1,506 matches
-
prin conformare. Această teorie poate explica într-o anumită măsură de ce unii oameni aleg grupuri de prieteni devianți și de ce alții nu fac acest lucru. Teoria prețuirii de sine crește rolul individului în opțiunea sa de a fi sau nu deviant. Teoria controlului. O teorie independentă care totuși se potrivește cu perspectiva generală a interacționismului simbolic este teoria controlului a lui Travis Hirschi (1969). Această teorie afirmă că tensiunea este universală: oricine vrea mai mult decât poate să obțină. Din această
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
totuși se potrivește cu perspectiva generală a interacționismului simbolic este teoria controlului a lui Travis Hirschi (1969). Această teorie afirmă că tensiunea este universală: oricine vrea mai mult decât poate să obțină. Din această perspectivă, fiecare are motiv să fie deviant. Întrebarea firească care urmează este: De ce așa de mulți oameni se conformează? Răspunsul lui Hirschi este că aceștia se conformează când au obligații față de alți oameni și când ei sunt legați strâns de societatea convențională părinți, școală, biserică și prieteni
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
controlului, devianța se produce când indivizilor le lipsesc legăturile cu societatea convențională care sunt necesare să frâneze tendința lor normală către devianță. Teoria lui Hirschi are o poziție diferită față de teoria asocierii diferențiale. Aceasta din urmă afirmă că tinerii sunt devianți când sunt sprijiniți și încurajați de membrii grupului lor; teoria controlului spune că tinerii sunt devianți când nu au un grup care să-i constrângă. Delincvenții lui Hirschi sunt singuratici; cei ai lui Sutherland sunt membrii unei bande. Aceste trei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
frâneze tendința lor normală către devianță. Teoria lui Hirschi are o poziție diferită față de teoria asocierii diferențiale. Aceasta din urmă afirmă că tinerii sunt devianți când sunt sprijiniți și încurajați de membrii grupului lor; teoria controlului spune că tinerii sunt devianți când nu au un grup care să-i constrângă. Delincvenții lui Hirschi sunt singuratici; cei ai lui Sutherland sunt membrii unei bande. Aceste trei teorii interacționist-simbolice ale devianței au generat o mulțime de cercetări empirice asupra delincvenței, care într-un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau recompense scăzute pentru comportament convențional va reduce atașamentul fașă de normele convenționale. Prin aceasta devianța va crește. De asemenea, devianța este mult mai probabilă să se producă dacă atașamentul scăzut la instituțiile convenționale este acompaniat de asocierea cu indivizi devianți (Massey și Krohn, 1986). Teoria etichetării (reacției sociale). Tradiția (obișnuința) etichetării reprezintă o schimbare majoră în explicația științifică a comportamentului uman. Ea își trage rădăcinile în cea mai mare parte din perspectiva interacționist-simbolică dar, de asemenea, folosește idei importante de la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
reacției sociale). Tradiția (obișnuința) etichetării reprezintă o schimbare majoră în explicația științifică a comportamentului uman. Ea își trage rădăcinile în cea mai mare parte din perspectiva interacționist-simbolică dar, de asemenea, folosește idei importante de la teoria conflictului. Explicațiile timpurii ale comportamentului deviant au acceptat legea ca o reflectare a ordinii morale naturale ori ca consens social. Indivizii cu comportament deviant au fost văzuți ca oameni care violează normele, iar cei care nu au asemenea comportament ca oameni care se conformează normelor sociale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rădăcinile în cea mai mare parte din perspectiva interacționist-simbolică dar, de asemenea, folosește idei importante de la teoria conflictului. Explicațiile timpurii ale comportamentului deviant au acceptat legea ca o reflectare a ordinii morale naturale ori ca consens social. Indivizii cu comportament deviant au fost văzuți ca oameni care violează normele, iar cei care nu au asemenea comportament ca oameni care se conformează normelor sociale stabilite. Teoria etichetării a provocat aceste presupuneri argumentând că devianța este definită de reacția socială față de anumite grupuri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care nu au asemenea comportament ca oameni care se conformează normelor sociale stabilite. Teoria etichetării a provocat aceste presupuneri argumentând că devianța este definită de reacția socială față de anumite grupuri, indivizi și comportamente și nu de cei care au manifestări deviante. Această teorie sugerează că dacă alți oameni definesc sau etichetează o persoană ca deviant este un factor determinat critic care indică cine devine deviant. Mai mult, teoria afirmă că mesajul dat oamenilor cu comportament deviant incluzând și pedepsirea lor sporește
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
