6,141 matches
-
auzi un sunet ce pornea din intestinele lui, o altă voce, difuză, ceva ca un tunet îndepărtat. Femeia se gândi că poate pentru Alexe venise ora cinei, se foi în fotoliu enervată. Desigur era timpul să plece, zăbovise destul, prea destul, ceva ca o amenințare surdă o îndemna să întrerupă discuția, să cedeze la repezeală, să-i accepte formal ideea numai ca să se poată urni de acolo. Privi bagheta neagră, cu încrustații simetrice ce împrejmuia marginea de sus a tavanului, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nici vorbă, mi se întâmplă că la un moment dat, spre seară, n-aș putea preciza ora, cam atunci când începe să se întunece, să-mi spun mie că a venit vremea să mă ridic și să plec acasă, am zăbovit destul, culmea e că nu mă gândesc la camera mea din casa Sidoniei, mă gândesc la un "acasă" în mod abstract. Cine din jurul meu ar putea crede că eu trăiesc această dramă a neadaptării, un minut numai, dar un minut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
forță, destulă înțelepciune ca să poată să-și clarifice dintr-odată atâtea întrebări, ca să poată găsi măcar un singur punct de plecare către calea cea bună. Trăiești o singură dată, se auzi Nina, dar dacă trăiești drept o singură dată e destul. La naiba, nu se alegea chiar cu nimic, era ca un zid de piatră nevăzut, informațiile lor ricoșau. Un alt tablou în față căruia staționau: un morman de frunze veștede, strânse lângă un coș de gunoi și el de culoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
prea mulți oameni, nu mai vreau să-i ascult, nu mai vreau să-i cunosc, nu mai am urechi pentru poveștile lor, ale mele îmi sunt de ajuns, am un fel de oboseală mentală, în cap e tixit... am vorbit destul despre mine, dar eu pentru mine am devenit de foarte puțin timp un exemplar interesant pe care îl studiez la modul foarte serios, ca și cum l-aș fi îmblânzit cumva prin epuizare, ca pe tauri în arenă, ca pe cai, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
va fi ceva mai bun decât ar fi fost în mod normal și asta din cauza că deunăzi i-am tăiat macaroana. — Hmm, făcu Adrian. — Pareți sceptic, remarcă Fanny. — Ei bine, Șam și cu mine ne cunoaștem de secole. Nu-i destul să-i tăi macaroana ca să-l schimbi. În studenție ați fost colegi, nu-i așa? se interesa Fanny. — Da. Am fost colegi de grupa încă din prima săptămână. Am ajuns de nedespărțit. Locuiam împreună, redactam o revistă împreună, scriam împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
noapte. Sub așternut, eu mă frământ ca pe jar, gândindu-mă că astăzi n-am făcut nici o faptă demnă de vârsta mea. Deplin mulțumită, mă consolez totuși cu gândul c-am ajutat-o pe mama, dar nu mi se pare destul. Acest timp pierdut în zadar, această zi în care n-am făcut nimic, mă nemulțumește. La fel cum a spus și poetul: ,,Cât timp tu n-ai făcut nimic, o dată Pământul s-a-nvârtit odată Și doară nu-i atât de mic
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
care ne încântă la toți privirile. Oamenii și-au început lucrul de primăvară. Ară pământul, lucrează în livezi. Ce să mai vorbim, odată cu sosirea primăverii a crescut și puterea de muncă a oamenilor. Elevii sunt acum în vacanță. Au timp destul să se bucure de frumusețile primăverii și își amintesc cu plăcere de ziua măicuțelor lor și a mărțișorului. Așteaptă cu nerăbdare ouăle roșii, adică Sfintele Sărbători de Paște. Și iată cât de multe bucurii ne oferă primăvara. Este cu adevărat
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
De fapt nici eu. Pentru că ieșind eu de la Dionisie Precup, maistru și pensionar, Îmi venea să zbor. Dacă aș fi Încercat pe loc, aș fi reușit. De când Îmi doresc eu să văd orașul de sus? Socotind Însă că n-am destul carburant la bord, am intrat cum ți-am spus la „Minerul”. Am alimentat și... Ce să vezi? M-am pomenit În stradă cu inima ușoară și aripile grele. Am rămas la sol de unde Îți și telefonez. Alo, mă auzi? Alo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sergent De generali nu mai poate fi Vorba A strigat adunarea dând Cum se cuvine bază Tocmai pe nevastă-sa deoarece Precum aiurea așa și la noi Femeile sunt luptătoare Se zice Eu n-am observat Poate n-am pătruns destul În câmpul de luptă ars De soare cu puțină vegetație Mai mult iarbă Ai fumat și tu din ea În țigări De ziar, cum altfel, după război Viața era grea Iar ziarele gemeau de victorii. Poemul ar fi continuat Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
