828 matches
-
în 1945. Sub comanda generalilor (degradați) Ioan Topor (1940) - numit apoi Marele Pretor al Armatei, C. „Piki” Vasiliu (1940-1944), criminal de război, condamnat la moarte și executat la penitenciarul Jilava la 1 iunie 1946 și a adjunctului său, Constantin Tobescu, dezertor degradat și condamnat la 10 ani de închisoare, Jandarmeria a devenit - sub ordinele lui Ion Antonescu - principalul instrument de purificare etnică, executant docil și - prin unii ofițeri, entuziast - al deportării în Transnistria a circa jumătate milion de cetățeni români din
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
îngust ne este favorabilă nouă, iar în largul mării le este favorabilă lor."” Temistocle și-a impus opinia, dar nimic mai mult. Acum trebuia să-i convingă pe perși să iasă la luptă. Pentru aceasta, el folosește un vicleșug, trimițând dezertori la Xerxes pentru a-i spune că grecii și-au pierdut curajul și se pregăteau să se retragă. Drept urmare, la 22 septembrie, flota persană în dispozitiv semicircular se apropie de insula Psytaleia, în spatele căreia , între Salamina și Herakleion, aștepta flota
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
cu sediul la Odessa, Rakovski a luat parte la organizarea unei încercări de puci comunist la Iași contra regelui Ferdinand I al României și a unor acțiuni militare ale unor unități revoluționare bolșevice (formate, între altele, din foști prizonieri și dezertori din rândurile armatei române) contra României. Aceste atacuri însă au fost oprite temporar după un armistițiu semnat la 23 februarie 1918 cu noul prim ministru al României, generalul Alexandru Averescu și definitiv, de o ofensivă a trupelor germane care au
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
Sărăcia devenea endemică, iar diferențele dintre bogați și săraci și inegalitățile sociale erau în creștere, în timp ce guvernul provizoriu devenea tot mai mult o organizație autocratică, care era pe punctul de a ceda ispitei să se transforme într-un guvern militar. Dezertorii se reîntorceau în orașe pentru a se alătura muncitorilor socialiști nemulțumiți, cărora le ceda de cele mai multe ori armele aduse de pe front. Condițiile proaste de viață din orașe erau terenul fertil de dezvoltarea a mișcărilor revoluționare. În timpul revoluției, bolevicii au adoptat
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
patru părți conține, potrivit caietului de creație, câte o idee dominantă și anume: Contradicțiile naționale din Austro-Ungaria au răscolit puternic conștiința lui Liviu Rebreanu în anii Primului Război Mondial. Scriitorul rămăsese în zona ocupată a României, fiind arestat de autoritățile germane ca dezertor din Armata Austro-Ungară și nevoit să se ascundă după ce reușise să evadeze. A reușit să ajungă în final în Moldova, unde a fost întâmpinat cu suspiciune. Peripețiile sale au fost descrise în nuvela „Calvarul” (1919), al cărei personaj principal, poetul
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
descrise în nuvela „Calvarul” (1919), al cărei personaj principal, poetul și gazetarul ardelean Remus Lunceanu, „cu părul alb, ca oaia”, este de fapt autorul. El a mai scris și alte nuvele axate pe tema războiului: „Hora morții” (1916), „Ițic Ștrul, dezertor” (1919) și „Catastrofa” (1919). Ideea scrierii acestui roman datează de la sfârșitul anului 1918, când un prieten i-a arătat lui Liviu Rebreanu o fotografie ce reprezenta o pădure plină cu cehi spânzurați în spatele frontului austriac din Italia. Militarii cehi spânzurați
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Titus Popovici (care mai colaborase cu Liviu Ciulei și la "Valurile Dunării" (1960)) păstrează liniile de forță ale romanului lui Liviu Rebreanu, dar remodelează materia cărții dintr-un unghi filozofic amplu, introduce unele elemente din nuvelele „Catastrofa” și „Ițic Ștrul, dezertor” și contopește personajele Gross și Ițic Ștrul în soldatul socialist Johann Maria Müller, anticar vienez ce locuiește în subsolul unei case unde a stat „timp de 17 zile Wolfgang Amadeus Mozart”. Filmul conține și alte diferențe față de roman: acțiunea filmului
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
săgețile lor ar acoperi lumina soarelui, a răspuns netulburat "" Cu atât mai bine, ne vom bate la umbră"". După luptă, Xerxes a vrut să afle scopul grecilor (mirat probabil pentru că avuseseră atât de puțini oameni) și a cerut ca niște dezertori arcadieni să fie interogați în fața sa. Aceștia i-au răspuns că toți ceilalți bărbați participau la Jocurile Olimpice. Întrebați fiind care era răsplata câștigătorului, răspunsul a fost "o coroană din ramuri de măslin". Auzind aceasta, Tigranes, un general persan a exclamat
