1,918 matches
-
despre situații În care unii membri, veniți mai târziu Într-un grup deja coerent, Încearcă să ocupe un loc central prin minarea poziției fondatorilor. Strategia lor este intimidarea primilor organizatori, etichetându-i ca reprezentând vechiul, o etapă depășită, Încercând să devieze atenția de la proiectul inițial, minimalizându-l, schimbându-i finalitățile, reorientându-l. Tactica la care recurg este aceea de a manipula prin culpabilizarea grupului și prin organizarea unei opoziții frontale, agresive și vulgare, mizând pe pasivitatea și tăcerea majorității, asimilând acest comportament
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
consideră reprezentanți ai unei opoziții care trebuie să-i propulseze În locul celor Înlăturați. Sirota interpretează acest tip de conduită ca o revoltă a adolescenților În criză față de tatăl lor. Efectele traumatizante asupra grupului pot fi Însă importante și Îl pot devia de la drumul său; 7. descalificarea altora pentru a profita sau a se bucura. Sirota relatează un caz Întâmplat În timpul unui stagiu de perfecționare a formatorilor, când unul dintre coorganizatori declanșează un atac agresiv contra Întregului grup, a cadrului instituțional, a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Nobel pentru chimie din 1908 (Soddy a primit și el, mai tarziu, Premiul Nobel, după ce avea să înregistreze cea mai are realizare a sa). Rutherford a observat că particulele α rapide pot să străbată o plăcuță subțire de aur, fiind deviate de la traiectoria liniară. Această sugera că atomii de aur, departe de a fi obiecte țări, impenetrabile, ca niște “bile miniaturale de biliard“, cum crezuseră înainte oamenii de știință, erau “moi” în interior. Părea că micile particule alfa pot patrunde prin
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
sociologic au operat cu teoretizări care au substituit societății sisteme sau structuri sociale supraordonate în care individul uman singular nu era decât un nod într-o rețea a socializării cu o logică strictă a determinărilor și constrângerilor. Analiza sociologică a deviat astfel într-un sociologism fără subiecți sociali și cu o focalizare exclusivă pe principiile constitutive și reproductive ale ordinii sociale. Astfel de abordări și teoretizări au fost contracarate mai ales prin sociologia comprehensivă a acțiunii inițiate de Max Weber. Holismului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în eșantioanele investigate și în demonstrațiile avansate despre emergența valorilor postmaterialiste. Cel mai adesea însă, în sociologia occidentală, societățile comuniste sau postcomuniste au fost lăsate de-o parte sau au fost simplu invocate ca ilustrări exotice ale unor configurări ce deviau în mod substanțial de la norma tacit admisă a traiectoriilor dominante ale dezvoltării postindustriale. Ceea ce urmăresc să demonstrez în continuare este că astfel de analize diferențiate ale tranzițiilor societale, atât de puțin interesate de o cuprindere teoretică într-adevăr comprehensivă, trebuie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în jos lochul, zmucit de valurile ce se rostogoleau fără încetare. Ă Ține-l bine! Deodată saula prea încordată se rupse și rămase ca un șarpe lung pe apă: lochul nu mai era! Ă Am sfărîmat sextantul, fulgerul mi-a deviat acele busolei, iar acum marea zăludă îmi rupe saula lochului. Dar Ahab se pricepe să repare totul. Trage, tahitianule, iar tu, omule de pe insula Man, înfășoară! Să vină dulgherul și să-mi meșterească un alt loch - iar tu, matisește saula
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Viața românească, Flacăra, Contemporanul). Spre sfârșitul lunii februarie, Însă, Flacăra trage un semnal de alarmă asupra nuvelei În discuție, semnal venit din partea „criticii de massă”; nimeni nu-l bagă În seamă; după exact o lună, Flacăra revine, justițiar și categoric, deviind cu totul albia interpretărilor critice spre un negativism virulent nu numai asupra nuvelei lui Marin Preda ci și asupra unei bune părți a prozei. Dar să dăm citire documentelor celor mai reprezentative pentru acest caz, În ordinea producerii lor. Noiembrie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oamenilor este făcută de pe poziții empirice burgheze, fără sublinierea esențialului, posibilă numai prin cunoașterea științifică a legilor dezvoltării societății. (Ă). Vechiul Înăbușe noul. Și fără lupta dintre vechi și nou acțiunea nu poate decât să stagneze, să sucombe, sau să devieze În episoade lipsite de Însemnătate. Așa se Întâmplă lucrurile În romanul Sandei Movilă, unde atenția cititorului este mereu abătută de la problemele de bază ale zugrăvirii conflictului de clasă la zeci de episoade sterile, cuprinzând certuri, bătăi, inventarierea expresiilor necuviincioase ale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
