1,662 matches
-
negocierile dintre cele două state trebuiau reluate la momentul oportun. În privința Conferinței dezarmării, Nicolae Titulescu a subliniat legătura dintre problema 27 A.N.I.C., fond Casa Regală, dosar nr. 173 / 1932 , f. 20. 28 Octavian Țâcu , op. cit., p. 137. 22 19 dezarmării și cea a asigurării securității statelor 29. A susținut ideea dezarmării pe etape și s-a pronunțat pentru un control strict al acesteia. Diplomatul român a votat rezoluția propusă în cadrul conferinței dar, pentru a apăra interesele României, a susținut propunerea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Conferinței dezarmării, Nicolae Titulescu a subliniat legătura dintre problema 27 A.N.I.C., fond Casa Regală, dosar nr. 173 / 1932 , f. 20. 28 Octavian Țâcu , op. cit., p. 137. 22 19 dezarmării și cea a asigurării securității statelor 29. A susținut ideea dezarmării pe etape și s-a pronunțat pentru un control strict al acesteia. Diplomatul român a votat rezoluția propusă în cadrul conferinței dar, pentru a apăra interesele României, a susținut propunerea franceză adică reducerile bugetare pentru înarmări să nu fie aplicate uniform
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România 34. Însă nu era o recunoaștere de jure a acestei uniri de către Uniunea Sovietică. 32 Nicolae Titulescu , op. cit. , p. 511. 33 Lucian D. Predescu, Concepția lui Nicolae Titulescu în problemele dezarmării și definirii agresorului, în Mari figuri ale diplomației românești . Nicolae Titulescu , (coord. Aurel Dumaă, București , 1982, p. 160. 34 Nicolae Titulescu, Politica externă a României (l937Ă , (editori: George G. Potra, Constantin I. Turcu, Ion M. Opreaă, București, Editura Enciclopedică, 1994
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
p. 554. 26 23 mijlocii în privința securității lor36. Franța și Marea Britanie, principalele garante ale sistemului de pace stabilit la Versailles, au încercat să atragă Uniunea Sovietică în opera de realizare a securității europene. În octombrie 1933 Germania a părăsit Conferința dezarmării și a ieșit din Societatea Națiunilor. La 26 ianuarie 1934 a fost semnat un „pact de conciliere și bună vecinătate“ între Germania și Polonia, valabil pe timp de 10 ani. Documentul stipula faptul că cele două state intenționau să inaugureze
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
C., Politica externă a României 1918 - 1933, Iași, Editura Institutul European, 1993. 24. Potra George G., Pro memoria în “Adevărul literar și artistic”, anul XI, nr.605, 19 februarie 2002. 25. Predescu Lucian D., Concepția lui Nicolae Titulescu în problemele dezarmării și definirii agresorului, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Dumaă, București, 1982. 26. Pădureac Lidia, Relațiile româno - sovietice (1917 - 1934Ă, Chișinău, Editura Prut Internațional, 2003. 27. Retegan Mihai, Botoran Constantin, Otu Petre, Scurtu Ioan, Diplomația românească
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
aceștia, inițiativa sa și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991,p.326-328. 17 14 Începând cu 1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1991,p.326-328. 17 14 Începând cu 1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană orgolioasă și dorea să fie consultat în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană orgolioasă și dorea să fie consultat în orice problemă importantă de politică externă. Astfel, la 1 octombrie 1932, Alexandru Vaida Voevod, președintele Consiliului de Miniștri, a inițiat negocieri cu sovieticii fără să îl anunțe în prealabil
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
plus de securitate statului român în privința statului sovietic 28. Chiar dacă Titulescu nu a dorit încheierea tratatului de neagresiune româno - sovietic, în forma stabilită în 1929, aceasta considera că negocierile dintre cele două state trebuiau reluate la momentul oportun. În privința Conferinței dezarmării, Nicolae Titulescu a subliniat legătura dintre problema 27 A.N.I.C., fond Casa Regală, dosar nr. 173 / 1932 , f. 20. 28 Octavian Țâcu , op. cit., p. 137. 22 19 dezarmării și cea a asigurării securității statelor 29. A susținut ideea dezarmării pe
