1,251 matches
-
nu-i rămâne decât să comande celor care îl slujesc, să-și manifeste, fără opreliști, capriciile, să trândăvească și să viseze. Când copilul începe școala, părinții apelează la tot felul de meditatori a căror plată reprezintă prețul lenei, al inactivității, dezinteresului, disprețului pentru muncă. Procedându-se astfel, lenea se adâncește, se cronicizează, punându-și amprenta asupra întregii vieți a copilului. Acest mod de a trata educația copilului trădează intenția familiilor respective de a-și vedea odraslele cu diplomă de bacalaureat, licență
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
numai pentru că în clasa copilului lor toți colegii au preparatori. Se creează astfel o industrie a meditațiilor, o modă pe care o lansează mai ales familiile care, în loc să le ceară copiilor să muncească, le pun meditatori, plătindu-le astfel lenea, dezinteresul, trândăvia. Această mentalitate transformată în practică cvasigenerală are repercusiuni grave asupra bugetului familiilor cu venituri modeste, și consecințe dăunătoare din punct de vedere educativ. Copiii nu sunt pregătiți pentru a lupta cu dificultățile, cedează cu ușurință în fața obstacolelor, acceptând statutul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și a XI-a, iar cei din clasa a XII-a o situează pe locul al doilea. Alte deficiențe cu efecte de blocaj în relațiile educator-elevi, având repercusiuni grave în procesul instructiv-educativ, mai sunt menționate: caracterul formal al activității profesorului, dezinteresul, lipsa de înțelegere față de elevi, slaba pregătire profesională, absența dragostei și respectului față de elevi, limbajul neadecvat etc. La întrebarea a treia (care sunt trăsăturile educatorului ideal pe care crezi că le posezi și care consideri că îți lipsesc), răspunsurile elevilor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
schimbului-cadou primitiv, spectacolul nostru e feeric, consensual și lacrimogen, este cel al bunătății totale, al darului consumat și mediatizat, al cadoului promis, expediat și uitat. După consumul demonstrativ rezervat claselor bogate, vine la rând supralicitarea Binelui televizat. Între hedonism și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol, consumerism și generozitate nu mai e niciun antagonism, epoca noastră a semănat confuzia în privința vechilor frontiere, spre cea mai mare fericire a hiperconsumatorului sentimentalo-mediatic, mobilizat episodic și de la distanță. Consumerismul fără frontieretc "Consumerismul fără
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ar fi hotărâre, fermitate, încredere în sine. Conduita reflexivă, vizează îndeosebi conduitele care reflectă poziția, atitudinea subiectului față de situația experiementală, față de sarcina dată, față de observator. Atitudinea față de situația experimentală poate fi de cooperare, participare motivată, cu interes, curiozitate sau dimpotrivă dezinteres, lipsă de implicare, plictiseală. Atitudinea față de sarcină poate fi caracterizată la fel prin nivelul de interes, implicare, cooperare, încredere în forțele proprii, atitudinea față de succes sau față de eșec (modul de atribuire a succesului sau eșecului). Atitudinea față de observator vizează politețea
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
0 6.08.1982: „Vă informeze în legătură cu discuția purtată cu doi conducători ai comunității baptiste O., referitor la mersul lucrărilor de evanghelizare în viitor: Lipsa acută de pastori care se face tot mai mult simțită în cultul baptist este rezultatul dezinteresului Uniunii și Departamentului în ce privește pregătirea de cadre prin seminarul teologic din București. În mod evident, an de an numărul seminariștilor a scăzut considerabil, ajungându-se ca, în prezent, să nu mai fie primit nici un candidat. Față de această situație, soluția va
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
direct, dar este recunoscută destul de ușor dacă adolescentul este întrebat. Este ca și cum acesta n-ar îndrăzni să mărturisească spontan că suferă de această stare depresivă. În schimb lipsa de implicare, de interes, sau lipsa plăcerii este exprimată în mod frecvent: dezinteres pentru școală, pentru relațiile cu prietenii, pentru practicarea unui sport, pentru activități culturale obișnuite: „singurul lucru care mă interesează este...” de exemplu: „să ascult muzică”. Iritabilitatea înlocuiește adesea starea depresivă precizează DSM. În adolescență trebuie să facem diferența, pe cât posibil
