imagine SEM ce redă inscripționarea cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, cu puteri peste valoarea de 800W. Mărire X 2.000 148 Fig. 5.38. Modul de suprapunere și împachetare a volumelor de aliaj topit, cu solidificarea rapidă a picăturilor formate și în curs de desprindere. Mărire X 8.000. Fig. 5.39. Imagine SEM de detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare. Mărire X 16.000. Fig. 5.40. Analiza EDX cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiză
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
poate deveni foarte costisitoare dacă sunt angajate persoane care, în cele din urmă, sunt apreciate ca necorespunzătoare pentru cerințele posturilor. Selecția presupune un ansamblu de acțiuni și decizii prin care se aleg, în vederea angajării, acei candidați care întrunesc calitățile, cunoștințele, desprinderile și aptitudinile cerute de realizarea sarcinilor circumscrise anumitor posturi de muncă. Selecția se poate realiza pe două căi: empiric, când se bazează doar pe diplome, relații, recomandări, impresii etc. și științific, pe bază de criterii și metode complexe. Nu de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
datorită crizei rachetelor din 1962 și concluziilor la care se ajunsese la nivelul de atunci al conducerii române, că fără o cotitură în relațiile cu URSS, România ar fi fost pierdută; era necesară găsirea unui curs propriu al României de desprindere de URSS și de apropiere de Occident, mai ales în domeniul relațiilor externe. Pentru România acțiunea de forță de la Praga demonstra, din nou, necesitatea unei formule noi de contacte și de acțiuni comune în Europa, adică necesitatea unei conferințe dedicate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
care - dat fiind caracterul „confesiv” al povestirii și lipsa de „informații” suficiente asupra personajului, scriitorul nu intenționează să le exploateze. „Recea trufie” a tânărului englez și misterul cu care se Împresoară trădează voința de dominare asupra celor din jurul său prin desprinderea - reală sau simulată - de contingențele vieții: „Să fi avut un scop stăruința Încăpățânată cu care Își perdeluia scurtul lui trecut și viața de toate zilele se putea prea bine, era Însă, o spun iarăși, atâta mândrie În privirea lui ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
estic... și central.... Aliați concilianți Dac... ar trebui s... rezum...m atitudinea dominant... a anglo-americanilor făt... de inițiativele staliniste din anii 1941-1945, cuvîntul „conciliant” ar fi cel mai potrivit, mai ales la Începutul acestei perioade. Vremea concesiilor (1941-1943) Pentru Marea Britanie, desprinderea Uniunii Sovietice de Germania și obținerea unei alianțe cu ea a reprezentat o obsesie. În octombrie 1940, unul dintre trimișii s...i le propunea sovieticilor că În schimbul neutralit...ții lor s... recunoasc... anexarea statelor baltice și s...-și ia angajamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
câteva mii de ani. Homo Sapiens 76 este omul inteligent, cu vorbire articulată și capacități intelectuale depline 77. Aceste calități anunță nu numai ieșirea din sălbăticie, ci și apariția economiei, ca activitate conștientă prin care se relaționează cu natura pentru desprinderea și chiar prelucrarea celor necesare traiului. Homo Sapiens 78 inaugurează economia conștientă, asumată, inteligentă 79, dacă putem spune așa. Din anul 35.000 î.Hr., până în anul 10.000 î.Hr., când presupunem apariția schimbului, economia rămâne totuși naturală în cadrele sale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
acești termeni sunt folosiți în sensul lor propriu, în care omul era una cu natura. Evadarea se va produce mai târziu, odată cu destrămarea comunei primitive. Prima diviziune a muncii 83 sociale va avea loc mai târziu și va consta în desprinderea triburilor de păstori din ansamblul celorlalte triburi. După cum se observă, în acest moment societatea umană era organizată în triburi, fiind depășită etapa familiei, a cetei și a gintei. Tribul presupunea deja o structură socială bine ierarhizată, cu lideri (preoți și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
La momentul primei diviziuni a muncii sociale, omul nu mai este o ființă naturală (a naturii, dependentă de natură), ci o ființă socială, capabilă de comunicare, de autoorganizare, de empatie cu ceilalți oameni. Prima diviziune a muncii sociale constă în desprinderea triburilor de păstori de cele de agricultori și a celorlalte triburi 218 și "are ca efect principal apariția plusprodusului"219. Prima diviziune a muncii 220 sociale presupune existența uneltelor și a unei evoluții umane. Nu trebuie să ne imaginăm această
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau evoluat rămâne totuși un univers al incertitudinilor, deoarece valoarea încă nu se raportează la un etalon unic, marfa unică pe care s-o putem numi monedă. Trocul evoluat presupunea circulația mărfurilor în contrapartidă cu altele, iar pasul următor, de desprindere a unei mărfi ca etalon și marfă universală, va fi unul firesc. Specific acestei forme de troc era existența unui raport de schimb, al unui "curs de schimb"280 al unei mărfi în raport cu oricare altă marfă. Schimbul nu se mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Moneda marfă mai trebuia să fie și acceptată de către toți participanții la schimb. Este motivul pentru care primele mărfuri care au jucat rolul de monedă au o legătură directă cu caracteristicile economiei și geografiei din zona respectivă. Omul a acceptat desprinderea unei mărfi din rândul celorlalte atunci când marfa respectivă juca un rol esențial, importat în viața sa. Altfel acceptabilitatea nu s-ar fi produs. Utilitatea, apropierea de viața de zi cu zi a impus acceptabilitatea unei mărfi ca monedă. O altă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Posesorul de bani este deja o persoană sofisticată, care vorbește, adică a oferit un nume fiecărui lucru, operează cu cifre matematice, cantitative, și știe exact ce înseamnă viața sa, ce-i poate îngreuna și ușura această viață. Când discută despre desprinderea unei mărfi din rândul celorlalte pentru a juca rolul de bani, Rothbard 368 amintește de teorema regresiei lui Ludwig von Mises și o explică. Această teoremă arată foarte bine etapele trocului și mecanismul prin care s-a ajuns la utilizarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sub diferite forme evolutive. Odată cu recolta, cu munca, apare și schimbul, după care se impune moneda. Moneda este, deci, o instituție a organizării umane, un "ceva" care întregește și potențează civilizația umană. Munca este o activitate conștientă a omului de desprindere a unor obiecte din natură, așa cum ne-au învățat la școală marxiștii. Când spunem că moneda este o "instituție socială" folosim termenul de social din limba romană prezentă, dar și din știința economică prezentă, termen de "social" gândit și formulat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dar este, în același timp, și un semn al damnării inițiale, odată cu izgonirea din rai. Creatorul ne-a pus viața sub semnul banului și al bătăliei pentru viață, tocmai pentru a ne arăta că suntem și vom rămâne mici. Momentul desprinderii omului de ban este de așteptat în viitor. Sigur nu în sensul imaginat de comuniști, al indiferenței față de viață și calitatea ei, ci pur și simplu pentru că omul are tendința expansiunii și dezvoltării infinite a bogăției din jurul său. O ființă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pentru că omul are tendința expansiunii și dezvoltării infinite a bogăției din jurul său. O ființă desprinsă de ban este o adevărată ființă superioară, o nouă eră putem spune, a ieșirii din grijă, frică și foame. Putem imagina o asemenea epocă, a desprinderii omului de fiziologie și frică? Capitalismul a perfecționat folosința banului pe un fond absolut particular al omului occidental care va da naștere la ceea ce numim civilizația occidentală. De fapt, poziția omului față de bani este expresia sentimentului de teamă. Ne este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]