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
negocierile dintre cele două state trebuiau reluate la momentul oportun. În privința Conferinței dezarmării, Nicolae Titulescu a subliniat legătura dintre problema 27 A.N.I.C., fond Casa Regală, dosar nr. 173 / 1932 , f. 20. 28 Octavian Țâcu , op. cit., p. 137. 22 19 dezarmării și cea a asigurării securității statelor 29. A susținut ideea dezarmării pe etape și s-a pronunțat pentru un control strict al acesteia. Diplomatul român a votat rezoluția propusă în cadrul conferinței dar, pentru a apăra interesele României, a susținut propunerea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Conferinței dezarmării, Nicolae Titulescu a subliniat legătura dintre problema 27 A.N.I.C., fond Casa Regală, dosar nr. 173 / 1932 , f. 20. 28 Octavian Țâcu , op. cit., p. 137. 22 19 dezarmării și cea a asigurării securității statelor 29. A susținut ideea dezarmării pe etape și s-a pronunțat pentru un control strict al acesteia. Diplomatul român a votat rezoluția propusă în cadrul conferinței dar, pentru a apăra interesele României, a susținut propunerea franceză adică reducerile bugetare pentru înarmări să nu fie aplicate uniform
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România 34. Însă nu era o recunoaștere de jure a acestei uniri de către Uniunea Sovietică. 32 Nicolae Titulescu , op. cit. , p. 511. 33 Lucian D. Predescu, Concepția lui Nicolae Titulescu în problemele dezarmării și definirii agresorului, în Mari figuri ale diplomației românești . Nicolae Titulescu , (coord. Aurel Dumaă, București , 1982, p. 160. 34 Nicolae Titulescu, Politica externă a României (l937Ă , (editori: George G. Potra, Constantin I. Turcu, Ion M. Opreaă, București, Editura Enciclopedică, 1994
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
p. 554. 26 23 mijlocii în privința securității lor36. Franța și Marea Britanie, principalele garante ale sistemului de pace stabilit la Versailles, au încercat să atragă Uniunea Sovietică în opera de realizare a securității europene. În octombrie 1933 Germania a părăsit Conferința dezarmării și a ieșit din Societatea Națiunilor. La 26 ianuarie 1934 a fost semnat un „pact de conciliere și bună vecinătate“ între Germania și Polonia, valabil pe timp de 10 ani. Documentul stipula faptul că cele două state intenționau să inaugureze
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
C., Politica externă a României 1918 - 1933, Iași, Editura Institutul European, 1993. 24. Potra George G., Pro memoria în “Adevărul literar și artistic”, anul XI, nr.605, 19 februarie 2002. 25. Predescu Lucian D., Concepția lui Nicolae Titulescu în problemele dezarmării și definirii agresorului, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Dumaă, București, 1982. 26. Pădureac Lidia, Relațiile româno - sovietice (1917 - 1934Ă, Chișinău, Editura Prut Internațional, 2003. 27. Retegan Mihai, Botoran Constantin, Otu Petre, Scurtu Ioan, Diplomația românească
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
de război. Candiano-Popescu „s-a instalat” pe sine prefect al județului Prahova. Apoi, „acea aglomerație”, până la un număr de 3.000 de oameni, având „În cap” Consiliul Comunal, Împreună cu un preot În odăjdii, au mers către cazarma dorobanților, unde după dezarmarea acestora au pus mâna pe armele ce se aflau În cazarmă . „Ploieștii respiră: o greutate nesuferită părea că i se ridicase după pieptul său de către o mână binefăcătoare; cetățenii din mulțime, nemaiputând Înăbuși acest sentiment de bucurie din inima lor
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
această cale. Scrisoarea, care purta numai semnătura lui Einstein, a ajutat la grăbirea eforturilor pentru obținerea bombei atomice în Statele Unite, dar Einstein nu a avut nici un rol direct sau personal în fabricarea acesteia. După război, s-a angajat pentru cauza dezarmării internaționale și a unei guvernări mondiale. În această perioadă, a refuzat oferta făcută de către conducătorii Israelului de a deveni președinte. Și în Statele Unite, la sfârșitul anilor 1940, începutul anilor 1950, a susținut ideea de a face orice sacrificiu necesar pentru