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pulsional decât relațional și exprimă o tulburare a personalității. Dacă este frecventă situația în care o dimensiune impulsivă însoțește adolescența, este rară aceea în care ea apare doar la această vârstă: în general, impulsivitatea se manifestă mai timpuriu. Consecință a dezinteresului, retracția socială, familială, afectivă este frecventă: adolescent care se închide singur în camera sa ore în șir, care stă indiferent în fața televizorului, fără să urmărească programul... El se izolează de prietenii săi sau de grupul său de amici, nu mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pot schimba această atitudine de repliere, în special atunci când cineva din familie încearcă să-l stimuleze: criză de mânie provocată de temele școlare neefectuate, de refuzul de a da ajutor în casă... Oboseala, pierderea de energie, pot fi asociate acestui dezinteres sau pot fi invocate independent. Contextul familial pare destul de important în formularea acestor acuze. Devalorizarea sau sentimentul neputinței este în general asociat fie cu activitatea școlară fie relației cu semenii săi: „nu voi reuși niciodată”, „nu sunt bun de nimic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru ca această coincidență să nu aibă loc și, bineînțeles, momentele în care se culpabiliza, își spunea că este o „egoistă mizerabilă” și spera că viața bunicii se va prelungi cât mai mult posibil. Încet, încet, s-a instalat un oarecare dezinteres, mai ales față de școală; Alice, care era o bună elevă până de curând, a început să aibă rezultate mai slabe la învățătură. Ea este stresată seara când merge la culcare, nu reușește să adoarmă și îi cere mamei somnifere... pe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în jurul amintirii acestui tată decedat, transmiterea către Vincent a unor informații pe care mama le avea despre primul său soț, un contact cu această soră vitregă mai mare, toate acestea vor provoca o dispariție parțială a inhibiției, a replierii, a dezinteresului. Totuși, acest efect benefic va fi tranzitoriu. Foarte rapid lentoarea, devalorizarea („toate acestea nu servesc la nimic” repetă Vincent), ideile triste revin. Vincent va avea o tentativă de suicid înghițând un anxiolitic din farmacia familiei. Va fi nevoie să i
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de subestimare, de neliniște amplificate adesea. Linia de demarcație dintre devalorizarea celuilalt, mai ales a părinților și devalorizarea propriei persoane este întotdeauna clară. Această pierdere a stimei de sine este însoțită, în general, de un sentiment de proastă dispoziție, de dezinteres, de plictiseală și mai ales de vid. Invers, a se privi pe sine ca pe propriul său ideal poate provoca stări de jubilație, de excitare, sentimentul că este „grandios”. Oscilațiile frecvente între aceste momente în care adolescentul trăiește un sentiment
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este marca clinică a unei renunțări a adolescentului de a-și transforma obiectul atașamentului originar. SANDRA - O PROASTĂ DISPOZIȚIE A ADOLESCENȚEI CARE REACTUALIZEAZĂ O DEPRESIE DIN COPILĂRIA MICĂ Sandra, 15 ani și jumătate, vine la consultație ca urmare a unui dezinteres școlar pe care aceasta îl declară complet. Ea are un avans de un an față de ceilalți colegi și era până la momentul acela o elevă bună. Anul trecut, unul din profesori a spus chiar mamei: „visez să am o fiică la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pus în cauză în conflictul care există între părinții săi. În ultimii doi ani a schimbat de mai multe ori domiciliul, trăind când la mama sa, când la tatăl său. În plan școlar, Anthony are probleme. Datorită instabilității psihomotrice și dezinteresului său școlar progresiv, a fost orientat spre SEGPA (clasă cu educație specializată la colegiu cu profil general) unde comportamentul său nu încetează de a se degrada. A avut deja probleme cu judecătorul pentru minori pe motiv de vânzare de canabis
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
numit festiv, în grup, cu scopul obținerii unui efect euforizant, nu constituie, fără nici o îndoială, un factor de risc suicidar. Din contra, utilizarea nocivă sau consumul așa numit auto-terapeutic, mai regulat, adesea solitar, asociat în general și altor simptome depresive (dezinteres școlar, repliere, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, tulburări de somn) este probabil legat de tentativele de suicid prin relația sa indirectă cu depresia. În cazul utilizării abuzive sau a consumului toxicomaniac, mai masiv, cu scopul de a obține un efect
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescență se înscrie într-un paradox, ceea ce explică în același timp dificultatea, specificitatea și importanța tratamentului. Într-adevăr primul obiectiv al îngrijirii este acela de a obține o diminuare, sau chiar o dispariție a simptoamelor: - cele mai invalidante: lentoarea, retragerea, dezinteresul, iritabilitatea majoră care blochează relațiile sociale etc.; - cele mai dureroase: suferința morală, devalorizarea, ideea de culpabilitate etc.; - cele mai amenințătoare: idei sau proiecte suicidare. Dar obiectivul primordial al terapeutului trebuie să fie acela de a re-dinamiza, a revitaliza și a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
modelul considerat, respectiv raționamentul inductiv-deductiv. Rezultatele cercetării au condus la concluzia că întreprinderile din România nu conștientizează încă importanța divulgării informațiilor referitoare la guvernanța corporativă. De aceea, în încheierea lucrării am prezentat o serie de explicații posibile pentru atitudinea de dezinteres a companiilor față de guvernanța corporativă și am elaborat o serie de recomandări și concluzii. Nu în ultimul rând, am încercat să analizez cadrul reglementar al guvernanței corporative din România, comparativ cu cel al altor țări europene, încercând să identific lacunele
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
