697 matches
-
rândurile de mai sus, că îi desconsider pe amărâții descriși oarecum acid aici, răpănoși alcoolici de cele mai multe ori, angajați fără acte, plătiți cu țârâita sau țepuiți de antreprenorii improvizați ai lucrărilor de vară. Vina nu e, desigur, a lor. Cei destoinici, care pleacă în străinătate, arată, sub conducerea unor manageri profesioniști din țări normale, cu legi care chiar se respectă, că mitul muncitorului român leneș este complet inconsistent. Atunci când lucrează pe bani adevărați și cu o legislație și o organizare a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de vedere psihic înțelepciunea profundă a poporului nostru și are o evidentă încărcătură psihologică. Uneori, parcă sună mai bine un cuvânt împământenit în echivalențe populare, cum ar fi: „îi tună și i fulgeră”, „îi merge gura ca melița”, „e om destoinic”, „e cu capu-n nori” (împrăștiat), „e zgârie brânză” (zgârcit), „e cu scaun la cap”, „e cap luminat”, „e un pierde vară” (leneș) etc. Cunoașterea și cultivarea limbii noastre creează o sensibilitate sporită față de puterea cuvântului, de subtilitatea lui, și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fiecare zi frunza o ferea și cântecul se împrăștia vesel." (Emil Gârleanu, Frunza) (e) "Craiul, primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea sa și le zise: Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului vostru." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) Completați, cu adjectivele pronominale de întărire
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
împărat, altul că împăratul e om ca toți oamenii, numai unul, cu fruntea cât toate zilele, asculta cuvintele și întrebările împăratului." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (b) "Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului vostru." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Îmi ești mai dragă decât
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Issa, îi dete numele de Pelasgia”. Istoricul grec Ephor care a trăit în secolul V î.e.n., spune că întreg Peloponesul era numit în trecut îndepărtat Pelasgia. Același nume l-a purtat și ținutul Arcadiei locuit de un popor de păstori destoinici, cinstiți și viteji statorniciți acolo din tot-deauna! Dacă acesta era adevărul în veacul V din istoria vechilor greci, de ce el nu mai este valabil și în secolul XXl al erei noastre? Scriitorul grec Euripide în piesa Archelaos spune că danaii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de pălărie cu ornamente iar preotul judecător are o figură acră purtînd pe cap un fel de bonetă lungă ce-i acoperă și pletele. Sub imagine este un cal culcat ca simbol al slujirii lui Sarmis. Geții, recunoscuți ca luptători destoinici, se duceau mercenari pe la agiile vecinilor. Cînd Alexandru Macedon a plecat să distrugă imperiul persan, a lăsat acasă puțini bărbați iar dintre ei foarte puțini erau în stare să poarte arme. Așa că agia Macedoniei i-a chemat pe geți, besi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
un bun gospodar al neamului său trimitea solii pe la vecini să mențină legăturile de bună prietenei cu ei dar și să iscodească de nu i s-a aprins vreunuia gînduri mișele de prăduire(T 27). Pentru ase-menea misiuni trebuiau oameni destoinici și isteți care să culeagă informații și să caute limbi de taină. Se pare că Macedonia trecea prin vremuri grele pentru că Bi-seto invită pe aliații acesteia să rupă înțelegerea iar el le va asigura protecția. Prestigiul statului get era foarte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ani mai târziu unul din foștii elevi, scriitorul Sașa Pană: "...mai totdeauna cu o geantă plină de hârțoage în mâna stângă (cu dreapta binecuvânta; sătenii i-o sărutau). De unde era să știm, noi elevii, că aveam în fața noastră pe un destoinic cărturar, un neostenit cercetător de hrisoave, un colecționar pasionat de documente și manuscrise, legate de creația poporului. Într-un cuvânt - un folclorist"114. În amintirea elevilor se înscriu și alți profesori valoroși. Sașa Pană portretizează în autobiografia sa pe temperamentalul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
hiperbolizările, care denaturează figura omului nou și o asimilează, fals, aceleia a eroilor văzuți ca supraoameni. Poezia Sondorul a lui George Dan este elocventă. Iată cum descrie poetul pe muncitorul petrolist: «Sondorule pașnic, sondorule uriaș, tu ești vânătorul de balene destoinic și corabia ta pescărească, gigantică, e Valea Prahovei cu care tu navighezi pe negrele, moartele mări subterane. Sondorule cu umeri largi și pumni groși, tu azvârli harponul de trei mii de-oca, (harponul cu sfredel ce-i zici „pistangă”) tu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cînd leviatanul se pregătea s-o răpească, viteazul Perseu, prințul balenierelor și-a înfipt harponul în monstru, slobozind-o pe fată, pentru a o lua apoi de nevastă. A fost o performanță cu adevărat artistică, rareori egalată de cei mai destoinici harponiști din zilele noastre. Căci pomenitul leviatan a fost omorît din prima lovitură. Să nu se îndoiască nimeni de această poveste străveche, deoarece în antica cetate Joppa, numită astăzi Iaffa, de pe țărmul sirian, s-a păstrat veacuri de-a rîndul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
erau și ele diferite și răspundeau necesităților fiecărei comunități, astfel: în Jina, „tatăl de vecini era ales în adunarea de vecini, pe unul, doi ani. Aduna oamenii la diferite treburi”; în Ludoș „tată de vecini era ales un om mai destoinic, mai în putere. În ajun de Anul Nou era alegerea. Se alegea pe mai mulți ani, și pe zece ani. Tatăl vecinătății avea grijă să cumpere oale. Când murea cineva, era un pârgar (poștaș) al vecinătății care chema pe toată lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea tuturor neamurilor și slavă poporului Tău Israel” (Luca, 2, 29 32). Despre copilăria lui Buddha știm puține lucruri. Legenda spune că era cel mai învățat și mai destoinic tânăr din vremea sa. Despre Iisus, Evangheliile apocrife menționează mai multe amănunte și chiar unele minuni. Evangheliile canonice relatează doar un episod semnificativ. La doisprezece ani, copilul a fost dus la Ierusalim și găsit în templu, unde toți se minunau
