1,201 matches
-
veniturilor se face în mod egal. 183. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun pe cote-părți se repartizează între coproprietari proporțional cu cotele deținute de aceștia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun în devălmășie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condițiile în care în contractul de cedare a folosinței se menționează că partea contractanta care cedează folosință este reprezentată de coproprietari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191846_a_193175]
-
veniturilor se face în mod egal. 183. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun pe cote-părți se repartizează între coproprietari proporțional cu cotele deținute de aceștia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun în devălmășie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condițiile în care în contractul de cedare a folosinței se menționează că partea contractanta care cedează folosință este reprezentată de coproprietari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211651_a_212980]
-
Intră-ies cohorte de inși cu cele mai bizare fizionomii. O matroană, veselă nevoie, tot ștampilează petice de hârtie, eliberând certificatele de revoluționar. (Nici o aluzie la al nostru Bebe...) Mujicii soldați-revoluționari cutreieră cele 1100 camere ale Palatului de Iarnă, într-o devălmășie a jafului. Percheziționați, la ieșire, își deșartă din buzunare trofeele - linguri, furculițe, cuțite, câte un polonic. în sala Congresului socialist, Lenin se agită: "Revoluția socialistă a triumfat!" Tacâmurile furate au fost recuperate la timp de noii stăpâni. "Konieț". În sală
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
moșie de nimenea atinsă dupre zisa Domniei mele; lor și copiilor lor și nepoților lor și strănepoților; și oricui din ei se va întîmpla moarte, moșia să nu se vânză, ci să treacă la cei rămași. Proprietatea inalienabilă și în devălmășie e răzășia veche. "Moșiile răzășești s-au împărțit și se împart și acum pe câți răzeși sunt și se cuvine fiecăruia partea sa", zice un răspuns al Divanului. Proprietatea mare se datorește unei alte ordine de lucruri. Pământurile domnești pustii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ele au fost restituite familiei, pe principiul că nu tot neamul se hiclenise odată cu Mihul. Ion Donat a remarcat, în studiul său despre domeniul domnesc din Țara Românească, faptul că domnul “da familiei celui ce se hiclenise averea moștenită în devălmășie, cu drepturi egale de către toți membrii acesteia”. Așa s-ar explica de ce Buciumenii se afla în stăpânirea Marușcăi și a lui Dragoș Stănigescul. Un alt sat, Heciu, pe care Mihul logofăt îl cumpărase de la Oană Popișco, la 20 iunie 1453
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de trei sate, două din opt cazuri se împart. Din patru moșii de patru sate se împarte unul. Și chiar dacă nu se împarte acum, se dă, de exemplu, un privilegiu de întărire pentru patru sate, dar moșia este stăpânită în devălmășie de doisprezece inși, frați, surori, nepoți (7 ianuarie 1491). Singurul document în care este vorba de o moșie formată din 5 sate se împarte între moștenitori în patru părți (6 noiembrie 1491), iar o moșie de 12 sate se împarte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primului născut, la noi au drept de moștenire toți copiii boierului și cum, în epocă, unele domenii erau moștenite de un neam întreg, a existat posibilitatea, la un moment dat, ca unii să dorească să iasă din această stăpânire în devălmășie, cum scria H. H. Stahl. Boierul mai putea să împartă moșia înainte de moarte sau împărțirea se făcea după. Exemplul cel mai semnificativ îl prezintă domeniul Craioveștilor, cel mai mare domeniu cunoscut până acum, care număra peste 120 de sate. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de zile în șir, cu Roznovanu Rosetti, care voia să pună stăpânire pe satele lor. La începutul secolului XIX-lea, vrâncenii au reușit să câștige procesul cu marele boier. În rândul satelor răzeșești, au ajuns și sate boierești. Stăpânite în devălmășie, numărul stăpânilor crește, aceștia sărăcesc și ajung în rândul răzeșilor. Constantin Cihodaru era de părere că “obștile răzeșești din această zonă (dintre Carpați și Prut, din Țara de Jos) sunt atestate ca având la bază o proprietate funciară boierească”. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Răzenii erau datori să-l slujească pe domn, sub comanda lui Gangur, pârcălabul de Orhei, sub ordinele căruia mergeau și locuitorii din satele care erau arondate acestei cetăți. Din secolul al XV-lea avem cete de boieri care stăpâneau în devălmășie un domeniu, cetele formate din oameni liberi. Din secolul al XVI-lea, avem documente care ne îngăduie să vorbim despre cetele militare boierești. În ceata militară boierească intrau rudele boierului. Boierii aveau slugi la curtea boierească, datoare să păzească curtea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce am primit, din sursă discutabilă, un mesaj relativ alarmant. Un ultimatum. Așadar! Suntem extrem, extrem de curioși! Dacă va fi..., ce va fi mâine? Sfârșitul ordinii lucrurilor și al omenirii? Dihotomia, suma și rezultanta tuturor anomaliilor? Regresiunea? Destrămarea? Spargerea? Entropia, devălmășia, nimicirea și stingerea triumfătoare? Tohu-Bohu? Götterdämmerung? Ragnarok? Sau, nu? Chiar și sosirea ta dă de gândit, la o adică... Lămurește-ne, rogu-te, Îngere! Acum! Te ascultăm! Acestea sunt exclusiv cuvinte ale voastre. Sunt expresii care vă aparțin și care
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ce te faci cu accesul spre baie? Doamna cum stă cu vezica? Nepoțica mai face la oliță? S-ar supăra doamna dacă ar folosi și ea olița În caz de nevoie? Ca să nu mai spunem că e o apropiere, o devălmășie, o lipsă de intimitate absolut grotescă. E ofensată și nu Înțelege, i se pare că exagerezi. Dar unde să fie doamna acum? Probabil că la plajă, unde ar putea, Îți răspunde răstit. Enervarea Îți dă un fel de amețeală și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de cenușă și muțenia tot le Încetinea mințile și trupurile. La un șleau mai adânc din mijlocul drumului, carul se smuci cu scârțâieli ascuțite și prelungi; grămada de draci tresăltă și ea cu putere, scârbavnicele trupuri se potriviră altfel În devălmășia lor, dar nu se treziră. Numai ochii unuia se deschiseră pe jumătate cătând, goi, la cei Înșiruiți pe dreapta drumului. Și aceia se cam Înfiorară. Tot la opintirea carului, codirla se rupse dintr-o țâțână și pe dracul ce dormea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
gospodărie reprezintă o contribuție importantă la realizarea sarcinilor și la dobândirea bunurilor comune. Soții administrează, folosesc și dispun împreună de bunurile comune încât, drepturile și obligațiile ce le revin fiecăruia au același conținut. b. Obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie Spre deosebire de reglementările legale anterioare cu privire la obiectul dreptului de proprietate personală și individuală, cuprinse în legea fundamentală Constituția din 1965 prin care se stabilea în mod limitativ sfera bunurilor ce puteau alcătui obiectul acestui drept și pe cale de consecință, a însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
obiectul dreptului de proprietate personală și individuală, cuprinse în legea fundamentală Constituția din 1965 prin care se stabilea în mod limitativ sfera bunurilor ce puteau alcătui obiectul acestui drept și pe cale de consecință, a însăși dreptului de proprietate comună în devălmășie, în condițiile noilor reglementări, soții, pot dobândi, împreună, în timpul căsătoriei, orice bun ce pot face obiectul proprietății private și se află în circuitul civil. Pe parcursul anilor, s-au adăugat o serie de interdicții, restricții și formalități, cu privire la circulația bunurilor imobile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și cele rurale, precum și construcții, a dus reintroducerea lor în circuitul civil general, putând fi înstrăinate în condițiile stabilite de Codul civil și alte acte normative emise după decembrie 1989. * În actuala reglementare, obiect al dreptului de proprietate comună în devălmășie, îl pot constitui și terenurile ( conform dispozițiilor Legii nr.18/1991, privitoare la fondul funciar), precum și construcțiile. În cadrul construcțiilor, un loc aparte îl ocupă casa de locuit care reprezintă unul din principalele bunuri ce alcătuiesc obiectul dreptului de proprietate al
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dreptului de proprietate exclusivă al acestuia. Într-adevăr, sub acest aspect, în art.31 lit. f din C.fam, se prevede că este bun propriu și bunul în care a trecut această valoare. Constituie obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie, și lucrările de reparații și îmbunătățirile efectuate de către soți cu mijloacele comune la imobilul bun propriu al unuia dintre soți, în măsura în care acele lucrări nu au dus la transformarea lui esențială într-un bun nou, cu totul deosebit de cel inițial. În
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în așa măsură, încât a devenit un bun nou, cu totul deosebit de cel inițial, imobilul trebuie considerat ca dobândit în timpul căsătoriei și potrivit dispozițiilor art.30 alin.1 din Codul familiei 51, el constituie obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie. Dreptul de proprietate în devălmășie al soților poate avea ca obiect toate bunurile mobile și imobile susceptibile de apropiere, dacă au fost dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți și nu fac parte din categoria bunurilor proprii ( art.31 C.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