etichetării a provocat aceste presupuneri argumentând că devianța este definită de reacția socială față de anumite grupuri, indivizi și comportamente și nu de cei care au manifestări deviante. Această teorie sugerează că dacă alți oameni definesc sau etichetează o persoană ca deviant este un factor determinat critic care indică cine devine deviant. Mai mult, teoria afirmă că mesajul dat oamenilor cu comportament deviant incluzând și pedepsirea lor sporește mai mult decât să scadă acest tip de comportament. Nucleul teoriei etichetării susține că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de reacția socială față de anumite grupuri, indivizi și comportamente și nu de cei care au manifestări deviante. Această teorie sugerează că dacă alți oameni definesc sau etichetează o persoană ca deviant este un factor determinat critic care indică cine devine deviant. Mai mult, teoria afirmă că mesajul dat oamenilor cu comportament deviant incluzând și pedepsirea lor sporește mai mult decât să scadă acest tip de comportament. Nucleul teoriei etichetării susține că ceea ce este deviant în orice societate reprezintă consecința proceselor sociale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de cei care au manifestări deviante. Această teorie sugerează că dacă alți oameni definesc sau etichetează o persoană ca deviant este un factor determinat critic care indică cine devine deviant. Mai mult, teoria afirmă că mesajul dat oamenilor cu comportament deviant incluzând și pedepsirea lor sporește mai mult decât să scadă acest tip de comportament. Nucleul teoriei etichetării susține că ceea ce este deviant în orice societate reprezintă consecința proceselor sociale și politice. Prin aceasta se neagă ideea că oamenii cu manifestări
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
factor determinat critic care indică cine devine deviant. Mai mult, teoria afirmă că mesajul dat oamenilor cu comportament deviant incluzând și pedepsirea lor sporește mai mult decât să scadă acest tip de comportament. Nucleul teoriei etichetării susține că ceea ce este deviant în orice societate reprezintă consecința proceselor sociale și politice. Prin aceasta se neagă ideea că oamenii cu manifestări deviante sunt diferiți de ceilalți oameni. Mai mult, devianța este definită ca o etichetă prin care grupurile puternice se pot impune asupra
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
incluzând și pedepsirea lor sporește mai mult decât să scadă acest tip de comportament. Nucleul teoriei etichetării susține că ceea ce este deviant în orice societate reprezintă consecința proceselor sociale și politice. Prin aceasta se neagă ideea că oamenii cu manifestări deviante sunt diferiți de ceilalți oameni. Mai mult, devianța este definită ca o etichetă prin care grupurile puternice se pot impune asupra grupurilor și indivizilor cu putere mai mică. Acesta este punctul unde perspectiva conflictualistă influențează teoria etichetării. Etichetând oamenii ca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt diferiți de ceilalți oameni. Mai mult, devianța este definită ca o etichetă prin care grupurile puternice se pot impune asupra grupurilor și indivizilor cu putere mai mică. Acesta este punctul unde perspectiva conflictualistă influențează teoria etichetării. Etichetând oamenii ca devianți, adesea se induce acestora o stare în care ei acceptă această etichetă și ajung să se definească ei înșiși așa și astfel să se comporte în consecință. 7.2.3. Teoria conflictului Așa cum deja am putut remarca, perspectiva funcționalistă și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
altor grupuri? Devianța se învață la fel ca alt comportament social. Valorile subculturilor diferă în societățile complexe; unele subculturi susțin valorile care favorizează devianța, ce se învăță prin socializare. Bandele de delicvenți și aceia care se integrează în subculturile comunităților deviante. Teoria prețuirii de sine De ce unii oameni aleg să fie devianți? Rolurile deviante sunt adoptate dacă ele sporesc prețuirea de sine. Eșecul la recompensa comportamentului conform normelor acceptate. Aceia care nu au succes în rolurile convenționale. Teoria controlului Ce reține
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Valorile subculturilor diferă în societățile complexe; unele subculturi susțin valorile care favorizează devianța, ce se învăță prin socializare. Bandele de delicvenți și aceia care se integrează în subculturile comunităților deviante. Teoria prețuirii de sine De ce unii oameni aleg să fie devianți? Rolurile deviante sunt adoptate dacă ele sporesc prețuirea de sine. Eșecul la recompensa comportamentului conform normelor acceptate. Aceia care nu au succes în rolurile convenționale. Teoria controlului Ce reține oamenii de a nu încălca regulile? Devianța este normală și trebuie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
diferă în societățile complexe; unele subculturi susțin valorile care favorizează devianța, ce se învăță prin socializare. Bandele de delicvenți și aceia care se integrează în subculturile comunităților deviante. Teoria prețuirii de sine De ce unii oameni aleg să fie devianți? Rolurile deviante sunt adoptate dacă ele sporesc prețuirea de sine. Eșecul la recompensa comportamentului conform normelor acceptate. Aceia care nu au succes în rolurile convenționale. Teoria controlului Ce reține oamenii de a nu încălca regulile? Devianța este normală și trebuie să fie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