nume, pozitivă, cinetică, dinamică și solară. Cât despre trupul aristipian, un concept mult prea vag, nu știm cu ce seamănă: oare este făcut numai din materie? Este animat de un principiu spiritual: un suflet imaterial sau material? Coruptibil sau incoruptibil? Dezinteresul mărturisit al filosofului pentru problemele științifice exclude existența în opera lui a unei fiziologii, a unei patologii, a unei anatomii sau a unei medicine care ne-ar permite o abordare mai serioasă a chestiunii. Când unele texte vorbesc de egalitatea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sau străini care ar da bani/bunuri. 2% 6% ...datorită resurselor financiare. 13% 5% NS/NR 19% 3% ar reuși din următoarele cauze Pentru cei care nu cred că un proiect comunitar ar putea fi dus până la capăt, acesta nu Dezinteres, incompetență, neseriozitate din partea autorităților locale 32% 35% Organizări, coordonări proaste 3% 21% Au fost lăsate nefinalizate și alte proiecte 3% 13% Banii alocați vor fi folosiți în alte scopuri/corupție la nivel local 11% 13% Lipsa resurselor financiare 26% 10
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
efectivă a beneficiarilor în muncă, bani, materiale etc.), stabilirea parteneriatelor informale cu autoritățile locale și județene, realizarea parteneriatelor efective formale pentru implementare și întreținere (pe bază de angajamente scrise, contracte etc.), precum și motivarea comunității și a liderilor (atitudini de interes, dezinteres, satisfacție, comunicare, transparență etc.). Supervizarea poate fi abordată și în termenii unui proces de avizare și creștere a calității activităților (achiziții, ofertare, financiare, protecție a mediului, întreținere), dar și a aplicării procedurilor. Acțiunile de avizare în dezvoltarea comunitară trebuie să
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
refuză să mai pornească mașinile, deoarece pe „fluturașii” de salariu remunerațiile le apar micșorate substanțial, cu până la 50%, chiar și În secțiile care depășiseră planul de producție. Tentativele muncitorilor de a obține o justificare pentru această măsură se lovesc de dezinteresul și lipsa de tact a superiorilor, care Încearcă să-i intimideze cu expresii de genul: „Ce, bă, animalelor, nu vreți să lucrați?” sau „O să vedeți voi mâine!”1. Drept urmare, muncitorii din schimbul trei rămân În secție și nu mai pornesc
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de interacțiune, gradul de interes interpersonal fiind direct proporțional cu anticiparea unor întâlniri viitoare; b) se caracterizează printr-un grad ridicat de ambiguitate și incertitudine, în măsura în care se solicită informație puțină interlocutorului și sunt activate stereotipurile, predicțiile fiind parțial blocate de dezinteres, parțial de stereotipuri; c) indivizii manifestă încredere scăzută în elaborarea atributelor și predictarea unor presupuse motivații. 3. Competența de comunicare interculturală Pentru a putea comunica eficient cu membrii altor culturi, individul are nevoie să-și dezvolte competența de comunicare interculturală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Macedonski, amândoi utopici violenți, mistici constructori de lumi neterestre. Evreii, informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, agitați de probleme. Ei compensează inserția tradiției și o fac să se revizuiască. Aceste însușiri sunt legate de tipicele iritante cusururi: dezinteres total pentru creația ca scop, „trăirismul” exagerat, negarea criticii [...], umanitarismul [...]. D. Drăghicescu (1907/1995, p. 383) asocia diversitatea noncritică inconsecvenței: „Aproape toate fructele mintalității românești poartă pecetea inegalității, a incoerenței, a lipsei de unitate și metodă”. Dumitru Stăniloae (2001, p.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alerga; Alex; ambiție; amic; amintire; aparține; aranjat; arătos; arătoși; atent; băiețel; bărbătos; bărbăție; blînd; blugi; brațe; brav; bucurie; burlac; capricios; capul familiei; casă; cavaler; cămașă; centură; concurență; conducere; copii; copilărie; costum; credincios; cuceritor; cunoștință; curaj; curajos; curiozitate; cuțit; decent; demn; dezinteres; dispreț; domn; dor; dormitoare; drag; entuziasm; etern; exemplar; facere; fain; fata; față; făt; Făt-Frumos; ființă ciudată; flirt; floare; fost; fotbal; fotbalist; fraier; frumusețe; gagicar; gaj; galant; gay; Gigel; greu; greutăți; harnic; hotărît; imaturitate; indiferență; individ; integru; inteligență; interesant; iubitor; începător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); soră (2); soție (2); suflet (2); timidă (2); una (2); unica (2); unică (2); aia; aleargă; alinare; aluzie; amica; Angelica; nu are importanță; e biată; bună; bunătate; alt calvar; carne; concurență; creație; croșetează; cu; cuplu; da; dansa; dansează; delicatețe; dezinteres; divă; doarme; dorință; dorită; dus; ei; elegantă; eleganță; emoție; enervată; familia; familie; o fată; fața; femeie specială; femeiesc; femelă; feminină; feminitate; fericire; fericită; fetiță; floare; floarea; flori; forță; foto; frică; gagică; gingășie; groapă; her; ideal; importantă; indiferență; individă; încăpățînată; înger
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]