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Doar refuzul consulului italian Vito Positano, a viceconsulului francez Léandre François René le Gay și a viceconsulului Austro-Ungariei de a părăsi Sofia au împiedicat aceasta. După retragerea otomanilor, Positano a organizat chiar detașamente înarmate pentru a proteja populația de jefuitori (dezertori din armata regulată otomană, bașibuzuci și cerchezi) . Antisemitismul rusesc tradițional a dat naștere la valuri violente de represiuni. Când ocupau un oraș, forțele rusești declarau evreii element ostil și îi supuneau persecuțiilor. Numeroase comunități evreiești au fost forțate să se
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
și națiunile mai mici aveau armate care rivalizau cu cele ale marilor puteri. Mai trebuie spus că numărul mumărul maxim de soldați aflați sub arme nu era același cu cel care era gata de luptă la un moment dat, din cauza dezertorilor, fraudelor ofițerilor care declarau un număr inexistent de oameni pentru a le lua soldele, morților, iar, în unele țări, din cauza exagerărilor factorilor de decizie militară care declarau un număr inexistent de soldați. În ciuda tuturor acestor elemente, trebuie remarcat că forțele
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
ultimă instanță la "Kobor", cu sensul de nomad, hoinar, vagabond (pe română "cobârlău" = hoț, tâlhar, nomad, vagabond), respectiv la Kavar, neam turcic care a adoptat în Evul mediu religia mozaismului. Altă teorie îi consideră pe ieniși ca fiind urmași ai dezertorilor din Războiul de Treizeci de ani (1618-1648) sau din Războiul țărănesc german (1524-1526) originari din Elveția. Această teorie este însă neverosimilă datorită faptului că toți ienișii din Vestul și Centrul Europei sunt de confesiune catolică, aceasta fiind o dovadă că
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
transportul vagonetelor cu nisip. Pentru a economisi forță de muncă inventează o instalație care valorifică forța valurilor. În câteva săptămâni, reușește să producă aproape un kilogram de aur pe zi. Spre El Páramo se îndreaptă un val de aventurieri, marinari, dezertori, pușcăriași evadați. Cei mai mulți vin din Punta Arenas, unde se ocupau cu creșterea vitelor sau căutau aur în nisipurile râurilor din apropiere. Popper nu agreează invazia căutătorilor de aur din sudul Patagoniei în zona administrată de el. Pentru a-și proteja
Julius Popper () [Corola-website/Science/304680_a_306009]
-
debarcat pentru a se pune în contact cu mazzinienii, dar eșecul răscoalei din Savoia și punerea în stare de alertă a armatei și poliției au dus la eșecul operațiunii. Garibaldi, neîntorcându-se la bordul "Contelui de Geneys", a fost considerat dezertor. Recunoscut ca unul din liderii conspirației, a fost condamnat în contumacie la „pedeapsa cu o moarte rușinoasă”, și declarat dușman al patriei și al statului. Garibaldi a devenit astfel un „bandit”. El s-a refugiat apoi la Nisa, după care
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
lui Fuscus. Dacii sunt copleșiți de armata romană, mai numeroasă și dotată cu o tehnică militară adecvată pentru asedierea cetăților. Decebal a trebuit să accepte condițiile impuse în schimbul păcii. Condițiile păcii au fost următoarele: predarea armelor, mașinilor de război, constructorilor, dezertorilor, distrugerea zidurilor cetăților, retragerea trupelor dacice de pe teritoriul cucerit de romani (Banat, Oltenia), Decebal să devină rege clientelar al Romei, se pierdea politică externă independenta. Traian și-a staționat o oaste romană la Sarmizegetusa, precum și în castre din Banat, Țara
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
iunie 105, imbarcandu-se la Brundisium. Traian este întâmpinat de o solie dacă, care îi cere pace. Traian nu acceptă condițiile impuse de regele dac. Decebal însuși a întins o cursa trupelor romane, gata să-l ucidă pe împărat, trimițând dezertori în Moesia. Decebal l-a capturat pe comandantul unei legiuni, Longinus, și l-a obligat să mărturisească planurile împăratului. Longinus nu i-a dezvăluit nimic, iar Decebal a trimis din nou o solie împăratului pentru a cere bani și înapoierea
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
primele linii inamice și înaintează, sub focul mitraliei, în acordurile faimoasei arii „La victoire est à nous” („Victoria ne aparține”) și „Veillons au salut de l'Empire” („Să veghem la salvarea Imperiului”). Înaintarea este oprită însă: prevenit și de un dezertor francez, Wellington și-a adus toți oamenii disponibili de pe stânga în jurul și la vest de ferma La Haye Sainte și i-a dispus în linii succesive, care deschid focul asupra Gărzii copleșite numeric. Astfel că Garda face singurul lucru logic
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
convoaie de aprovizionare. Deși în 1813 armata a fost capabilă să refacă parcul de tunuri, abandonarea căruțelor a creat o uriașă problemă logistică pentru restul războiului. Foametea și bolile au făcut numeroase victime, iar rata dezertărilor a crescut alarmant. Cei mai mulți dezertori au fost prinși de țărani, care i-au ucis fără nicio formalitate. Traversarea râului a adus o altă înfrângere importantă la Berezina, atunci când Kutuzov a hotărât că momentul este potrivit pentru o bătălie decisivă, a atacat și a zdrobit acea