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de gheață sau lapte de cocos cu Înghețată de fructe sau ciocolată... Ne mulțumim pentru moment să sorbim conținutul unei nuci de cocos proaspete, luată direct dintr-o grămadă de pe tarabă, al cărei capac se taie În fața noastră de mâinile destoinice ale unei femei cu fața oacheșă numai zâmbet, purtând o bluză deschisă de sub care se văd sânii pietroși și o fustă Înflorată, lipită pe șoldurile planturoase, rubensiene. Această licoare naturală ne-a redat forțele și implicit buna dispoziție. Sub un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de sentiment individual este, de pildă, plăcerea pentru o culoare sau un miros, bucuria în fața unei idei sau a unui tablou, încuviințarea involuntară pe care o poate provoca vederea unei bune acțiuni, satisfacția de a fi procedat personal în mod destoinic. Bucuria și tristețea, speranța și teama, mînia și dragostea pot apărea ca sentimente individuale. Asemenea sentimente individuale pot intra în niște asocieri din care pot să apară sentimente totale. Sentimentul total presupune trăiri de diferite feluri, ce se află într-
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ziarul „România” (1917-1918), cu a cărui administrare se vede însărcinat, o combativă, nu rareori exaltată publicistică. În 1911 se afla alături de C. Banu între cei care editează revista „Flacăra”, una dintre publicațiile de elită ale vremii, ilustrându-se ca un destoinic secretar de redacție; în urma unor neînțelegeri, în 1914 demisionează. În 1916 scoate „Ziarul meu”, de fapt o revistă „literară, socială și artistică” pe care o scrie aproape singur, iar un an mai târziu, la Iași, face să apară foaia umoristică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
călăuzitorul viu al soartei lor: Din nou partidul sprijin i-a cerut lui și minerilor din toată țara, pâinea industriei tot mai bogată să crească-n pieptul munților la șut. Stai cu partidul iarăși față-n față tu, al partidului destoinic fiu. Altădată, invocarea forței partidului este făcută prin afirmații notorii, juste prin ele înșile, dar fără fior vibrant, convingător: Partidu-ți este, Patrie, viața. în măreția simplității lui. Partidu-ți este suflul, dimineața și ți-e lumina viitorului. În primul său volum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
istoricul Paul Mihail a trecut la cele veșnice în ziua de 10 octombrie 1994, la București. A fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Căldărușani. MIHUL, ANATOLIE (1923-1999) INGINER CONSTRUCTOR Distins cadru didactic, creator de școală, prof.univ.dr.ing. Anatolie Mihul a fost un destoinic inginer constructor, inventiv și neobosit căutător al noului, autor al unui impresionant număr de construcții reprezentative, care înfrumusețează localitățile țării. Sa născut la 15 octombrie 1923, în localitatea Bălți din Republica Moldova, într-o familie de intelectuali. A urmat școala și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
unde generația mai vârstnică Își aduce aminte cu tremur ce Înseamnă să Încredințezi guvernului controlul vieții culturale, vistieria publică prin care bătea vântul era singura alternativă la impactul malefic al forțelor pieței. Sub comunism, artele spectacolului au fost mai mult destoinice decât epatante: de obicei competente din punct de vedre tehnic, dar aproape Întotdeauna precaute și conservatoare. Era de ajuns să vezi Die Zauberflöte la Viena sau la Budapesta pentru a sesiza contrastul. În perioada postcomunistă, deși s-au făcut nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Mareșal Antonescu a aprobat scoaterea meseriașilor calificați evrei din lagărele evreiești din Transnistria și punerea lor la dispoziția Comandamentului Etapelor de Est, pentru încadrarea atelierelor. Evreii vor fi constituiți în echipe de câte 20 meseriași, sub supravegherea câte unui gradat destoinic. Până la 15 Mai 1942, Comandamentul Etapelor de Est va raporta Marelui Stat Major Secția IV-a repartiția numerică a meseriașilor evrei scoși din lagăre și modul de folosire. Se arată pe verso numărul meseriașilor evrei pe specialități și județe. D.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
celelalte/ au întrebuințat sistemul chemării colective prin presă și radio. Chemarea nominală a tuturor evreilor disponibili pentru munca obligatorie nu s'a putut face nici în trecut și nu se poate face nici în prezent din cauză că mijloacele în personal /agenți destoinici/ pentru înmânarea miilor de telegrame nu ni s'au pus la dispoziție, nici în trecut nici în prezent, căci astăzi C.R.B. pentru efectivul evreilor înscriși în registrele speciale de 26.100 nu dispune decât de 2 ofițeri ș 3 subofițeri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din ceriu, și alergară la glasul lui cel propăvăduitor de mântuință. El era eroul, era idolul lor, era viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii. Sub comanda lui, rumânii cu armele în mână dezvoltară o putere destoinică de a trage admirarea și lauda celorlalte nații; vrednică de numele și sângele ce-l purta în vinele lor și de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul lui Mihaiu croia, și rumânii puind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul lui Mihaiu croia, și rumânii puind în lucrare făcea minuni. Unind pe toți rumânii într-un tot, făcu o nație mare, vrednică de recunoașterea altor nații, destoinică de a se apăra și în stare de a se civiliza. Aceasta era vremea cea mai slăvită pentru rumâni, era o epohă care prevestea pentru dânșii un veac de aur. Încă puțin și rumânii s-ar fi fericit [p. 319
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]