perspective. (Ă). Aplicând această indicație la problemele literaturii noastre actuale, ni se pare evident că există o legătură organică Între succesele construirii socialismului În țara noastră și succesele literaturii noastre În general, succesele În special. (Ă). * Între timp, Geo Dumitrescu deviază discuțiile de la poezie, propuse de Contemporanul, spre proză, prin campania declanșată Împotriva naturalismului. Printre criticii care n-au sesizat naturalismul În nuvela Ana Roșculeț de Marin Preda, Geo Dumitrescu Îl pomenea și pe Horia Bratu, unul din cronicarii Contemporanului. Pe lângă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o risipă de inteligență umană la fel de complicată cum poți găsi oriunde, în afara unei agenții publicitare. Frecventele stop-cadre joacă, în The Long Goodbye, un rol paradoxal. Ne-am aștepta, poate, ca niște paranteze de acest tip să dilueze dramatismul întâmplărilor, să devieze tensiunea în spații adiacente. În realitate, pe lângă funcția de a adăuga noi tușe la portretul în construcție al eroului, ele sunt punți de legătură între diversele niveluri ale cărții și nituri ce conferă unitate și profunzime meditației despre existență, care
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și Pontalis (1967) subliniază pe bună dreptate importantele diferențe care există între raționalizare (în care intervin mecanisme intelectuale complexe), întoarcere asupra propriei persoane (care constituie un „destin” al țintei pulsionale), anulare retroactivă (operație compulsivă) și sublimare (în care pulsiunea este deviată către un scop non-sexual, vizând diferite obiecte valorizate social). A. Freud distingea și ea tehnicile (cum sunt izolarea și anularea retroactivă) de adevăratele procese instinctuale, cum ar fi regresiunea, transformarea în contrariu și întoarcerea asupra propriei persoane. Astfel, ne putem
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și la cele eșuate: - apărările reușite - și pe care Fenichel le desemnează prin termenul generic sublimare - nu blochează descărcarea unei pulsiuni. În schimb, se înregistrează o înlocuire a obiectului pulsiunii și/sau o modificare a scopului acestei pulsiuni, care este deviată spre o țintă non-sexuală. În această categorie intră și alte apărări, cum sunt trecerea de la pasivitate la activitate sau transformarea în contrariu; - apărările care eșuează sunt, după Fenichel, patogene, întrucât eul le utilizează foarte frecvent sau chiar încontinuu pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dat, per total, rezultate destul de slabe. Trybuna amintește chiar că cele 1.953 de „societăți ale nomenklaturii” acceptate ca „atare” nu constituiau decât 10% dintre societățile Înregistrate În 1990 și că nu este o Întâmplare faptul că Justiția și-a deviat ancheta, din lipsă de probe, către alte tipuri de societăți private. Chiar dacă presupusul caracter ilegal al spolki nomenklaturowe a fost recuzat, mai ales de către beneficiarii lor, realitatea nu lasă loc niciunei Îndoieli. În cele 1.953 de Întreprinderi evocate, proporția
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
revoluționare în munca sa. Aceasta a permis elementelor dușmane să-și desfășoare activitatea lor vrășmașă intereselor statului (...). Plenara a stabilit că tov. Ana Pauker a avut o poziție de sprijinire a devierii de dreapta a lui V. Luca, că a deviat ea însăși de la linia partidului în problemele agriculturii și colectărilor, de care răspunde față de Comitetul Central al partidului și de guvern. Aceasta s-a manifestat îndeosebi prin întârzierea organizării întovărășirilor de lucrare în comun a pământului (tip T.O.Z
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
șterse și altele ejusdem farinae, în operele literare. În ultima parte, se dau două liste cu exemple negative ale celor care încă nu sunt „înarmați” cu știința marxism-leninistă: Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Aurel Baranga, N. Jianu și ale acelora care deviază, prin absenteism, de la linia activ-luptătoare a frontului literar: Traian Șelmaru, Ion Vitner, Marcel Breslașu, Maria Banuș. Îmi vine în minte acum cât de activi erau primii trei, dar și Traian Șelmaru și M. Breslașu încă din toamna lui 1944, apoi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
între evenimente (Bruner, 1991). Cercetarea narativă a autobiografiilor sugerează că bărbații construiesc narațiuni într-o manieră diferită față de femei. Bărbații au tendința de a schița intrigi bine definite, ce se conformează definiției „poveștii bune” (Bruner, 1991), în vreme ce femeile tind să „devieze” de la normele literare și să construiască narațiuni pe mai multe dimensiuni (vezi Gergen, 1992). Cercetările întreprinse asupra unor astfel de narațiuni scrise nu au fost completate cu studii asupra narațiunilor orale. Scopul capitolului de față este astfel acela de a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fel de prefață la relatarea propriu-zisă a episodului, și apoi se abate de la subiect pentru a descrie perioada respectivă cu ceva mai multe detalii și ca să localizeze incidentul atât temporal, cât și în context. Revine la o descriere a accidentului, deviază apoi pentru a explica ce s-a întâmplat de fapt din perspectiva martorilor și abia după aceea relata accidentul în sine. Încă o dată, se abate de la descrierea accidentului pentru a menționa cine a fost șoferul, cine au fost pasagerii și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ar neglija pe minor, care, discret, ar putea să intre fără probleme. În vis, deplasarea procedează la fel. Ea păcălește cenzura (gardianul), făcându-l să creadă că pericolul este într-un anumit punct (în realitate inofensiv), pentru ca ea să-și devieze supravegherea și să lase să scape conținuturile esențiale. Iată de ce, în vis, detaliile au o mare importanță și constituie deseori cheia. 4. Simbolizarea Rămâne un ultim element, și nu cel mai lipsit nesemnificativ, care duce la opacitatea visului: simbolizarea. Visul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