Campania din Rusia (1812) () [Corola-website/Science/304428_a_305757]
-
extraordinare în perioada lui Henric al II-lea: acestea erau numite „présidiaux”. Anumiți seniori - cei cu drepturi de „haute justice” - puteau acorda pedeapsa capitală, dar doar cu acordul tribunalelor de tip „présidial”. Anumite tipuri de crime - crimele comise de vagabonzi, dezertori și jafuri la drumul mare erau tratate de un tip special de judecători „prévôt des maréchaux”, ale cărui sentințe erau definitive. Judecătorii „prévôts”, sau echivalentul lor, erau judecători de prim nivel pentru ne-nobili sau clerici. Aceștia prezidau singuri, dar
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
Diviziei I (mobilă), inclusiv Regimentul al 31-lea de artilerie. După înfrângerea de la Stalingrad, moralul soldaților slovaci a început să scadă iar ei au fost transferați în regiunea orașului Minsk. După 1 noiembrie 1943, ca urmare a creșterii numărului de dezertori din cadrul diviziei, militarii rămași au fost dezarmați și transferați în Italia, la Ravenna ca unitate de construcții. „Slovenské vzdušné zbrane” (SVZ) a fost Forțele aeriene ale efemerului stat slovac. Forțele aeriene slovace au avut misiunea să asigure sprijin aerian pe
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
a menține controlul asupra orașului până la reîntoarcerea guvernului din exil s-au dovedit deșarte. După 63 de zile de lupte grele, orașul a fost transformat în ruine, iar represiunea germană a fost sălbatică. Trupele auxiliare SS, recrutate în general dintre dezertorii din Armata Roșie, s-au făcut remarcate prin brutalitatea lor extremă. După ce luptătorii polonezi s-au predat, ei au fost tratați de către autoritățile militare germane ca prizonieri de răboi, dar populația civilă a suferit de pe urma represaliilor. Pierderile totale ale polonezilor
Rezistența poloneză în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311369_a_312698]
-
refuza să creadă, spunînd că a intrat la slujbă în dimineața de 23 octombrie în Manila în palatul guvernatorului, și de aceea era imposibil să fie în Mexico la 24 octombrie seara. Autoritățile l-au închis la închisoare, ca pe dezertor și sluga satanei. Sfântul tribunal (Inchiziția) l-a interogat pe soldat, dar acesta a putut spune în favoarea sa doar că a călătorit din Manila în Mexico "mai repede decât cântă cocoșul". Două luni mai târziu, noutățile din Manila au confirmat
Teleportare () [Corola-website/Science/309626_a_310955]
-
de concentrare. În octombrie 1944, în timp ce armatele britanico-americane se apropiau de granițele vestice ale Germaniei, în orașul Köln, răvășit de raidurile aeriene aliate și evacuat parțial de autorități, au avut loc o serie de dezordini. "Edelweißpiraten", aliați cu grupuri de dezertori din armata germană, prizonieri evadați, lucrători străini și comuniști ieșiți din clandestinitate au pus la cale o serie de jafuri, sabotaje și asasinate care priveau oficiali ai Gestapoului și Partidului Nazist. Au fost stocate mari cantități de materiale explozive destinate
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
a determinat inițial un mare aflux spre punctele de recrutare. Pe parcursul anului 1763 au avut loc mai multe incidente legate de organizarea regimentelor grănicerești. În data de 10 mai 1763, cu ocazia consacrării drapelelor de luptă de la Salva, un bătrân dezertor a stârnit o revoltă împotriva recrutărilor, revoltă căreia i-a dat o turnură religioasă. Conducătorii mișcării, Tănase Tudoran împreună cu trei coautori, au fost prinși, judecați și condamnați la moarte. Executarea pedepsei a avut loc în data de 13 noiembrie 1764
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]
-
locuitorii Hatînului au fost arși de vii. Pe 22 martie 1943, o companie SS germană și batalionul al 118-lea de poliție militară au intrat în satul Hatîn și au blocat toate drumurile. Batalionul era format în Kiev din colaboraționiști dezertori din Armata Roșie și foști prizonieri de război sovietici. La conducerea batalionului se afla fostul locotent-major sovietic Grigori Vasiura. În acea dimineață, la 6 km de sat, partizanii atacaseră un convoi al armatei germane și unul dintre ofițeri fusese ucis
Masacrul de la Hatîn () [Corola-website/Science/308946_a_310275]
-
cal alb cu 5 cozii. Gazdă este un bărbat pe nume Han ce provine din satul pietrei .Este capturat de Akatsuki înainte de sezonul Shippuden 6.Saiken/Rokubi - Este un bijuu specific satului ascuns în Ceață sigilat în corpul unui ninja dezertor pe nume Utakata. Rokubi este un limax alb cu 6 cozi . A fost capturat de Akatsuki (Pein) 7.Chomei/Nanabi - Acest bijuu este un gândac cu 7 cozi 6 din ele fiind aripi iar a 7 o coadă. Gazdă provine
Naruto () [Corola-website/Science/308899_a_310228]