regulile? Devianța este normală și trebuie să fie explicată. Absența legăturilor puternice cu alții și cu valorile și activitățile societății. Indivizii slab integrați în familii și comuni tăți (tinerii din familiile destrămate). Teoria etichetării Cum oamenii acționează și devin etichetați devianți? Devianța este relativă și depinde de cum alții etichetează acțiunile și actorii. Oamenii ale căror acțiuni sunt etichetate deviante și care acceptă eticheta devin devianți. Săracii care sunt etichetați devianți de indivizii cu mai multă putere. Teoria conflictului Cum accesul inegal
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
activitățile societății. Indivizii slab integrați în familii și comuni tăți (tinerii din familiile destrămate). Teoria etichetării Cum oamenii acționează și devin etichetați devianți? Devianța este relativă și depinde de cum alții etichetează acțiunile și actorii. Oamenii ale căror acțiuni sunt etichetate deviante și care acceptă eticheta devin devianți. Săracii care sunt etichetați devianți de indivizii cu mai multă putere. Teoria conflictului Cum accesul inegal la resursele limitate duce la devianță? Devianța este un răspuns normal la competiția și conflictul pentru resursele limitate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
familii și comuni tăți (tinerii din familiile destrămate). Teoria etichetării Cum oamenii acționează și devin etichetați devianți? Devianța este relativă și depinde de cum alții etichetează acțiunile și actorii. Oamenii ale căror acțiuni sunt etichetate deviante și care acceptă eticheta devin devianți. Săracii care sunt etichetați devianți de indivizii cu mai multă putere. Teoria conflictului Cum accesul inegal la resursele limitate duce la devianță? Devianța este un răspuns normal la competiția și conflictul pentru resursele limitate. Inegalitatea și competiția. Toate clasele. Clasa
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
din familiile destrămate). Teoria etichetării Cum oamenii acționează și devin etichetați devianți? Devianța este relativă și depinde de cum alții etichetează acțiunile și actorii. Oamenii ale căror acțiuni sunt etichetate deviante și care acceptă eticheta devin devianți. Săracii care sunt etichetați devianți de indivizii cu mai multă putere. Teoria conflictului Cum accesul inegal la resursele limitate duce la devianță? Devianța este un răspuns normal la competiția și conflictul pentru resursele limitate. Inegalitatea și competiția. Toate clasele. Clasa de jos se îndreaptă spre
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este un răspuns normal la competiția și conflictul pentru resursele limitate. Inegalitatea și competiția. Toate clasele. Clasa de jos se îndreaptă spre devianță pentru a-și asigura nevoile de bază și a scăpa de frustrare; clasa de sus folosește mijloace deviante să își susțină privilegiile. 7.3. Crima ca devianță Devianța se referă la orice comportament neconform care este dezaprobat de societate sau de un grup social, indiferent dacă încalcă sau nu legea. Crima este termenul folosit să descrie comportamentul care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
încalcă prevederile ei. Mai precis, acțiunile care sunt subiect al sancțiunii legii ori a codului penal sunt crime. Acestea sunt acțiuni care reprezintă o amenințare serioasă pentru existența normală a individului și societății. Acest lucru delimitează crima de comportamentul considerat deviant ce reprezintă subiectul controlului social informal. Legile, care sunt definite și impuse de stat, deci formale, sunt extrem de importante pentru funcționarea societății. De aceea, situația de nonconformare față de lege, de abatere de la aceasta, constituie o crimă sau un delict. Altfel
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
influențare și integrare a membrilor săi, de pro-movare și apărare a normelor și valorilor sociale care îi sunt proprii, de orientare a indivizilor spre îndeplinirea așteptărilor și necesităților societății din care fac parte și de respingere și reprimare a conduitelor deviante. În acest sens, remarcabilul sociolog polonez Jan Szczepanski (1972, p. 176) spune: Fiecare grup, fiecare colectivitate socială dezvoltă o serie de măsuri, sugestii, modalități de constrângere, interdicții și constrângeri, sisteme de persuasiune și presiune, sancțiuni până la constrângerea fizică inclusiv, sisteme
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
evitării persoanei și, ocazional, violența. Ele sunt frecvent reacții spontane față de comportarea cuiva și sunt aplicate pentru violarea tradițiilor și uneori a obiceiurilor. Sancțiunile formale sunt reacțiile instituționale formalizate ale poliției, tribunalelor și altor instituții de stat față de anumite comportări deviante, delincvente sau criminale ale oamenilor. Între aceste sancțiuni amin-tim în primul rând pe cele juridice, după cum ne referim și la sancțiunile înscrise în Carta universitară a unei instituții de învățământ superior sau la cele pe care le prevede în regulamentul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]