așa credea Getonul care Își asumase În Întregime chletuielile și procedura legate de deschiderea reprezentanței dacă se găsea un spațiu potrivit, cum cu siguranță era cabana din grădină. După 25 februarie urma să vândă primele antene. Până atunci, Îi rămânea destul timp ca să savureze Întoarcerea acasă, fie și temporară. Nu mai hoinărise demult prin oraș. Își anunță plecarea, promițând În același timp o Întoarcere timpurie. Pretextul ieșirii era plauzibil: cumpărarea câtorva ziare. Ai săi le citeau o săptămână: trăiau ca Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În clipa asta, nici aici nu e mai bine, zise Petru. Nu știa ce să creadă: simplă relatare sau confesiune? Banală Întâmplare sau provocare demonică? Ce-ar fi să urcăm? Nici măcar n-am stat de vorbă... Socotesc că am vorbit destul pentru doi oameni care se Întâlnesc din Întâmplare... Te conduc până la ușă dacă vrei. Pentru siguranță... Dacă vrei... Petru oftă ușurat. Totul e bine când se termină În pat. Toate plimbările lor sfârșeau așa și nu vedea nici un motiv ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bine așa decât să trăiască de una singură dezamăgirea unei Întâlniri ratate. Chiar dacă totul nu era decât o Închipuire. Se gândea că spirala scării de piatră ducea de bună seamă În pod și de acolo În cer unde era loc destul pentru un dans, două chiar, Înainte de cupa de șampanie a Anului Nou de care Îi mai despărțeau o singură zi. Apropie pick-up-ul vechi al lui Szántó de geamul larg deschis al atelierului, alese un disc, reglă volumul și tonalitatea, manevrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ție și alor tăi! Să chem un taxi? Întrebă Marta cu o voce În care iluzia unui refuz nu Își găsea loc. Te rog, zise Flavius-Tiberius. Cum cu siguranță la acea oră toate firmele erau luate cu asalt, Îi rămânea destul timp să se Îmbrace și să tragă o folie de plastic peste farfuria unei antene. Cu o chestie ca asta ești scutit de orice obligație, chiar dacă era vorba doar de o prezentare și nu de un cadou. În fond, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu bandă elastică, fiecare pe punctul de-a se rupe ca un aluat și brăzdat de petele negre ale literelor, de venele albastre ale cernelii. Nu stătusem în ploaie foarte mult, dar la ce cantitate de apă cădea fusese evident destul. Mult prea mult. Camuflajul meu exterior, vesta mea antiglonț conceptuală era de nefolosit. Rahat. Nu, nu era o situație critică, dar eram nevoit să zbor cu trei motoare până când aveam să înlocuiesc scrisorile. Totuși nu era ca și când n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
netemător acolo unde nici un alt aparat foto n-a mai fost. Îmi amintea de Buzz Lightyear 1. — Poți să faci o încercare cu el, dacă vrei, mă invită Clio. După ce-l cumpăraserăm, merseserăm în portul Naxos să bem ceva. Aveam destul timp de pierdut înainte să vină autobuzul care să ne ducă înapoi la tabără. — Ai putea să îngenunchezi la malul apei și să bagi capul înăuntru. — Pentru o fată care știu că a văzut Fălci de cel puțin două ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
N-am vrut să vă supăr. Îmi pare rău. El nu răspunse în nici un fel, stătu doar acolo, uitându-se la mâinile sale de pe genunchi, cu cămașa transpirată lipită de corp, sub coastele surprinzător de vizibile. Și părul își pierduse destul din formă și stătea lipit pe alocuri de cap și de frunte. O picătură de sudoare i se scurse pe lentila stângă a ochelarilor de soare și căzu. Am așteptat în tăcere. — Îmi pare rău, spuse el într-un sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ca o peliculă de film. Focul se stinsese, rămânând doar o grămadă portocaliu-deschis, așa că mi-am tras sacul de dormit până sub nas. După previziunile lui Scut, mâine avea să fie ultima mea zi de grație. Până poimâine, ludovicianul avea destul timp să găsească drumul de întoarcere din explozia bombei de litere care tulburase fluxurile. Atunci trebuia să mă retrag în spatele