devenit un bun nou, cu totul deosebit de cel inițial, imobilul trebuie considerat ca dobândit în timpul căsătoriei și potrivit dispozițiilor art.30 alin.1 din Codul familiei 51, el constituie obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie. Dreptul de proprietate în devălmășie al soților poate avea ca obiect toate bunurile mobile și imobile susceptibile de apropiere, dacă au fost dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți și nu fac parte din categoria bunurilor proprii ( art.31 C. fam. ). c. Bunurile soților Art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
realiza statul dreptul său asupra bunurilor pe care soțul inculpat le are în comunitate. În baza hotărârii de condamnare a soțului inculpat cu pedeapsa confiscării averii, statul devine proprietarul bunurilor sale proprii și al bunurilor comune, ce le are în devălmășie cu celălalt soț. Statul nu este creditor și nu va putea cere împărțirea bunurilor comune, în timpul căsătoriei, dar el, prin efectul hotărârii de condamnare cu pedeapsa confiscării, a dobândit un drept de proprietate asupra bunurilor soțului inculpat, s-a substituit
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în care numai unul dintre soți este de bună credință; * efectele căsătoriei putative sunt reglementate nu numai de art.23 alin.1 C.fam., ci și de art. 24 alin. 1 din același cod. Dat fiind că proprietatea comună în devălmășie presupune cel puțin doi titulari, soțul de bună credință este codevălmaș cu soțul de rea-credință care beneficiază astfel de comunitatea de bunuri. Din interpretarea dispozițiilor din art. 23 și 24, C. fam. rezultă că numai soțul de bună credință se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
că, în cazul nulității absolute, instanța constată nulitatea căsătoriei. Foștii soți vor fi considerați că nu au fost căsătoriți niciodată, drepturile și obligațiile încetează (obligații de întreținere, fidelitate, numele, dreptul de moștenitor al soțului supraviețuitor, calitatea de soț, proprietatea în devălmășie). Prevederile art. 48 din Legea 119/1996 referitoare la actele de stare civilă arată că, din oficiu, instanțele au obligația de a comunica hotărârea de nulitate absolută sau relativă a căsătoriei la serviciul de stare civilă de la locul unde a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
bunuri este un efect legal al căsătoriei și deci bunul dobândit de oricare dintre soți, în condițiile precizate este comun chiar dacă numai unul dintre ei a contribuit efectiv la acea dobândire"107. Nașterea și menținerea raporturilor de proprietate comună în devălmășie sunt determinate de existența căsătoriei. Existența în timp a dreptului de proprietate comună în devălmășie este determinată de durata căsătoriei. Trăsăturile esențiale ale regimului comunității de bunuri, reglementat de prev. C. fam. il caracterizeaza pe acesta ca pe un regim
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în condițiile precizate este comun chiar dacă numai unul dintre ei a contribuit efectiv la acea dobândire"107. Nașterea și menținerea raporturilor de proprietate comună în devălmășie sunt determinate de existența căsătoriei. Existența în timp a dreptului de proprietate comună în devălmășie este determinată de durata căsătoriei. Trăsăturile esențiale ale regimului comunității de bunuri, reglementat de prev. C. fam. il caracterizeaza pe acesta ca pe un regim : > legal > unic, deoarece legea reglementează și îngăduie numai acest regim; > obligatoriu, deoarece legea nu admite
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
poate numi un sechestru judiciar, care poate fi chiar unul din soți. Soțul care se consideră păgubit trebuie să facă dovada înstrăinării bunului în condiții nelegale. d) Data încetării comunității de bunuri Nașterea și menținerea raporturilor de proprietate comună în devălmășie sunt determinate de existența căsătoriei între soți. Comunitatea de bunuri a soților nici nu se poate naște înainte de încheierea căsătoriei și nici nu poate dăinui după încetarea ei114. Comunitatea de bunuri a soților nici nu se poate naște înainte de încheierea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
La efectuarea partajului bunurilor comune ale soților trebuie luată în considerație valoarea pe care o au aceste bunuri la data când s-a introdus acțiunea de împărțire, iar nu valoarea lor de la data la care a luat naștere starea de devălmășie. Trebuie avut în vedere aspectul uzurii fizice și morale a bunurilor în perioada cât a durat starea de devălmășie. Evaluarea bunurilor se face în momentul partajării. În cazul în care, de la despărțirea în fapt, bunurile au rămas în folosința unuia
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]