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
un timp mai scurt. La începutul anilor 1990, factorii de decizie politică au văzut sancțiunile economice globale, impuse în temeiul Rezoluției 687, ca un nonviolent instrument de politică etică. Deși sancțiunile economice asupra Irakului au produs unele rezultate semnificative de dezarmare, nu au reușit să atingă toate obiectivele de politică și le-au afectat profund neputincioasă și vulnerabilă stare a cetățenilor irakieni. Consiliul de Securitate acceptă implicit o astfel de evaluare negativă, deoarece nu mai folosește sancțiuni economice globale în alte
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
a reprezentat o nouă provocare pentru liderii americani. Din punctul de vedere al reducerii arsenalului nuclear, cele două super puteri au semnat Tratatul Start I la 31 iulie 1991 între Mihail Gorbaciov și George Bush. „Cel mai ambițios efort de dezarmare nucleară al celor două superputeri, START I, a prevăzut diminuarea de la 9.986 la 8.556 a numărului de ogive nucleare americane și de la 10.237 la 6.449 a numărului celor sovietice.”<footnote ***, Principaele prevederi ale tratatului START I
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Departamentul de Stat American a respins orice implicare, motivând că nu poate sprijini o răsturnare prin forță a guvernului, cu implicații asupra poporului român. Greșiseră fundamental. Guvernul român s-a eschivat în mod repetat de la cererile Statelor Unite și Marii Britanii în ceea ce privește dezarmarea hotărâtă prin Tratatul de Pace. Ba mai mult, sub termenii Pactului Mutual de Asistență Sovieto - Român, România s-a reînarmat. Statele Unite deveniseră interesate de o Românie care se putea constitui într-o puternică bază sovietică. Existau trei motive ale interesului
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
în ideea de progres vehiculată de internaționaliștii liberali interbelici, în opoziție cu perspectiva ciclică a istoriei utilizată de adepții Realpolitik-ului; d. dezvoltarea organizațiilor internaționale ca instrument al creării, menținerii și consolidării păcii la nivel internațional, susținută printr-o politică de dezarmare și respectarea principiului nonintervenției în afacerile externe acesta din urmă Curentele de gândire liberale ce apelează la aceste idei în perioada interbelică pentru a prezenta principii alternative de organizare a unei noi ordini mondiale la sfârșitul primului război mondial superficial
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
de gândire liberale ce apelează la aceste idei în perioada interbelică pentru a prezenta principii alternative de organizare a unei noi ordini mondiale la sfârșitul primului război mondial superficial atribuite unei școli unitare idealiste sunt asociate cu anumite politici (precum dezarmarea, arbitrajul internațional sau securitatea colectivă) și instituții (Liga Națiunilor) și judecate prin prisma (in)succesului acestora în a preveni o nouă conflagrație mondială. În dimensiunea conceptuală, respingerea principiilor idealiste de către reprezentanți clasici ai realismului mai ales E.H. Carr și Hans
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
intereselor poate fi transformată din potențială în reală prin utilizarea rațiunii, prin educație și experiență. La aceeași concluzie ajungem și dacă luăm în considerare toate cele trei elemente ale instrumentelor internaționalismului liberal din perioada interbelică (arbitrajul internațional, securitatea colectivă și dezarmarea) care, împreună sau separat, sunt fundamentate pe credința că pacea trebuie construită și menținută, nu doar enunțată și așteptată 1. Doctrina armoniei naturale a intereselor, inspirată din modelul economic al liberului-schimb și metafora mâinii invizibile (Adam Smith), este corectată de
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]