asupra modului în care este aranjat materialul; organizarea sau modul de aranjare a conținutului este potrivit cu subiectele și cu auditoriul căruia îi este destinat; unitățile de instrucție sau subiectele mari sunt subdivizate în subunități și sub-subiecte derivabile logic; sub-subiectele nu deviază de la subiectul principal, fiind în legătură cu acesta; organizarea componentelor trebuie să fie bine legată în tot cursul; spre exemplu, fiecare modul trebuie să aibă următoarea structură: introducere, obiective, motivație, direcții, texte explicative (care să includă activități de învățare, cum ar fi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fără a pune Însă total Între paranteze teologia. Mă voi opri asupra câtorva termeni cheie. Hamartanein Contexte precreștine ⎯ Sensul inițial este acela de „a greși ținta”; În Iliada există un compus, aphamartano (5,287). O săgeată ori o suliță este deviată, fără a se menționa cauza: intervenție divină, cel mai des, dar și eroare umană, provocată Însă tot de zei; 11,233 sau 8,331. ⎯ Tot la Homer apar sensurile următoare: „a nu se Întâlni”, așadar, „a rata ținta și dintr-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
caracterizând prozele de debut, este imprimată și romanului Casa și memoria lui Avram Procator (1999). Toponimia, chiar dacă ușor modificată, îngăduie localizarea acțiunii într-un anume sat din preajma Lugojului. Prozatorul reia tradiții locale, „povești” în care puținele repere ale realului sunt deviate de proiecția în fantastic, uneori deformată până la grotesc. În prim-plan romanul urmărește „formația”, creșterea și devenirea lui Avram Procator, dar acesta este doar un pretext de rapel la tradițiile orale ale satului. Aceste tradiții, personajul le leagă și le
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
atâta sârguință în abisalitate ca B., meritul romancierului fiind acela de a o face într-o manieră de o mare consistență artistică. Ca și substanța, modalitatea literară a romanului funcționează prin deviere și, mai ales, prin amestec între opuși. Se deviază dinspre grotesc spre burlesc, dinspre baroc spre parodic, dinspre sensul aproximat spre un alt sens aproximat, și se împletesc inextricabil realul cu imaginarul, adevărul cu minciuna, fantasticul cu banalul, tonul farsei cu tonul tragic, artificiul cu autenticitatea, livrescul cu senzorialul
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
permanență într-o stare de flexie (fig. 32). HALLUX VALGUS (latinism) - Deviația în abducție însoțită de rotirea degetului mare de la picior în așa fel încât fața lui dorsală privește supero-intern. Ca factori favorizanți pot fi: primul metatarsian mai scurt și deviat în varus (anomalie congenitală); halomegalie; contractura abductorilor halucelui sau hiperlaxitate ligamentară și hipotonie musculară (agravate prin artrite reumatismale); încălțăminte nefiziologică. Echilibrul sistemului musculo-tendinos, care asigură stabilitatea halucelui, treptat este compromis, în sensul că sesamoidele se deplasează în lateral, către primul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
medianul), mâna strânsă (degetele sunt flectate în palmă, iar extensia nu poate fi efectuată), mâna în atitudine bizară (podul palmei este adâncit, medianul flectat, fără posibilitate de mișcare). Pentru mâna reumatică, cele mai frecvente diformități sunt: degetele II-V sunt deviate de partea cubitală, ca urmare a distensiei și retracțiilor ligamentelor colaterale. La nivelul policelui, diformitatea este prin relaxarea scurtului extensor și alunecarea cubitală a lungului extensor; diformitatea în gât de lebădă constă în flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; degetul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
parte cu labirintul distrus; în sindromul vestibular periferic, poziția capului în raport cu trunchiul influențează sensul căderii, ceea ce nu se întâmplă în sindromul vestibular central; dacă tulburările de echilibru dinamic (în mers) sunt accentuate, bolnavul prezintă deviații în timpul deplasării. Un bolnav vestibular deviază în mers pe partea opusă labirintului iritat, pe aceeași parte cu labirintul deficitar. În timpul crizelor de vertij, deviațiile în mers sunt mai accentuate, iar dacă senzația de vertij e mai puternică, mersul este imposibil; tulburările de echilibru segmentar se pun
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]