personalității lui Mark Richardson, să instalez din nou dictafoanele. Astăzi, Eric Sanderson ieșise la suprafața lacului precum acoperișurile și turlele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de anul ăsta și apeluri reale, întâmplări actuale. Or să-l țină la suprafață, așa cum vrem noi. Sprijinindu-mă de peretele cabinei, m-am ridicat în picioare. Butoiul aluneca și țopăia pe apă înaintea noastră. — Nu pare să-l încetinească destul. Nu, dar n-o să poată continua așa mult timp. O să mai leg unul de el, doar ca să fim siguri. Cum te descurci cu nodurile? — Păi, mă descurc... Am tăcut, arătând peste umărul doctorului, în largul mării. El se întoarse chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
eu am ieșit din cabină pe punte. Acolo era, uriașă și reală și în mijlocul mării: insula. Am scos pachețelul din buzunar și m-am luptat din nou cu coconul de bandă adezivă. În cele din urmă, am reușit să rup destul din ea, să desfac plasticul și să scot vederea. Imaginea se schimbase. În locul insulei stâncoase, brun-roșcate, pe care mi-o aminteam, vederea înfățișa acum o imagine în alb-negru cu o casă mică, terasată. Casa Primului Eric Sanderson. Casa mea, locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Pot sé mai fac unu, dacé vrei. - Nu-l faci tu, ce-mi spui tu mie? Hai, fé-l, da nu-l face tu așa... fé-i acolo ceva, sé se vadé... - Lasé-l În pace Bohanțov! Ce nu puteti Împérți acolo?! nu destul cé sînteți proști ca niște vaci, dar nici nu sînteți atenți la lecție! Vaculovski, ce nu puteti Împérții acolo? Ce v-ați ascuns În bancă aceea? Ia, hai, mutați-vé voi de-acolo! Lozinskaia, Katereva, ia, treceți voi, fetele, acolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Închidea la loc, céci praful se adună tot mai mult si toti credeau cé praful intré de afaré prin oblon În autobuz și trebuia sé-l Închidé. De fapt praful se ridică din autobuz, de pe jos și de pe sub scaune céci era destul acolo. Șasa urmérea șuvițele de praf cum se ridicé și se Îndreapté spre luminé. Totuși era mai bine cu oblonul deschis céci dacé praful nu dispérea, totuși mai intră aer rece și curat de afaré. Afaré era aer rece și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dar nu cézu nici de data asta. Se lésé pe spate și-și dédu și capul pe spate sé vadé În urmé și ridicé și-un picior În sus. Séri repede jos céci scépé o sanda. Aduse buruian la porc destul, așa cum fécea În fiecare sîmbété, cînd aducea mai mult, ca sé aibé și pe a doua zi, duminicé, cînd avea plan de joacé. Stétu și se gîndi, si vézu cé n-are cu cine sé se joace, céci se séturase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
liberé și avem manuale și medicamente și périnții noștri au cu ce sé ne Îmbrace. Cu toate cé eu aș fi vrut foarte mult sé-l véd pe Vladimir Ilici, sé mé ajute că pe Tania. - Dar de ce? Nu te ajuté destul? - Chiar foarte mult, Nadejda Petrovna, dar numai așa că sé-l véd, cé el era așa de bun... - Mai știe cineva vreo poezie? Șasa vrei sé spui tu? „Da a fost copil și Lenin...” Hai spune, Șasa. - Eu vreau sé spun un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dupé ce séri gardul de dupé garaj, care dédea Într-o grédiné cu toaleté de scînduré, Nicolai Arsenievici se bégé În toaleté și rémase În singurétate. Strigétele colhoznicilor se auzeau tot mai departe și, cînd simți cé s-au Îndepértat destul și vocile se auzeau vag de tot, Nicolai Arsenievici ieși din toaleté, séri gardul Înapoi În stradé și de acolo, pe ulițe, pe lîngé casa lui Valerii Petrovici, școala cea micé cu toaleté de lemn, prin cimitir și cazangerie, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
echipat pentru a instala un management de administrare a riscurilor și un sistem de control intern eficace în cadrul organizației. Oameni competenți și cu experiență ar trebui să aibă un loc în comitetul de audit și să se asigure că au destul timp și resurse pentru a îndruma și monitoriza contabilitatea, auditul, responsabilitatea, valorile etice și aranjamentele de guvernanță, fără a se isca vreun conflict de interese - real sau probabil. Guvernanța corporativă 84 În ultimii ani, rolul comitetului de audit a fost
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]